Revista presei – 16 ianuarie 2023

Deschiderea oficială a Programului „2023 – Timişoara, Capitală Europeană a Culturii” va avea loc pe 17 februarie, a anunţat ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, citat de Agerpres.

„Nu-mi doresc ca Ministerul Culturii să fie un actor implicat la acelaşi nivel cu Primăria Timişoarei şi Consiliul Judeţean Timişoara, pentru că este o chestiune de promovare locală. Primăria este vioara întăi, pentru că ea investeşte şi trage beneficiul în urma acestui proiect. Ministerul Culturii trebuie să fie un facilizator, cel care asigură finanţarea (…) Îi vom sprijini, dar nu vreau să le luăm scena. Sunt convins că va fi un proiect de succes. Voi merge pe 17 februarie la deschidere”, a declarat Romaşcanu, sâmbătă, la Prima TV.

El a amintit că Premiul „Melina Mercouri”, de 1,5 milioane de euro, a fost acordat Timişoarei de către Comisia Europeană pentru Programul Timişoara Capitală Europeană a Culturii.

Ministrul a menţionat că unele concerte din cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” se vor desfăşura la Timişoara.

Potrivit lui Romaşcanu, colaborarea cu primarul Timişoarei Dominic Fritz a fost „lină”, deoarece „cultura nu trebuie să aibă impuneri politice”.

Contribuţia financiară guvernamentală multianuală pentru Programul naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”, prin Ministerul Culturii, este în valoare totală de 166.638 mii lei, din care 51.979 mii lei pentru Programul cultural şi 114.659 mii lei pentru Programul de investiţii, se arată pe site-ul ministerului.

Universitățile din toată țara au la dispoziție aproape un sfert de miliard de euro, pentru a-și digitaliza activitatea și dotarea, după modelul celor din vestul Europei.

Instituțiile au depus proiectele și vor primi banii pentru a pregăti studenții pentru meseriile viitorului. Fondurile vin prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Universitatea Politehnica din Timișoara a accesat, la sfârșitul anului trecut, peste cinci milioane de euro pentru digitalizare. 400.000 de mii de euro vor costa calculatoarele, care permit rularea unor aplicații de inteligență artificială.

La nivel național au fost disponibile 234 de milioane de euro, pentru modernizare instituțiilor de învățământ superior. Banii au fost distribuiți în funcție de numărul de studenți. Întreaga linie de finanțare are că scop pregătirea tinerilor pentru meseriile viitorului.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara: „Profesiile se diversifică, sunt tot mai legate de digitalizare și noi trebuie să îi pregătim pentru o piață a muncii, astfel încât să poată intra direct cu ultimele invenții, ultimele inovații care apar în piață”.

Universitatea de Vest din Timișoara a primit șase milioane de euro și va amenaja 19 laboratoare. Cel mai interesant este cel de neuroștiințe, iar Facultatea de Educație Fizică și Sport va cumpăra echipamente pentru monitorizarea sportivilor și pentru recuperarea lor.

Adrian Nagel, decan al Facultății de Educație Fizică și Sport UVT: „Studenții, urmărind și putând să acceseze sistemele pe care noi le avem, ei pot să vadă în timp real, de exemplu, într-o analiză a mișcării, unde se interpretează fiecare mișcare, cadru cu cadru și, în funcție de asta, se poate stabili un program de exerciții ce se pot folosi pentru recuperare după accidentări”.

Și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a accesat 3,3 milioane de euro. Banii vor fi folosiți, printre altele, și pentru a crea o bază de date cu scanări de la departamentele de imagistică, la care studenții vor avea acces de oriunde.

Prof. dr. Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj-Napoca: „Se poate simula un organ cu o anumită leziune, de exemplu, un ficat cu cancer, pe baza informațiilor obținute pe cale imagistică. Toate aceste informații se pot constitui într-o imagine 3D. Studenții și cadrele didactice pot simula operația pe un mulaj, pe o machetă, după care vor realiza operația reală”.

Pe de altă parte, unele unități de învățământ superior vor să acceseze fonduri și pentru softuri antiplagiat.

Vecinii noștri de la Novi Sad au tras, vineri, cortina peste un an de zile de Capitală Europeană a Culturii. Un an cu mii de evenimente culturale, sute de concerte, opt noi centre culturale în oraș, după 60 de milioane de euro investiți în infrastructura culturală și o creștere de peste 40 de procente a vizitatorilor din oraș, dar, mai ales, o imagine excelentă creată pentru oraș, atât în Serbia, dar și în străinătate.

Cei de la Novi Sad au ales varianta clasică, a unei Asociații unice care să se ocupe de Capitală, fără a se scălda în orgolii și dispute de tot felul, care ar fi dus, probabil, la crearea de structuri paralele, care mai de care mai ”profi” una ca cealaltă, așa cum s-a întâmplat pe la noi. În octombrie 2021 au prezentat public programul clar al evenimentelor din anul Capitalei, pe 13 ianuarie au deschis cu un show de zile mari, iar pe 13 ianuarie 2023 au închis oficial seria evenimentelor cu un foc de artificii.

A fost un an plin de greutăți, care a solicitat organizatorii la maxim, dar care le-a oferit satisfacții.

”Nu e un proiect oarecare. E vorba de preocupare 24/7,nu doar în anul acesta dar și în anii de pregătire, care au fost, de asemenea, extenuanți. A trebuit să pregătim toți pașii, întreg programul. Desfășurătorul nostru a fost publicat în octombrie anul trecut, deci am avut totul la locul său, înainte de anul deținerii titlului. Și acest an a fost dificil, mai ales în ceea ce priveșteexecuția. Sunt obosită, dar în sensul bun, pentru că sunt mândră de tot ce am realizat!”, ne-a spus Sara Vuletic, directorul pentru Acțiuni Culturale în cadrul Asociației Capitală Culturală Novi Sad.

Capitala Voivodinei nu are nici pe departe (încă) puterea economică a Timișoarei. Dar în jur de 60 de milioane de euro au fost investite numai în infrastructură culturală. Cel mai important rezultat, au fost create opt centre culturale în toate zonele orașului, acestea sunt ”vii” produc acțiuni pentru comunitate și în continuare. Au fost expoziții, acțiuni culturale, concerte, de toate pentru toată lumea.

Vineri s-a tras cortina. Au fost programate în ultima zi a Capitalei nu mai puțin de 40 de evenimente, expoziții, concerte, toate sold out. Ziua s-a terminat cu un foc de artificii, ziua de 13 ianuarie fiind și cea în care se sărbătorește și Anul Nou pe rit vechi.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri, 13 ianuarie, într-o conferință de presă de la Palatul Cotroceni acordarea Înaltului Patronaj al Președintelui României pentru programul „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”. Acest lucru s-a întâmplat la solicitarea primarului Dominic Fritz, în numele Municipiului Timișoara.

Primarul Dominic Fritz apreciază că anunțul președintelui Klaus Iohannis subliniază rolul strategic pe care Timișoara Capitală Europeană a Culturii îl are pentru țara întreagă.

“Este și o recunoaștere pentru sute de artiști, operatori culturali, curatori și instituții de cultură din Timișoara, România și Europa, și nu numai, care contribuie la un program cultural de excepție cu peste 1000 evenimente ce se vor desfășura în Timișoara în acest an. Mulțumesc domnului președinte pentru încrederea acordată Timișoarei. Mulțumesc tuturor celor care lucrează la programul cultural pentru că fac din Timișoara un loc de avangardă în Europa. În vremuri de criză, cultura ne aduce împreună. În vremuri de ură, Europa este răspunsul. Suntem cu toții conștienți de șansa istorică a Timișoarei și României de a-și confirma identitatea europeană și a demonstra că prin cultură putem transforma comunități”, a transmis Dominic Fritz.

„Sunt doi poli la care mă raportez de când mă știu, unul care ține de pragmatism și perfecționism și celălalt care ține de convingerea că trebuie să fiu blând. Pragmatismul și perfecționismul te presează. Te grăbești să-ți realizezi scopul, te straduiesti să faci lucrurile în cel mai bun fel în care le poți face, însă blândețea e cea mai mare virtute”, a declarat profesorul universitar de neuroștiințe cognitive Andrei Miu, în cadrul podcastului Vast and Curios cu Andreea Roșca, în care vorbește despre echilibrul dintre pragmatism și perfecționism și blândețe, explică ce înseamnă fiecare și cum ne influențează relațiile cu ceilalți.

„Atunci când ești presat de pragmatism și perfectionism, gândul că ai în față un om care în pofida aparențelor e ca tine, adică fragil, te poate face să fii mai atent la el și câteodată o să iasă, câteodată n-o să iasă, nici mie nu-mi iese întotdeauna”, spune Andrei Miu, care atrage atenția că este însă important să încerci.

Andrei Miu a fondat și conduce laboratorul de neuroștiințe cognitive de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, este profesor universitar de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Departamentul de Psihologie al UBB Cluj-Napoca.

Reprezentanţii părinţilor îi cer ministrului Ligia Deca să facă public noul text al Legilor Educaţiei prezentat în şedinţa coaliţiei de guvernare şi fundamentarea prin studii şi analize a prevederii prin care liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare.

Federaţia părinţilor şi aparţinătorilor legali din România spune că de câteva zile se discută în spaţiul public noul draft al legilor Educaţiei publicat “pe surse”.

Federația părinților spune că, având în vedere că Ministerul Educaţiei nu a publicat oficial noul text al proiectului în urma analizei amendamentelor, a solicitat conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public următoarele informaţii:

• noul text al Legilor Educaţiei prezentat în şedinţa coaliţiei din 10 ianuarie 2023;
• procedura de aprobare în Guvern;
• metodologia de consultare publică;
• perioada în care noul text a stat în transparenţă;
• organismele şi experţii consultaţi pentru redactarea noului text;
• numărul de propuneri transmise pentru modificarea legii;
• fundamentarea prin studii şi analize a prevederii conform căreia “unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale".