Revista presei – 16 martie 2021

Prelegerile Hexagonului Facultăților de Drept reprezintă un proiect de colaborare în cadrul căruia profesori de la facultățile din Hexagon sunt invitații colegilor lor în cadrul cursurilor pe care aceștia le susțin în propriile facultăți.

Prof.univ.dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a explicat că acest proiect a fost reluat online la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara în semestrul al doilea al anului universitar 2019/2020 și a fost extins în primul semestru al anului universitar 2020/2021 la toți anii de studiu, cel puțin două discipline obligatorii din fiecare an beneficiind de prezența unor nume importante ale dreptului din România.

Proiectul Prelegerile online ale Hexagonului Facultăților de Drept continuă în cadrul Facultății de Drept din Timișoara și în semestrul al doilea al anului universitar 2020/2021, în aceeași formulă extinsă.

Până în acest moment, au confirmat participarea următorii invitați:

La anul I de studii, la disciplina Drept administrativ. Partea generală – Simona Gherghina (Facultatea de Drept a Universității din București, prorector al Universității din București) și Ovidiu Podaru (Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), iar la disciplina Drept civil persoanele – Cornelia Munteanu (Facultatea de Drept a Universității „Lucian Blaga” Sibiu) și Radu Rizoiu (prodecan al Facultății de Drept a Universității din București).

La anul II de studii, la disciplina Drept instituțional al Uniunii Europene – Iulia Motoc (Facultatea de Științe Politice a Universității din București, judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului) și Camelia Toader (Facultatea de Drept a Universității din București, judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene), iar la disciplina Drept civil. Obligații I – Dan Constantin Tudurache (Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași) și Bogdan Vișinoiu (Facultatea de Drept a Universității din București);

La anul III de studii, la disciplina Drept civil. Contracte speciale – Jozsef Kocsis (Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca) și Lavinia Manuela Istrătoaie (Facultatea de Drept a Universității din Craiova), iar la disciplina Drept penal. Partea specială II – Gheorghiță Mateuț (Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca) și Andra-Roxana Trandafir (prodecan al Facultății de Drept a Universității din București);

La anul IV de studii, la disciplina Drept procesual civil. Partea specială – Daniel Ghiță (prodecan al Facultății de Drept a Universității din Craiova) și Paul Pop (prodecan al Facultății de Drept a Universității din București), iar la disciplina Drept comercial II – Răzvan Dincă (decanul Facultății de Drept a Universității din București) și Ionuț-Florin Popa (Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca).

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază importanța programului: „Proiectul Hexagonului Facultăților de Drept urmărește să coaguleze profesorii și studenții facultăților de drept din Hexagon în jurul ideilor de învățământ juridic de elită și de recunoaștere a valorilor, esențiale pentru disciplinele științelor juridice”.

Mai mult de jumătate dintre români (55,8%) îşi doresc să lucreze într-o companie privată în următoarea perioadă, în special într-una de talie mare, precum o multinaţională, în timp ce o treime (32,6%) ar vrea să lucreze în domeniul public, relevă datele unui sondaj BestJobs despre tendinţele pe piaţa muncii în 2021.

Mai puţin de 5% dintre respondenţi au declarat că îşi doresc să lucreze în propria companie, iar 7% sunt indecişi.

Pentru opt din zece respondenţi, stabilitatea locului de muncă este principalul aspect pe care îl vor lua în considerare la angajatorul pentru care vor să lucreze în perioada următoare.

Pe locul următor (55,4%) se află oportunităţile de promovare, apoi colectivul (48%).

Perspectiva de creştere şi dezvoltare a business-ului se află în topul priorităţilor pentru 27% dintre respondenţi, în timp ce brandul şi reputaţia sunt prioritare pentru doar doi din zece angajaţi în alegerea locului de muncă în acest an. Oportunităţile de a lucra la nivel internaţional sunt importante pentru 14,4% dintre respondenţi.

La polul opus, politica de sustenabilitate (de protecţie a mediului înconjurător) este luată în calcul în selecţia viitorului angajator doar de către 6,7% dintre respondenţi.

Opt din zece români preferă un job full-time, la un angajator care să le ofere siguranţa locului de muncă. În schimb, după experienţa pandemiei,  ceilalţi respondenţi ar opta în viitorul apropiat pentru un job part-time, astfel încât să aibă mai mult timp pentru viaţa personală, ori pentru statutul de freelancer/contractor independent, care le permite să aleagă când şi pentru cine să lucreze, dar şi să îşi gestioneze timpul aşa cum doresc.

Noi facilități de transport rapid destinate persoanelor vulnerabile – prin flota de automobilele BMW oferită de reprezentanța zonală a producătorului auto din Germania, Automobile Bavaria Timișoara.

Cea mai dificilă perioadă din istoria medicală a ultimilor o sută de ani, pandemia cu noul coronavirus, declanșată în 2020, a mobilizat concentrarea multor resurse din științele medicale, farmaceutice, din biologie și din diverse domenii conexe, tehnologice și logistice, pentru a găsi soluții de rezistență împotriva virusului SARS-CoV-2.

Solidaritatea umană și conlucrarea profesională a multor categorii de profesioniști reprezintă speranța tuturor în eradicarea acestei pandemii. Gesturi de solidaritate umană, alăturate tehnologiei germane a producătorului de automobile BMW, sunt resursele aliate cu ajutorul cărora va fi susținut, în această perioadă dificilă, un serviciu public necesar comunității timișorene, cel de transport rapid destinat persoanelor vulnerabile, acelea care au nevoie de sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara în perioada carantinei.

În 12 martie, a fost semnat protocolul de parteneriat dintre Primăria Municipiului Timișoara și Automobile Bavaria Timișoara – reprezentanța zonală a producătorului bavarez de automobile BMW, de catre reprezentanții celor două părți, primar Dominic Fritz și Ekkehard Kraemer, branch manager al reprezentanței.

Protocolul prevede realizarea serviciului public de transport rapid al persoanelor vulnerabile, care au nevoie de sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara în perioada carantinei, prin intermediul unei flote de opt automobile BMW. Din partea Automobile Bavaria Timișoara, Ekkehard Kraemer, subliniază importanța serviciilor pe care reprezentanța BMW din Timișoara le va acorda:

Comisia Europeană a adoptat primul plan strategic pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde EUR în prețuri curente. Planul strategic reprezintă o noutate în cadrul programului Orizont Europa și stabilește orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.

Acesta asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Acest plan oferă un cadru pentru cercetarea și inovarea de înaltă calitate, bazate pe excelență, care urmează să fie realizate prin programul de lucru Orizont Europa. Prin această orientare strategică, ne asigurăm că investițiile în cercetare și inovare pot contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Orientările planului strategic vor garanta că prioritățile noastre comune de politică a UE beneficiază de noi cunoștințe, idei și inovații. Această nouă abordare reprezintă o altă modalitate de a ne asigura că cercetarea și inovarea finanțate de UE vor aborda provocările cu care se confruntă europenii.”

Comisia Europeană va prezenta în aprilie planurile pentru ID-ul digital, un demers deja foarte criticat pentru că ar pune capăt anonimatului în online și ar expune datele personale la atacurile hackerilor.

Un răspuns la aceste îngrijorări, scrie Politico, oferă Estonia, această țară ultraconectată în care de 20 de ani, aproape totul, de la tranzacții bancare și până la înființarea unei firme sau programarea la medic, se face online, cu ajutorul ID-ului digital.

Emis la naștere și valabil toată viața, ID-ul digital este un document digital unic ce le permite oamenilor să se conecteze în siguranță la site-uri private și publice fără o verificare suplimentară a identității lor.

Nouăzeci și nouă la sută din cei 1,3 milioane de cetățeni estonieni au ID digital și, până acum, nu au existat incidente de securitate deosebite.

Inițiativa vine să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor aflate în grad mare de sărăcie sau excluziune socială, permițându-le să primească ajutoare sociale pentru o perioadă de până la trei luni, după includerea în muncă. În acest moment, beneficiarii venitului minim garantat erau obligați să renunțe la acesta dacă erau încadrați în muncă, cu excepția zilierilor, care pot și acum să cumuleze VMG și veniturile din activități sezoniere. 

Proiectul a fost inițiat de fostul ministru al muncii, Violeta Alexandru, și susținut de mai mulți deputați PNL. „De la 1 ianuarie 2022, pentru stimularea unei vieți active și a participării pe piata muncii, în situația în care un membru ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, sau desfășoară activități independente ori agricole, înregistrând venituri până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în piață, beneficiază de ajutorul social, pentru o perioadă de 3 luni de la semnarea contractului, o singura dată pe an”, potrivit proiectului.

Potrivit proiectului, cererea de acordare a ajutorului social și declarația pe propria răspundere se înregistrează electronic sau se depun pe suport de hârtie la primăria localității în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința titularul. 

O altă noutate pe care o aduce inițiativa este și includerea între criteriile de luat în considerare în cadrul anchetei sociale a informațiilor cu privire le dificultățile de integrare pe piața muncii a persoanelor apte de muncă. Până în acest moment, anchetele se făceau de către primării și vizau veniturile și componența familiei solicitante.

Pe de altă parte, integrarea pe piața muncii a persoanelor beneficiare de ajutor social, apte de muncă, va constitui indicator de evaluare a performantelor anuale la nivelul personalului din instituții de stat de profil, potrivit inițiatorilor.