Revista presei – 16 decembrie 2022

Universitățile din Timișoara, reunite în Alianța Timișoara Universitară (ATU), organizează un târg internațional educațional în 2023, după cum a anunțat președintele în exercițiu al ATU, rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea. Potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro, „acest eveniment se va adresa segmentului de studenți români și internaționali și va contribui la dinamica educațională și profesională regională”.

„Președintele în exercițiu al Alianței Timișoara Universitară (ATU), rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, a anunțat organizarea în 2023, în premieră, a unui târg educațional internațional sub auspiciile ATU – „Study in Timișoara”, un brand de oraș universitar devenit cunoscut și care începe să fie de circulație internațională. Acest eveniment se va adresa segmentului de studenți români și internaționali și va contribui la dinamica educațională și profesională regională”, se arată în comunicat.

Conform anunțului, rectorii universităților timișorene au lansat astăzi proiectul Conferinței „Smart Diaspora 2023”.

Amintim că Edupedu.ro a scris că ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat în luna noiembrie că această conferință va marca „momentul în care viziunea România educată se va pune concret în practică”.

Universitatea Politehnica, Universitatea pentru Științele Vieții, Universitatea de Vest și Primăria sunt hotărâte să meargă înainte cu proiectul campusului dual pe care vor să îl ridice în Orașul de pe Bega. Au fost găsiți 30.000 de metri pătrați pentru viitoarea școală, în Calea Buziașului, și acum se scrie cererea de finanțare ce va fi depusă pe PNRR. Iar termenul de ridicare a investiției e scurt!

În total, din PNRR se finanțează 10 asemenea campusuri în toată țara. Cele trei universități și municipalitatea și-au dat mâna și împreună cu municipalitatea vor depune proiectul de finanțare. Lider de proiect va fi Politehnica, fiecare instituție de învățământ superior va intra în proiect cu câte un domeniu de activitate. Sistemul prevăzut pentru campusuri este puțin diferit de cel care este acum cunoscut ca învățământ dual în România, unul care pregătește tineri liceeni în cadrul unor școli profesionale, alături de firmele care își stabilesc prioritățile și specializează, cu sprijin financiar, personal pentru posturile în care au nevoie.

Exemplul este Școala Duală Banat, constituită la Liceul Energetic, aceasta pregătește tineri pe posturile pe care au nevoie firmele, care oferă și stagiile de practică. Noul campus va fi diferit, va aborda chiar și domeniul studențesc, tinerii se vor putea specializa la noul campus, cu stagii practice oferite de firme, similar cu cel pentru … liceeni. De fapt, cele două vor funcționa ambele în continuare și după constituirea noului campus, spune primarul Dominic Fritz.

”Vor fi 10 asemenea campusuri în toată țara. Noi ne unim forțele pentru a câștiga această finanțare. Acest consorțiu e cerință formală. Există și firme, una deocamdată, odată ce avem toată trupa vom trimite proiectul la ministerul educației, în ianuarie. Nu este un proiect al primăriei ci al orașului, în care ne unim forțele. Lider de proiect e Universitatea Politehnica, parteneri sunt primăria și celelalte două universități și câteva licee. De ce e important acest campus? Suntem un pol economic, dar ne luptăm cu lipsa de forță de muncă. Firmele caută calificați profesional. Știu doar teorie, iar ei au nevoie și de practică. Cu acest proiect strategic creștem atractivitatea Timișoarei. Construim un ecosistem cu universitățile și cu mediul privat. Formarea pe care o primesc se potrivește și cu cerințele de pe piața muncii”, a declarat, joi, primarul Dominic Fritz.”

Rectorii universităților timișorene au lansat astăzi proiectul conferinței „Smart Diaspora 2023”, în cadul unui eveniment organizat de Alianța Timișoara Universitară la Universitatea de Vest din Timișoara.

Conferința „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei” va avea loc în perioada 10-13 aprilie 2023, la Timișoara. Aceasta îşi propune să creeze mediul propice schimburilor de experiență ce facilitează transferul de competenţe între cercetători români și cei din diaspora. Evenimentul este organizat de Alianța Timișoara Universitară şi UEFISCDI sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Guvernului, a Ministerului Educației și a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu participarea Academiei Române.

La evenimentul de lansare au participat rectorii celor patru universități care formează Alianța Timișoara Universitară, respectiv al Universităţii de Vest, Marilen Gabriel Pirtea, al Universităţii de Medicină şi Farmacie, Octavian Crețu, al Universităţii Politehnica, Florin Drăgan, și rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Cosmin Alin Popescu.

„Diaspora română este parte integrantă a națiunii române, iar dincolo de aspectele formale și de instituțiile sau organismele specifice în care se află reprezentați românii de peste granițe, devine tot mai important ca aceasta, ca o comunitate semnificativă românească de pe tot mapamondul, să fie multiplu angrenată în acțiuni și activități permanentizate, care să se desfășoare în colaborare cu autoritățile și instituțiile din România”, spune rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.

Smart – Diaspora, adaugă el, este o componentă aparte a acestei imense comunități, personalități importante ale sale regăsindu-se în cele mai performante comunități academice, științifice și de cercetare din toată lumea. „Ne propunem să facilităm legătura cu Smart – Diaspora, cel puțin prin două componente: crearea de cadre pentru colaborarea cu comunitățile academice, științifice și de cercetare din România, dar și crearea de mecanisme și de cadre pentru întoarcerea acasă a unui număr important de reprezentanți ai acestei comunități. Vă așteptăm în aprilie la Timișoara, să participați la evenimentul principal dedicat diasporei românești, într-un an special pentru comunitatea noastră, timișoreană, dar și pentru România, în ansamblu. Timișoara, așa cum se știe, este orașul desemnat să susțină în 2023 programul Capitalei Europene a Culturii, un prilej cu totul special, în care îi vom primi cu sute de spectacole pe zecile și sutele de mii de europeni dornici de cultură, veniți din toate părțile Europei, sau din țări de pe celelalte continente”, mai spune Marilen Pirtea.

Câştigul salarial mediu net al românilor a trecut în această toamnă de 4.000 de lei, dar diferențele între cele mai sărace și cele mai bogate zone ale țării sunt sesizabile: de la 2.886 de lei în Harghita la 5.243 lei în București, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Salariul mediu din București este, adică, aproape dublu față de cel mai mic salariu mediu net județean, notează Economedia.ro.

Diferențe mari se înregistrează între sectoare: IT-ul este de peste patru ori mai bine plătit decât domeniul cu cele mai mici salarii. Cum arată harta salariilor, cum au evoluat acestea în ultimul an și cum se explică diferențele?

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în luna septembrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6.457 lei, cu 109 lei (+1,7%) mai mare decât în luna august 2022, iar câştigul salarial mediu net a fost 4.003 lei, în creştere cu 70 lei (+1,8%) față de luna august 2022. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (16085 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.233 lei).

• Menționăm însă că, în mod tradițional, cele mai mari salarii se înregistrează în sectorul Tehnologia Informației, dar în această lună s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, bonusuri pentru management, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), mai scrie Economedia.ro.

Economiștii de la Romanian Economic Monitor subliniază că în județele din top (București, Cluj, Timișoara) majoritatea angajaților (57-76%) lucrează în sectorul serviciilor, incluzând un sector IT&C puternic. În județele cu cele mai mici salarii medii, sectorul serviciilor are un rol mai puțin dominant (în general sub 50% din totalul anga

N-au fost martori la evenimentele din decembrie 1989, însă liceenii timișoreni au ocazia de a viziona scurtmetraje despre Revoluție și să adreseze întrebări unor persoane care au fost martore la evenimentele ce au avut loc la Timișoara, în cadrul unei acțiuni întreprinse de Universitatea de Vest din Timișoara.

În perioada 15-20 decembrie, elevilor de la de Liceul Teoretic J.L. Calderon, Colegiul Național C.D. Loga, Liceul Romano-Catolic Gerhardinum și Liceul Waldorf li se propune o întâlnire inedită cu istoria recentă a locului în care trăiesc astăzi liberi.

Inițiativa aparține Departamentului de Geografie al Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Timiș, Casa de Cultură Timișoara și reprezentanților mai multor asociațiil de revoluționari din Timișoara.

În unitățile școlare enumerate mai sus vor fi proiectate două scurtmetraje documentare despre Revoluție (’89 și LIBER), filme realizate integral de tineri sub 20 de ani, unii dintre ei elevi ai acestor licee. Toate vizionările vor fi urmate de discuții între revoluționarii invitați la proiecție și tinerii prezenți în sală.

„Gândit și realizat cu și pentru tineri, ’89 este un montaj documentar dedicat zilelor Revoluției din Timișoara. Inspirat din arhiva proiectului reMIND MAPPING, filmul prezintă o selecție de interviuri-întâlnire între liceenii de azi și oamenii care au strigat Libertate în Decembrie 1989, ca o ștafetă de eroism, demnitate și forță spirituală între generații”, precizează dr. Alina Satmari, lector la Departamentul de Geografie al Universității de Vest din Timișoara și coordonator al proiectului.

Aceasta a mai menționat că LI8E9 („LIBER”) este un scurtmetraj despre o poveste tulburătoare, adevărată, despre momente trăite la limită, la numai 14 ani, în decembrie 1989, în București.

„Filmul este un documentar cu secvențe de animație, ca o scurtă călătorie în timp într-o lume care a fost reală, o lume în care se întâlnesc fără echivoc curajul, inocența, sublimul și oroarea umană. Întâlnirea cu această lume poate fi o ocazie de a simți care este prețul libertății noastre”, mai spune dr. Alina Satmari.

O proiecție specială, deschisă publicului larg, este programată la Cinematograful Victoria în data de 16 decembrie, de la ora 18. După proiecție, publicul va avea ocazia să discute cu tinerii care au realizat filmele și cu invitații lor, într-o dezbatere moderată de Marcel Tolcea, profesor de jurnalism și scriitor.

Invitați speciali vor fi Nicoleta Giurcanu, Constantin Jinga, Ioan Savu și Ioan Mura, participanți la Revoluția din 1989 în Timișoara și București.

Anul acesta, candidații au fost mult mai activi în căutarea de noi oportunități profesionale față de anul trecut. Mai exact, potrivit datelor platformei de recrutare online BestJobs, aceștia au aplicat, în medie, la 6 joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021, cel mai adesea de pe mobil, folosind aplicația BestJobs. În plus, numărul total al candidaților a fost cu 62% mai mare în 2022 față de anul precedent.

Profilul candidaților din 2022

Dintre candidații care și-au completat CV-ul pe platforma BestJobs în 2022, 54% au menționat cel puțin o experiență profesională anterioară. 35% dintre ei specifică cel puțin o limbă străină printre cunoștințe și 14% dețin permis de conducere. Aproape jumătate (47%) vor să fie contactați de recrutori cu oferte de angajare, chiar dacă nu își caută activ un loc de muncă, iar 5% menționează că sunt dispuși să se relocheze pentru noul job.

În 2022, creșterea venitului din salarii a stat la baza eforturilor candidaților de a-și găsi un job nou pentru cei mai mulți candidați. 98% au declarat că își doresc să știe salariul sau intervalul salarial pentru jobul la care aplică, iar cei mai mulți dintre ei au aplicat cu precădere la joburi cu #SalariuLaVedere.

„Candidații români au fost mult mai activi în căutarea unui nou job anul acesta. Datele mai arată că sunt tot mai pregătiți, iar pentru a se angaja în domeniul și departamentul pe care și-l doresc, majoritatea mizează în primul rând pe abilitățile specifice dobândite în joburile anterioare sau în urma unui stagiu de practică, voluntariat, internship, în cazul candidaților mai tineri”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Platforma de recrutare online Bestobs reunește specialiști din toate zonele țării. 73% au domiciliul în jurul marilor orașe, din municipiul București, județele Timiș, Cluj, Brașov, Iași, Prahova și Constanța, în timp ce 27% aparțin de orașe mai mici.

British Council, în parteneriat cu UNICEF în România și Organizația Internațională pentru Migrație, organizează în perioada 16-18 decembrie cursul „Predarea și învățarea în vremuri dificile”. Acest curs se adresează atât profesorilor români ce predau elevilor ucraineni refugiați în țara noastră, cât și profesorilor ucraineni ce își desfășoară activitatea în România, potrivit unui comunicat al instituției.

Prin workshopuri specializate și introduceri în teme precum gestionarea comportamentelor dificile ale elevilor ce au trăit trauma războiului, cei 71 de profesori ucraineni, români și bulgari vor fi ajutați să învețe cum să recunoască problemele emoționale ale copiilor refugiați și cum să își facă orele de curs mai primitoare pentru toții elevii.

Elevii ucraineni veniți în România se află în situații diverse privind accesul la educație, cei mai mulți dintre ei urmând cursurile școlii ucrainene online. Doar unu din 10 copii refugiați este înscris într-o școală sau grădiniță din sistemul nostru de învățământ, de cele mai multe ori în calitate de „audient”.

Din 2014, anul în care BUSINESS Magazin a lansat conferinţa axată pe companiile care inovează în România, precum şi catalogul exemplelor inovatoare, pare că statisticile în ceea ce priveşte inovaţia de pe plan local – fie că ne referim la mediul privat sau public, nu s-au îmbunătăţit. Noi ne păstrăm optimismul şi ne propunem ca în fiecare an să privim dincolo de cifre seci şi să vedem, de fapt, cine sunt promotorii noilor idei de business în România. De fiecare dată, reuşim să îi găsim, după cum s-a văzut recent în cea de-a noua ediţie a conferinţei dedicate companiilor INOVATOARE.

Pe baza scorurilor obţinute, ţările din UE sunt împărţite în patru grupe când vine vorba despre Scorul European al Inovaţiei (EIS – European Innovation Scoreboard) - lideri ai inovaţiei, inovatori puternici, inovatori modeşti şi inovatori emergenţi. România este un inovator emergent cu o performanţă de 32,6% din media de la nivelul UE, procent mai redus chiar şi decât media din categorie, care este de 50%. Este de altfel, ultima ţară din acest clasament – ne întrece chiar şi Bulgaria, care are un scor de 45,2%. La polul opus se află Suedia, cu un scor de 135,7%. Totuşi, în cazul ţării noastre, sunt menţionate ca puncte forte, gradul de penetrare a internetului, exporturile de high şi medium-tech; exporturile de servicii axate pe cunoştinţe, cheltuielile de venture capital.

Printre slăbiciuni se numără populaţia cu o educaţie terţiară, inovatorii de procese de business, IMM-urile inovatoare care colaborează între ele, mobilitatea oamenilor care lucrează în domeniile tehnice şi ştiinţifice, angajarea în companii inovatoare. Nici în statisticile naţionale nu pare că stăm mai bine decât în anii anteriori - ponderea întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi, a scăzut în perioada 2018-2020 faţă de perioada 2016-2018 cu 3,9 puncte procentuale, arată datele INS.  Întreprinderile din servicii au inovat mai mult decât cele din industrie, iar întreprinderile mari au fost de două ori mai inovatoare decât IMM-urile.

Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovarea în întreprinderile din mediul de afaceri arată că, în perioada 2018-2020, ponderea întreprinderilor care au introdus pe piaţă produse sau procese de afaceri noi sau îmbunătăţite, în numărul total de întreprinderi, a fost de 10,7%, ceea ce reprezintă scăderea cu 3,9 puncte procentuale faţă de perioada 2016-2018. Cum vede însă mediul de business inovaţia din România, dincolo de aceste cifre ? 6 oameni de afaceri din România, din companii de dimensiuni şi din domenii, diferite au răspuns în cadrul evenimentului BUSINESS Magazin organizat recent.