Revista presei – 16 septembrie 2021

65% dintre copiii cu vârsta de până la 14 ani consumă dulciuri zilnic, potrivit unui sondaj privind comportamentul alimentar al copiilor și părinților, realizat de Reveal Marketing Research, la inițiativa Asociației pentru Responsabilitate Socială „Plan B” și Kaufland România.

Studiul despre comportamentele alimentare ale copiilor a fost realizat în perioada 25 august – 5 septembrie, pe un eșantion reprezentativ national de 801 respondenți, eroarea de eșantionare fiind de +/- 3,5%, potrivit comunicatului. Detaliile despre eșantion și metodologie pot fi văzute la finalul articolului.

43% dintre părinți au declarat că oferă spre consum, copiilor, dulciuri (ciocolată, prăjituri, napolitane etc.). „Analizând la nivelul vârstei copiilor, este îngrijorător faptul că 60% dintre părinții cu copii cu vârsta între 4 și 6 ani oferă spre consum dulciuri copiilor”, scriu autorii studiului.

Aproape 500 de copii plecați cu părinții în străinătate au revenit în Timiș, în ultima perioadă. Potrivit Inspectoratului Școlar Timiș, aceștia vor începe noul an educațional în unitățile de învățământ din județ la care s-au înscris.

Val de întoarceri în România a unor copii plecați cu părinții în străinătate. Inspectoratul Școlar Timiș anunță că 494 de elevi au revenit în județ din afara țării, în ultimele luni.

„Acestor elevi le-au fost echivalate studiile realizate în străinătate și au fost repartizați în unități de învățământ din județul Timiș. Majoritatea se regăsesc în municipiul Timișoara”, a declarat Marin Popescu, inspectorul școlar general al județului Timiș.

Potrivit reprezentanților instituției, cei aproape 500 de elevi s-au întors din 35 de țări, majoritatea din Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria și SUA.

„În total, avem 20 de clase de copii care s-au repatriat. Ne bucură faptul că s-au reîntors în România, că putem să le oferim educația necesară la noi în țară. Acești elevi se regăsesc în sistemul educațional din județul Timiș începând cu data de 1 septembrie. Este un plus în ceea ce privește infrastructura educațională, pentru că sunt formate 20 de noi clase, dar ne descurcăm”, a explicat Marin Popescu.

Mii de copii se întorc în țară anual și se înscriu la școală. În 2020, anul în care a izbucnit pandemia, au fost peste 8 mii, cu 6% mai mult decât în 2019. Școala 9 a mers în Suceava, județul unde s-au înscris la școală 700 de copii reveniți din alte țări, numărul cel mai mare din toată țara, devansând chiar și Bucureștiul. În Teleorman, s-a întors un număr dublu față de dinainte de pandemie. Cei mai mulți dintre părinți spun că picătura care a umplut paharul a fost criza sanitară și că oricum visau demult să se întoarcă acasă. Începând de luni veți citi poveștile lor, ale copiilor care se românizează și ale părinților atrași magnetic și adesea naiv de pământul unde le sunt rădăcinile. În seria de reportaje „Întoarcerea” veți afla și povestea profesorilor care de ani buni trec, prin acești elevi veniți din Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania printr-un schimb de experiență internațional.

Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul copiilor veniți din străinătate în 2019 și în 2020. Ne-au răspuns 35, adică 85% dintre ele. Faptul că în anul în care a izbucnit pandemia de coronavirus s-au întors acasă cu 469 mai mulți decât în 2019 nu e o surpriză. Mulți părinți au spus că s-au speriat și au vrut să ajungă într-un loc sigur, iar România a rămas acasă, chiar dacă mulți au trăit mai mulți ani în afară decât aici.

Numărul total al copiilor care s-au întors în țară poate fi mai mare, dar statisticile prezentate îi cuprind doar pe cei care au fost dați la școală.

România a fost, în 2020, țara europeană cu cele mai mici alocări bugetare  pentru cercetare și dezvoltare, cu doar 15 euro per cap de locuitor, potrivit statisticilor publicate miercuri de Eurostat. Acestea plasează România printre țările care au redus alocarea bugetară pentru domeniul cercetării și dezvoltării, în ultimul deceniu.

Pe ultimele locuri în clasamentul alocărilor bugetare (euro pe cap de locuitor), dar înaintea României sunt alte țări central și est-europene – Bulgaria, Ungaria (cu mai mult de dublu față de România) și Letonia.

Potrivit Eurostat, alocările bugetare guvernamentale totale pentru acest domeniu, la nivelul UE, s-au ridicat la 100.786 milioane de euro. Calculate pe cap de locuitor, alocările au variat, însă, foarte mult de la o țară membră la alta.

Astfel, în medie la nivel european, alocarea a fost de 225 de euro per cap de locuitor, cu 22% mai mult comparativ cu 2010. Dar cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (648 euro pe cap de locuitor), țară urmată de Danemarca (519 euro) și Germania (443 euro).

La polul opus, România a cheltuit cel mai puțin – doar 15 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, Bulgaria – 21 de euro, Ungaria – 39 de euro, Letonia – 42 de euro.

La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca se vor putea caza în cămine doar studenții vaccinați anti-Covid, ori cei care fac dovada că au trecut prin boală în ultimele 180 de zile. Propunerea a venit chiar din partea studenților. Reprezentanții universității spun că experiența cazării studenților pe parcursul verii a demonstrat că testarea periodică nu s-a dovedit funcțională și utilizată de către studenți, fiind nerealistă și birocratică.

Excepții de la regula cazării în cămine se vor face pentru studenții care au drept la cazare, dar din condiții medicale nu pot fi vaccinați, iar vor fi cazați în condiții speciale. De asemenea, studenții internaționali din țările din afara Uniunii Europene care nu au acces la vaccinare și nu se pot vaccina decât după obținerea rezidenței pe teritoriul României, pot fi cazați, la cerere, în funcție de disponibilități, în regim special, urmând ca aceștia să se vaccineze imediat după obținerea rezidenței.

Evoluția câștigurilor salariale a ajuns mult sub productivitatea muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea acestui indicator s-a manifestat anterior pandemiei (-1,3% în anul 2019) iar impactul Covid a adăugat un declin de -4,2% pe 2020. Revenirea din T2 2021 (aprilie +66,5%, mai +29,4% și iunie +12,1%), a fost amplificată de efectul de bază al scăderilor din T2 2020.

Avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 15% în termeni nominali a pensiilor, adică 9,6% în termeni reali), corelată cu o revenire a producției de mărfuri sub avansul cererii, s-a tradus în majorarea deficitului comercial, care a urcat după primele șapte luni ale anului la aproape 13 miliarde euro sau 5,4% din PIB estimat pentru 2021.

Urmare a politicii bugetare care urmărește reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul în sectorul public, salariile medii au scăzut în toate cele trei sectoare principale de stat, sănătatea, administrația și învățământul s-au plasat toate puternic pe minus ca evoluție a puterii de cumpărare (aproape opt procente la primele două și -14,8% în cazul învățământului).

Angajaţii din birouri nu se vor întoarce probabil fulltime la birou deoarece companiile s-au obişnuit deja cu aranjamente flexibile în timpul pandemiei, a spus recent şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Iar mulţi salariaţi au descoperit că le este mult mai bine dacă măcar câteva zile pe săptămână ar lucra de acasă sau poate de pe plaja mării sau de la cabana din vârf de munte. Apoi, pandemia nu se va termina prea curând.

Într-un interviu pentru CNBC, Marc Benioff, CEO-ul companiei americane de software Salesforce, a remarcat că populariatea muncii de la distanţă în rândul angajaţilor de rând i-a luat pe şefii din business prin surprindere.

„La birou nu se întorc atât de mulţi angajaţi pe cât s-au aşteptat şefii lor“, a spus Benioff. „Se observă un număr foarte mic de oameni la birou pentru că angajaţii sunt mai productivi de acasă.“ Munca de la distanţă este percepută ca având şi dezavantaje. Unii anagajaţi cred că lipsa contactului şi a interacţiunii cu colegii şi şefii are un impact negativ asupra dezvoltării carierei. Pandemia a adus schimbări mari în ceea ce priveşte modul în care muncim, determinând multe com­panii să treacă de la o cultură având în centru biroul, la moduri mai flexibile de muncă. Totul este într-o fază experimentală, în condiţiile în care companiile încearcă să creeze şi să testeze modele de lucru post-pandemie eficiente pentru propriile operaţiuni şi angajaţi, scrie BBC.