Departamentul de Relații Internaționale
Adresă: Universitatea de Vest din Timișoara, bd. Vasile Pârvan nr. 4, etajul 1, camera 155B, Timișoara, cod poștal 300223, județul Timiș, România
Adresă de e-mail: international@e-uvt.ro
Sub deviza „Demnitate, Democrație, Determinare”, primul oraș liber de comunism din România marchează în această perioadă 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
Programul anunțat de primărie este destul de încărcat, chiar și în pandemie de coronavirus. Majoritatea evenimentelor sunt puse la cale de asociațiile de revoluționari din oraș. Vor fi lansări de carte, expoziții, slujbe, dar și nelipsitul plen festiv.
Programul transmis de PMT:
Joi, 17 decembrie – zi de doliu:
Vineri, 18 decembrie:
Vă așteptăm luni, 21 decembrie 2020, ora 18:00 LIVE pe
19 universități românești, în frunte cu Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, se regăsesc în cea mai nouă ediție a clasamentului universităților din Europa Emergentă și Asia Centrală, publicat de QS. UBB este singura universitate românească din top 50, clasamentul mai având cinci universități locale în top 100 și șase în intervalul 101-200, tot ranking-ul cuprinzând 400 de instituții de învățământ superior din regiune.
QS precizează că este vorba despre cel mai extins clasament pe care îl realizează pentru această regiune și că aproape jumătate dintre universitățile incluse provin din două țări: Rusia și Turcia. România se numără printre țările cu o prezență considerabilă, ca număr de instituții, alături de Kazahstan, Polonia, Ucraina, Republica Cehă și Ungaria.
Clasamentul s-a bazat, în această ediție, pe 10 indicatori, inclusiv reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, productivitatea în domeniul cercetării.
40 – Universitatea Babeș-Bolyai
56 – Universitatea din București
73 – Universitatea Politehnică din București
81 – Universitatea A.I. Cuza
93 – Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi
95 – Universitatea de Vest din Timișoara
120 – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
130 – Universitatea Politehnică din Timișoara
158 – Universitatea Dunărea de Jos
164 – Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava
167 – Academia de Studii Economice din București
190 – Universitatea Transilvania
201-210 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
211-220 – Universitatea din Craiova
221-230 – Universitatea din Oradea
251-300 – USAMV București
301-350 – Universitatea Vasile Goldiș din Arad
351-400 – Universitatea Ovidius din Constanța
351-400 – Universitatea Constantin Brâncuși
Două cercetătoare ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), Sanda Boca și Alina Sesarman, sunt printre câștigătoarele celor patru burse în valoare de câte 47.000 de lei acordate în cadrul celei de-a 11-a ediții a Premiilor L’oréal UNESCO pentru femeile din știință, potrivit unui comunicat UBB.
Nu mai puțin de 74 de persoane din 29 de institute și universități din țară au depus dosare pentru această bursă.
Proiectul câștigător, realizat în cadrul secțiunii Științe Fizice, de Sanda Boca, de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe al UBB își propune să dezvolte un dispozitiv bazat pe senzori, pentru detecția și identificarea unor markeri tumorali circulanți. O astfel de aplicație ar avea un impact major pentru diagnosticul rapid al unor boli precum cancerul, permițând diagnosticarea precoce, esențială pentru succesul tratamentului.
Desemnată câștigătoare a secțiunii Științele Vieții, Alina Sesarman, de la Departamentul de Biologie Moleculară și Biotehnologie al UBB, a realizat un proiect de dezvoltare in vitro a unui model 3D de melanom (cancer al pielii) folosind celule care sunt responsabile pentru rezistența dezvoltată la diferite tratamente. Acest model va fi folosit pentru testarea eficienței medicamentelor antitumorale, evitând folosirea de animale în scop științific.
„Mă bucur să văd că două din cele patru câștigătoare de anul acesta sunt de la UBB. UBB, prin angajamentele interne și internaționale, are explicit politica implementării echilibrului de gen, atât în poziții de conducere administrativă, cât și în zona academică (cu accent în zona STEM, unde dezechilibrul este adesea mai puternic)”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Salvaţi Copiii România lansează o campanie manifest, al cărei element central îl reprezintă o expoziţie de fotografie la Muzeul Naţional de Artă despre copii vulnerabili care au abandonat şcoala, pentru a determina autorităţile să redeschidă şcolile în ianuarie 2021.
Potrivit unui comunicat al acestei organizaţii transmis, miercuri, AGERPRES, 30 de copii sunt incluşi în campania manifest “Ajută-ne să nu-i lăsăm să devină #CopiiPierduti”. Expoziţia de fotografie de la Muzeul Naţional de Artă poate fi vizitată de miercuri până pe 10 ianuarie 2021.
“Campania se adresează în special autorităţilor, pentru a le determina să redeschidă şcolile în luna ianuarie 2021, în siguranţă pentru copii şi personalul didactic şi nedidactic, să asigure astfel accesul la educaţie pentru cei mai vulnerabili dintre copiii care trăiesc în condiţii de sărăcie şi izolare socială şi se află în pragul abandonului şcolar şi să trateze cu adevărat educaţia ca prioritate naţională”, arată sursa citată.
Potrivit organizaţiei, lipsa educaţiei menţine copiii “captivi” în sărăcie şi ciclul intergeneraţional al excluziunii sociale.
“Acesta este adevărul indezirabil pe care cei 278.000 de tineri între 18 şi 25 de ani fără studii elementare finalizate îl trăiesc astăzi. La această situaţie generală de excluziune socială prin sărăcie s-a adăugat gestionarea defectuoasă şi non-empatică faţă de copiii vulnerabili ai sistemul educaţional în timpul pandemiei de COVID-19, ceea ce a condus inevitabil la fenomenul de excluziune educaţională, prin privarea accesului la educaţia online pentru 1.000.000 de copii care reprezintă aproape două treimi dintre copiii de vârstă şcolară ce vor constitui în curând generaţia viitorilor adulţi într-un viitor nesigur al acestei lumi”, menţionează Salvaţi Copiii.
Potrivit acesteia, neparticiparea unui număr atât de mare de copii (40% din întreaga populaţie şcolară) constituie “o criză fără precedent în educaţie, efect direct şi excluziv al deciziilor politice”.
„Aceste trăsături”, scria romancierul și semioticianul, „nu pot fi organizate într-un sistem; multe dintre ele se contrazic și sunt, de asemenea, tipice altor tipuri de despotism sau fanatism. Dar este suficient ca una dintre ele să fie prezentă pentru a permite fascismului să se coaguleze în jurul său”.
Așadar, care ar fi aceste semne?
1. Cultul tradiției. „Trebuie doar să ne uităm la programa fiecărei mișcări fasciste pentru a găsi principalii gânditori tradiționaliști. Gnoza nazistă a fost hrănită din elemente tradiționaliste, sincretiste, oculte. ”
2. Respingerea modernismului. „Iluminismul, epoca rațiunii, sunt văzute ca începutul depravării moderne”.
3. Cultul acțiunii de dragul acțiunii. „Acțiunea, fiind frumoasă în sine, trebuie făcută înainte sau fără orice reflecție anterioară. Gândirea este o formă de emasculare”.
4. Dezacordul este trădare. „Spiritul critic face distincții, iar distincția este un semn al modernismului. În cultura modernă, comunitatea științifică laudă dezacordul ca o modalitate de a îmbunătăți cunoștințele”.
5. Teama de diferență. „Primul apel al unei mișcări fasciste sau prematur fasciste este unul împotriva intrușilor. Astfel, Ur-Fascismul este rasist prin definiție”.
6. Apel la frustrarea socială. „Una dintre cele mai tipice trăsături ale fascismului istoric a fost apelul către o clasă de mijloc frustrată, o clasă suferind de o criză economică sau sentimente de umilință politică”.
7. Obsesia pentru un complot. „Astfel, la rădăcina psihologiei ur-fasciste există obsesia pentru un complot, posibil unul internațional. Adepții trebuie să se simtă asediați”.
8. Inamicul este și puternic, și slab – aceasta, prin schimbarea continuă a focalizării retorice.
9. Pacifismul este o formă de tranzacționare cu inamicul.
10. Dispreț pentru cei slabi. „Elitismul este un aspect tipic al oricărei ideologii reacționare”.
11. Cu toții sunt educați să devină eroi. „În ideologia ur-fascistă, eroismul este norma. Acest cult al eroismului este strict legat de cultul morții”.
12. Machism și cultul armelor. „Machismul implică atât dispreț pentru femei, cât și intoleranță și condamnare a obiceiurilor sexuale nestandardizate, de la castitate la homosexualitate.”
13. Vocea Poporului, prezentată în mod selectiv. „Există un populism în care răspunsul emoțional al unui grup selectat de cetățeni poate fi prezentat și acceptat ca fiind Vocea Poporului”.
14. Ur-Fascismul vorbește Noua Limbă. „Toate manualele naziste sau fasciste au folosit un vocabular sărăcit și o sintaxă elementară, pentru a limita instrumentele unui raționament complex și critic.”
Dacă unele dintre aceste idei și comportamente, zugrăvite de Umberto Eco acum un sfert de secol, vi se par astăzi mai prezente decât oricând în spațiul public, s-ar putea să aveți dreptate să vă îngrijorați.
UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.
Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.
Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.
Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.