EȘTI AICI:
Revista presei – 15 octombrie 2021

Revista presei – 15 octombrie 2021

6516560sorincimpeanu Scaled (1)
Ministrul Educației: Îmi place să cred că părinţii copiilor înţeleg că dacă elevii nu merg la şcoală, nu merg nici la mall
tion.ro

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, se declară din nou împotriva ideii de învăţământ online, el arătând că datele privind infectările indică faptul că, în ultima săptămână, rata de îmbolnăvire în rândul elevilor şi al cadrelor didactice a scăzut faţă de săptămânile anterioare.

„Cu siguranţă există infectări în şcoală, în rândul elevilor şi în rândul profesorilor. La fel de sigur este că media infectărilor în şcoală este mult sub media naţională a infectărilor. (…) În această săptămână avem o creştere de 23% infectări în rândul elevilor şi o creştere de 23% – e coincidenţă – infectări în rândul angajaţilor. În săptămânile din urmă am avut dublări şi chiar triplări. Din fericire, viteza de creştere a numărului de infectări a scăzut în această săptămână”, a declarat Sorin Cîmpeanu, miercuri seară, la Digi 24.

Conform ministrului, 459.000 de elevi învaţă în online, în prezent, proporţia acestora fiind de 15% din totalul elevilor şi preşcolarilor. La nivel naţional, 4% din şcoli au cerut trecerea la cursuri online.

 

Dreamstime M 174459432 820x547
Școli din Timișoara închise din cauza frigului din clase
edumanager.ro

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, Marin Popescu, a declarat că temperatura în sălile de curs ale şcolilor racordate la sistemul centralizat de încălzire din municipiul Timişoara este de 20 de grade Celsius, iar consiliile de administraţie din patru unităţi de învăţământ au anunţat că suspendă cursurile faţă în faţă şi trec online.

Potrivit acestuia, în mediul rural nu sunt astfel de probleme, întrucât încălzirea se face cu lemne, iar autorităţile şi-au făcut stocul necesar înainte de sezonul rece.

Solicitările vor fi transmite IŞJ, care va aproba trecerea activităţii didactice online.

Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, Şcolile gimnaziale nr. 16 şi 19 şi Colegiul „Ana Aslan” din Timişoara au înaintat astfel de demersuri.

„Este vorba despre 189 de clase cu 4.947 de elevi care suspendă activitatea faţă în faţă din cauza temperaturii scăzute din clase, nu din cauza COVID. Am discutat cu autorităţile publice locale de câteva luni despre problema infrastructurii şcolare. De luni s-au făcut probe către toate punctele termice din oraş, cu furnizare a apei la o temperatură scăzută, pentru că durează încărcarea instalaţiilor. În câteva zile probabil se va regla situaţia. Dacă se vor reglementa problemele, se va reveni la şcoală din acest punct de vedere, nu din cel pandemic”, a explicat Marin Popescu.

Card Angrist Imbenslaureatinobeleconomie JHXT
Cercetarea laureaților Nobel în Economie: fiecare an de școală adaugă câte 9% în plus la venituri
scoala9.ro

Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au cercetat cum sunt influențate veniturile unui angajat în funcție de numărul anilor de educație, investițiile făcute în școala unde au învățat și numărul de profesori. Au aflat că pentru fiecare an de școală în plus, veniturile cresc cu 9%.

O întrebare pe care societatea și cei tineri și-o pun este legată de cum sunt influențate veniturile în funcție de educație. Joshua Angrist, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), alături de colegul său Alan Krueger, de la Princeton University, au cercetat cu cât cresc veniturile pentru fiecare an de școală în plus. Alan Krueger este al patrulea cercetător care ar fi trebuit să fie laureat Nobel în acest an, însă acesta a murit în 2019 și regula societății suedeze este că premiul nu se acordă post-mortem.

În SUA, copiii pot părăsi școala când împlinesc 16 sau 17 ani, în funcție de perioada anului în care s-au născut. Printre altele, Angrist și Kruger au analizat oamenii care au mers la școală în același an, cu focus și pe perioada din an în care s-au născut. Practic, cei care s-au născut la sfârșitul anului au terminat școala mai devreme, dacă este luat în calcul factorul vârstei.

Însă, un alt aspect interesant descoperit de cercetători este că oamenii născuți în ultimul semestru au continuat școala și au studiat mai mulți ani față de cei care s-au născut în primul trimestru. De asemenea, ca adulți, cei născuți în primul trimestru, care au studiat mai puțin, au avut venituri mai mici decât cei născuți în al patrulea trimestru. Economiștii au mai ajuns la concluzia că pentru fiecare an de școală în plus veniturile au crescut cu o medie de 9%.

Dbb1dea5f97ce4192a63be5c17715a66553c7c94
Educația din România și comisia de „stocat” hârtii
republica.ro

Deși sistemul de educație românesc (ca majoritatea instituțiilor noastre) stochează munți de hârtii, dacă ne uităm atent la ce putem analiza din aceste hârtii, vom concluziona că ele pot doar să ascundă, în stive atent suprapuse, diverse neputințe.

Le voi lua pe rând.

Prima, neputința de a-și asuma cine rămâne și cine pleacă. Și atunci, decizi pe bază de „dosare”. De hârtii. De formulare corect sau incorect completate. Câștigă „cel mai bun dosar”. NU oameni predau copiilor noștri, nu profesori, ci niște dosare depuse în termen cu toate filele semnate și ștampilate „conform cu originalul”.

Sistemul educațional românesc are calitatea extraordinară de a primi pe aproape oricine (am întâlnit mulți profesori de română care scriu ortograme greșit, de mate care nu știau la ce e bună teorema lui Pitagora, de Engleză care enumerau, oră de oră, obsesiv, culorile de bază și sigur, putem continua așa la nesfârșit), de a expulza extrem de puțini dintre membri (câți profesori dați afară din profesie știți? Eu una am văzut profesori anchetați pentru grave infracțiuni – unele sexuale legate de minori - care încă predau) și de a oferi oportunități de a crește exclusiv pe baze biologice (mă refer la înaintarea în vârstă, deci pe trecerea timpului). Sigur, fiecare pas trebuie „pavat” cu un dosar, dar obișnuința de a aduna obsesiv hârtii, dovezi ale trecerii timpului despre care vorbeam anterior, vine odată cu accederea, ca angajat, în orice instituție de stat. Deci și în meseria de profesor. Nu mai vorbim de cea de director. În acest mediu concurențial al dosarelor, omul, competențele lui, dispar. Nu contează dacă nu știe să predea și dacă se pierde cu firea în fața copiilor. Are un „proiect de lecție” fenomenal la dosar. Nu contează că nu știe să deschidă calculatorul și că solicită intervenția IT-istului când se descarcă bateria mouse-ului, contează cele 4 cursuri de „competențe digitale” pe care le-a urmat. NU contează că nu e capabil să înțeleagă o opinie diferită de cea din manual despre un autor sau altul. Contează că are „15 ani în învățământ”. În lumea aceea, a concurenței între dosare cu șină, calitatea omului, a profesionistului, dispare (nu spun că nu există, spun doar că e depășită, în covârșitor număr de cazuri, de numărul de hârtii din dosarele depuse periodic.

Aici, orice discuție legată de evaluarea profesionistului, obișnuit de o viață și de cutumele instituționale să fie doar un vesel adunător de hârtii, se oprește într-un zid (cum altfel) de dosare. „Ce-aveți cu noi, n-am produs suficiente hârtii?”

Digitalizare
Aplicația cu care trei elevi din Timișoara vor reprezenta România în finala unui concurs internaţional de IT
stirileprotv.ro

Trei elevi din Timișoara vor reprezenta România în finala unui concurs internaţional de IT. Tinerii au creat o aplicație care semnalează site-urile unde apar informaţii false și speră să câștige premiul cel mare.

Concursul, lansat în 2013 cu sprijinul Comisiei Europene, a atras în fiecare an mai mulți participanți. În 2019 de exemplu, au fost implicați peste 4 milioane de adolescenți, iar media de vârstă a fost 11 ani.

Șase țări din Uniunea Europeană, printre care și România, s-au înscris la concursul EU Code Week - un concurs dedicat tinerilor pasionaţi de tehnologie.

Anul acesta, ţara noastră va fi reprezentată de trei elevi de clasa a XI-a, din Timișoara, desemnaţi în urma unui concurs la care au participat 78 de tineri din toată ţara. Pentru premiul european, concurenţii au realizat o aplicaţie pentru combaterea ştirilor false.

Elev: ”În momentul în care ești în articol și dai click pe el, se deschide interfața noastră, care îți dă scorul de cât de încredere este site-ul pe care te afli, îți interpretează scorul ca fiind o minciună, un adevăr sau așa și așa, pe la mijloc și îți sugerează o altă listă de site-uri de pe care te poți documenta despre același subiect”.

Pentru combaterea știrilor false sunt luate în calcul inclusiv review-urile celor care accesează site-urile.

Vlad Pintea, elev: “Dacă mulți utilzatori spun că acest site este bun, este o șansă mai mare ca știrea citită să fie un adevăr”.

14196661
Proba scrisă din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat va avea loc vineri, începând cu ora 10,00.
agerpres.ro

Proba scrisă din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat va avea loc vineri, începând cu ora 10,00.

Proba scrisă se va desfăşura în format fizic.

Accesul candidaţilor în săli va fi permis în intervalul orar 9,00 - 9,30.

În structura probei scrise, circa 60% dintre itemi vor viza capacităţile cognitive şi de leadership, aproximativ 20% competenţele de management, iar restul vizează reglementările legale din bibliografia de concurs.

Rezultatele finale la proba scrisă vor fi afişate în data de 20 octombrie, urmând ca interviurile să se desfăşoare în perioada 15 noiembrie - 8 decembrie 2021.

Candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7 la fiecare probă (proba scrisă şi proba de interviu).

Rezultatele finale ale concursului vor fi validate în data de 17 decembrie, urmând ca numirile în funcţie să aibă loc începând cu 10 ianuarie 2022, debutul semestrului al doilea al anului şcolar 2021 - 2022.

Candidaţii care nu se vor putea prezenta vineri la proba scrisă a concursului din cauza infectării cu SARS-CoV-2 sau din cauza carantinării vor putea participa la o sesiunea specială, a anunţat ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.