Revista presei – 15 noiembrie 2021

Simona Miculescu este un diplomat de carieră cu o experiență fabuloasă. Fost ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Națiunile Unite (2008-2015), Simona-Mirela Miculescu este actualmente ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

Simona Miculescu obținut titlul de Doctor în Litere Magna Cum Laudae la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1999, iar studiile sale de PR includ și diploma de “Public Relations Professional”, obținută la universitatea americană “George Washington” din Washington DC. Mai jos, un interviu cu Simona Miculescu, în exclusivitate pentru Capital.

Capital: – Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?

Simona Miculescu: – Cuvântul-cheie al ultimului an a fost „tranziţia”, care poate fi considerată un proiect în sine! În primul rând, am reuşit, la începutul pandemiei, să asigur pentru echipa pe care o conduceam la Oficiul ONU de la Belgrad tranziţia spre telemuncă în condiţii foarte bune, neafectând calitatea şi substanţa activităţii noastre cotidiene. Apoi a urmat o altă tranziţie: părăsirea sistemului ONU pentru a reveni în familia mea profesională – MAE – de care aparţin de 30 de ani, pe care îi aniversez în acest an. Cea de a treia tranziţie a fost plecarea la postul de la Paris unde am devenit prima femeie diplomat de carieră, în 65 de ani, care a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

C: – Care au fost cele mai mari provocări pe le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat?

S.M.: – Fiecare etapă a carierei mele a conţinut provocări specifice şi complexe, mai ales, evident, când am deţinut funcţii înalte. Când am devenit prima femeie purtător de cuvânt a MAE în 1993, provocările erau la ordinea zilei, având în vedere nu doar noutatea posturii – care era ceva total nou şi neobişnuit într-un minister care, în timpul comunismului, nu a avut componentă de comunicare cu publicul – dar şi noutatea de a fi femeie diplomat într-o instituţie în care, înainte de 1990, femeile erau numai secretare.

Liceenii cu vârsta de peste 16 ani și studenții care frecventează o instituție de învățământ din România se pot înscrie pe site-ul oficial al UNbreakable România – concurs de securitate cibernetică – pentru sezonul de toamnă-iarnă, până la debutul concursului individual. Această ediție se va axa pe importanța cunoștințelor de securitate cibernetică în domenii vitale funcționării unei societăți. 28 octombrie 2021 a marcat debutul oficial al etapei de pregătire, cu o sesiune specială de prezentări susținută de lideri cunoscuți din industrie.

După etapa de pregătire, competiția va fi urmată de concursul individual programat pentru perioada 3 – 5 decembrie. Mai apoi, competiția pe echipe se va derula între 10 – 12 decembrie.

Competiția UNbreakable România este organizată de către Bit Sentinel în parteneriat cu Orange România și se va desfășura pe platforma tehnică educațională CyberEDU.

Evenimentul este susținut de către OMV Petrom și DefCamp, cu sprijinul partenerilor instituționali: Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Universitatea Titu Maiorescu din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Politehnică din București, Academia de Studii Economice, Universitatea din București – Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea din Petroșani, Universitatea Babeș-Bolyai și Uniunea Profesorilor de Informatică din România – UPIR.

Aproape jumătate din viață și-a dedicat-o aducerii la lumină a sute de actori neoficiali ai memoriei, cum îi numește, eternizându-le în cărți poveştile de viaţă, salvând astfel memoria unor lumi care apun. Este autoarea mai multor volume de istorie orală, dedicate deportaților în Bărăgan, germanilor din Banat, francezilor din Banat, basarabenilor și bucovinenilor din Banat, evreilor din Timișoara. Un proces de recuperare a memoriei pe care l-a început în urmă cu 30 de ani, mergând din om în om.

Am invitat-o pe Smaranda Vultur, antropolog și doctor în filologie – întoarsă recent de la Avignon, unde și-a lansat ediția în franceză a volumului Francezi în Banat, bănățeni în Franța – la un dialog. Despre francezii în Banat și modul în care Banatul a ajuns să aibă o stradă în Franţa, despre oameni care au trăit „între patrii”, despre suferința lor, despre nostalgiile și regretele de a-și sfârși viața departe de locul natal, despre ce înseamnă a fi martor al unui om care dezvăluie experienţe de viaţă traumatizante, dar și despre mulțumirile pe care le aduce o astfel de muncă, de arheologie și salvare a memoriei.

Doamnă Smaranda Vultur, v-aţi întors de curând din Franţa, de la Roque-sur-Pernes, localitate unde o stradă principală se numeşte „La Rue du Banat”. Cum a ajuns Banatul să aibă o stradă în Franţa?

Povestea e puţin mai lungă. După al doilea război mondial, în 1944 – 1945 o parte din germanii din Banat, şi din cel românesc, şi din cel sârbesc, s-au refugiat pe teritoriul Austriei de azi, care atunci era împărţit în patru zone de influenţă ale puterilor aliate: sovietică, franceză, americană şi britanică. Cei refugiaţi în zona sovietică riscau oricând să fie deportaţi în lagăre din URSS, sub pretextul muncii de reconstrucţie a Uniunii Sovietice, cum s-a întâmplat de altfel, în multe cazuri, cu rudele lor rămase acasă în ianuarie – februarie 1945, tocmai pentru că aparţineau etniei germane. Se ştie mai puţin faptul că, în acest context, cei care puteau dovedi cu acte genealogice că sunt de origine franceză, mai precis lorenă, alsaciană sau luxemburgheză, vorbitori de franceză, au fost scutiţi de deportare.

Începând de astăzi, 12 noiembrie, și până mâine, 13 noiembrie 2021, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași găzduiește cea de-a șaptea Conferință Internațională a Consorțiului Universitaria în Educație Fizică, Sport și Kinetoterapie. Evenimentul le va oferi participanților oportunitatea de a afla despre cele mai recente tendințe și cele mai bune practici din lumea științei sportului, educației fizice și kinetoterapiei. Autori și cercetători din acest domeniu, din mai multe țări (Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Egipt, Grecia, Italia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, Portugalia, Turcia, Spania, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria), sunt invitați.

A șaptea Conferință Internațională a Consorțiului Universitaria în Educație Fizică, Sport și Kinetoterapie este găzduită de Facultatea de Educație Fizică și Sport (FEFS) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

Asta, în parteneriat cu Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității de Vest din Timișoara și Facultatea de Educație Fizică și Sport a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. Astfel, astăzi, 12, și mâine, 13 noiembrie 2021, este organizată online această ediție. Evenimentul le va oferi participanților oportunitatea de a afla despre cele mai recente tendințe și cele mai bune practici din lumea științei sportului, educației fizice și kinetoterapiei.

Autori și cercetători din acest domeniu, din mai multe țări (Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Egipt, Grecia, Italia, Lituania, Macedonia, Moldova, Polonia, Portugalia, Turcia, Spania, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Ungaria), vor participa pentru a face un schimb de experiență și a împărtăși rezultatele cercetării cu privire la toate aspectele științei sportului.

Cultura japoneză este foarte apreciată de timișoreni, dovadă fiind succesul peste așteptări de care s-au bucurat evenimentele organizate de Biblioteca Universității Politehnica Timișoara în ultimii ani pe această temă.

Este vorba de cursuri de limba japoneză, seri culturale japoneze, seri de film, expoziție de chimonouri, prezentări de burse și oportunități de studii în Japonia etc.

După primele cursuri de limba japoneză, susținute de fostul ambasador al Japoniei în România, Kanji Tsushima, ștafeta a fost preluată de dr. Camelia Nakagawara, niponolog cu studii postuniversitare la Universitatea Columbia (Teachers College), New York (MA în predarea limbilor străine) și Universitatea din Chicago (PhD în Limbi și Civilizații Est-Asiatice) și cu peste 20 de ani de experiență de cercetare și predare la nivel universitar, atât în Japonia cât și în SUA.

În perioada 16 noiembrie – 18 decembrie 2021, Biblioteca UPT organizează o nouă serie de Ateliere de limba și cultura japoneză susținute de dr. Camelia Nakagawara, de această dată exclusiv online, în condițiile impuse de situația epidemiologică, dar cu posibilitatea de fi urmate de oriunde din lume.

Universitatea Politehnica Timișoara a avut în cei 101 de existență peste 135.000 de absolvenți. Astfel, într-un secol de existență, brandul politehnicii s-a consolidat prin școlile create aici în majoritatea domeniilor inginerești, prin cercetarea științifică, prin ceea ce a reprezentat ca argument câteodată decisiv pentru atragerea de investiții în zonă,  dar și prin sport, muzică, artă, implicare în viața comunității.

UPT a construit profesioniști, lideri pentru Timișoara, Timiș, dar și pentru alte municipii sau județe din România sau companii de pe întregul mapamond.

Înființată la 11 noiembrie 1920, prin decretul semnat de Regele Ferdinand, dintr-o necesitate firească, Timișoara fiind cel mai dezvoltat oraș al țării din punct de vedere industrial, Școala Politehnică din orașul de pe Bega, prima instituție de învățământ superior din partea de vest a României, a contribuit decisiv la dezvoltarea modernă a orașului Timișoara sau a regiunii.

Evenimentul aniversar a avut loc în data de 11 noiembrie 2021, în regim hibrid, cu o prezență redusă în Auditorium-ul Centrului de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara și mult mai largă în mediul online, via Zoom, fiind transmis în direct și pe pagina de Facebook a instituției.

Reuniunea a fost deschisă de rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, iar mesaje aniversare au fost rostite și de prof.univ.dr.ing. Radu Vasiu, președintele Senatului UPT, prof.univ.dr.ing. Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj și președinte al Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT), dr.ing. Dan Bedros, președintele Comitetului Director al UPT, Sorin Maxim, director general ADR Vest, prof. Marin Popescu, inspector școlar general al ISJ Timiș, prof.univ.dr. Levente Kovacs, rectorul Universității Obuda din Budapesta (absolvent al UPT) și Alexandru Iliescu, reprezentantul studenților în Senatul UPT.

România a urcat pe podiumul internațional la informatică. Trei tineri studenți la Facultatea de Matematică și Informatică din București au câștigat medalia de argint la Olimpiada organizată la Moscova.

Lucian Bicsi, Theodor Moroianu și Livia Măgureanu sunt studenții care au câștigat medalia de argint la Concursul Internațional de Informatică

Teodor Moroianu, medaliat cu argint la Olimpiada de Informatică: Performanța e rezultatul a doi ani de muncă destul de intenși. Adică săptămânal, cel puțin, am discutat, am făcut simulări de concurs, am discutat probleme și faptul că performanța e și bine văzută, adică e cea mai bună performanță din universitatea noastră în 20 de ani, mă bucură foarte mult.

Românii au fost primii care au reuşit să rezolve două dintre problemele din concurs.

Lucian Bicsi, medaliat cu argint la Olimpiada de Informatică: Eu sunt la a doua participare la finala concursului astuia. Parte din mine încă nu conștientizează în totalitate rezultatul pe care l-am obținut. E cu siguranță un rezultat spectaculos și pentru noi.

Au trecut prin mai multe etape până în finala celei mai importante competiții de programare, care s-a desfășurat la Moscova. Au participat 50 de mii de studenți, adică aproximativ 16.000 de echipe din 111 țări.

Guvernul a aprobat pe 10 noiembrie, printr-o hotărâre, suplimentarea alocării financiare şi semnarea de contracte pentru cele 68 de proiecte selectate prin Programul Naţional Innotech Student, finanţat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020.

Potrivit unui comunicat al MIPE, alocarea financiară este suplimentată de la 20 la 135 de milioane euro, ca urmare a selectării unui număr de 68 de proiecte cu punctaje egale, ce nu au putut fi departajate în urma evaluării şi a căror valoare totală depăşea alocarea iniţială.

„Momentul în care îţi închei studiile şi trebuie să intri în câmpul muncii poate fi unul dificil pentru cei mai mulţi dintre tineri. Programul Innotech Student oferă un sprijin financiar ţintit exact pentru acest moment şi le propune o alternativă interesantă celor care au apetit pentru antreprenoriat şi vor să îşi dezvolte o activitate pe cont propriu. Cred că aceşti tineri pot deveni peste câţiva ani antreprenorii de succes ai României. Dorim să continuăm astfel de proiecte şi în viitor”, a declarat secretarul de stat Csilla Hegedus, coordonator al Programului Operaţional Capital Uman, în comunicat.

Sursa citată menţionează că iniţiativele desfăşurate în cadrul proiectelor selectate cuprind programe de învăţare prin experienţă practică, servicii de mentorat, consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea şi formarea de competenţe antreprenoriale în sectoarele economice cu potenţial competitiv, adresate studenţilor.

Într-o primă etapă, vor fi selectate planurile de afaceri finanţabile şi vor fi înfiinţate întreprinderile care urmează să realizeze planurile de afaceri cu ajutor de minimis.

Cea de a doua etapă vizează sprijinul financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri şi va include activităţi pentru decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri.

În fiecare zi sunt trimise peste 300 de miliarde de mail-uri. În fiecare minut, utilizatorii YouTube se uită la peste 4 milioane de clipuri. Avem mai multe informații decât în orice altă epocă, dar încă nu le folosim. Specialiștii spun că marea miză a dezvoltării este alfabetizarea matematică a populației, ca să poată înțelege și utiliza datele pe care le primește în cantitate tot mai mare. În plus, o gândire statistică la nivel de liceu ar putea ajuta și la creșterea ratei vaccinării.

Trăim cea mai mare revoluție a informațiilor din istoria omenirii, una mult mai mare decât cea care a fost după ce a apărut presa tipărită, e de părere Richard Stengel, unul dintre membrii marcanții ai echipei de la Casa Albă a președintelui Barack Obama.

Într-o analiză pentru Time, Stengel, autor al cărții „Information Wars: How We Lost the Global Battle Against Disinformation” (trad. „Războaiele informațiilor. Cum am pierdut bătălia mondială împotriva dezinformării”), estimează că în fiecare secundă, pentru fiecare persoană din lume se creează 1,7 MB de date. Ar fi echivalentul a 850 de pagini de carte.

Între 2010 și 2012, când platformele de social media au luat avânt, s-au înregistrat cam 90% din datele expuse pe internet, potrivit IBM.

Iar toate aceste cifre sunt în continuă creștere, în condițiile în care peste 6 miliarde de oameni din întreaga lume țin în mână cel mai puternic instrument cu acces la informații. Fiecare persoană cu un telefon inteligent poate accesa mai multe informații decât oricine în istorie.

Oamenii de știință estimează că, până în 2025, anual, va fi o creștere de 23% a consumului de date. Fiecare glisare, căutare, text scris pe internet, orice apăsare de tastă, click sau like creează și mai multe date.

Cu toate acestea, un studiu din 2012 a arătat că există mai puțină încredere în știință și dovezi decât înainte de apariția internetului. Unii pot fi copleșiți, în timp ce alții nu au abilitățile de bază pentru a beneficia de pe urma aceste revoluții informaționale. Asta ar explica și de ce în fața unei pandemii mondiale, foarte mulți oameni par să nu înțeleagă sau să nu aibă încredere în principiile științei. O altă explicație ar putea fi și avalanșa de dezinformări care a crescut puternic în ultimii 10 ani.

România se plasează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Comisia Europeană a publicat vineri raportul anual privind indicele economiei și societății digitale –  DESI 2021. Acesta urmărește progresele înregistrate în statele membre UE la capitolul competitivitatea digitală, în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de întreprinderi și serviciile publice digitale.

În raportul din acest an, la categoria servicii publice digitale, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, pentru că toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

Indicatorii-cheie care trag în jos sunt serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate.

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor, potrivit Raportului pentru România al Indicelui Economiei și Societății Digitale, realizat de Comisia Europeană.