Revista presei – 15 martie 2022

Trei din patru studenți înscriși la licență în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și peste 90% dintre cei înscriși la master optează pentru cursurile online, întrebați fiind dacă doresc continuarea școlii cu prezență fizică sau online, potrivit unui sondaj intern ale cărui rezultate au fost publicate luni de SNSPA. Sondajul a fost luat în urma deciziei autorităților privind reluarea cursurilor în format fizic, după o scurtă perioadă de tranziție, ca urmare a ieșirii din starea de alertă.

Potrivit SNSPA, 91% dintre studenții facultăților din cadrul acestei școli au participat la acest sondaj, desfășurat în perioada 9-11 martie.

Rezultatele arată că, la master, peste 90% dintre studenții din cadrul tuturor facultăților optează pentru online. În același timp, la studiile de licență, există unele diferențe: la toate facultățile, studenții din anul 3 optează covârșitor (peste 80-90%) în favoarea online, pe când în anul 1, la unele facultăți, ceva mai mulți studenți – dar mai puțin de jumătate – preferă prezența fizică: 42% dintre studenții din anul 1 de la Științe Politice și de la Comunicare-Relații Publice aleg “în clasă.

Copiii prinși în zonele de război din Ucraina sunt expuși riscurilor de înfometare, frig și trafic de persoane, atrag atenția cei de la Salvați Copiii România. Jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, iar mulți sunt neînsoțiți. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în orfelinate și instituții de îngrijire a copilului și sunt în risc crescut de a fi lăsați în urmă.

Salvați Copiii România atrage atenția asupra riscurilor la care sunt supuși copiii refugiați.

„Ucraina are una dintre cele mai ridicate rate a copiilor instituționalizați din Europa, cu 1,3% dintre copii trăind într-o formă de îngrijire instituționalizată. Mulți dintre ei rămân captivi în astfel de instituții, care nu sunt sigure, după bombardarea unui orfelinat, în 25 februarie.

Agresiunea militară asupra Ucrainei a condus la un aflux de refugiați de peste 2.698.280 de persoane care au ales să părăsească țara prin granițele României, Poloniei, Slovaciei, Ungariei și Moldovei, în marea lor majoritate copii și femei.

Salvați Copiii lucrează pentru a identifica familiile și pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia și alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului”, transmit reprezentanții Salvați Copiii.

Nevoile acute rămân cele legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de suport emoțional, atât la frontieră, cât și în centrele în care sunt cazați. Tot cei de la Salvați Copiii spun că o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecție a copilului din Ucraina.

De la declanșarea crizei umanitare din Ucraina, 6.998 de copii ucraineni și 6.038 de adulți (femei, vârstnici, familii extinse) au primit asistență umanitară imediată din partea Organizației Salvați Copiii România. Au fost dezvoltate și servicii de asistență psiho-emoțională pentru copiii nevoiți să își abandoneze casa.

Decizia Consiliului de administrație a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca prin care studenții revin la cursurile cu prezență fizică pe 28 martie, a fost aprobată azi de Senatul Universității, iar până atunci va fi o perioadă de tranziție, se arată în comunicatul instituției.

La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca cursurile se vor relua față în față pe 28 martie, după ce Senatul Universității a aprobat luni decizia Consiliului de Administrație, prin care după această dată, activitățile ce presupun prezența fizică și participarea obligatorie se desfășoară doar față în față, iar unde nu este obligatorie prezența se vor desfășura față în față sau față în față și online.

Până pe 29 martie, activitățile academice se vor desfășura ca până acum. Examenele din sesiune și cele de finalizare a studiilor se vor desfășura doar față în față.

UBB a decis revenirea completă la cursurile cu prezență fizică după o perioadă de tranziție care se va încheia la finalul lunii martie, cu posibilitatea excepțională de prelungire până în data de 4 aprilie 2022, la solicitarea specifică a facultăților.

Într-un comunicat de presă, rectorul UBB, prof. univ. dr Daniel David spune că “dacă acest sistem (n. red online) a fost bun doi ani pentru a susține diplome ale universităților românești, nu poate să fie atât de catastrofic – chiar nu putem spune asta! – să îl mai aplicăm câteva, puține luni din semestrul II. Asta pentru a nu bulversa organizarea semestrului și viața comunității academice și pentru a nu favoriza abandonul școlar. Anul universitar 2022-2023 implementat în formatul clasic acreditat, îmbogățit cu variante online (după adaptări legislative)”, crede rectorul UBB.

Organizațiile studențești din Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca organizează astăzi, începând cu ora 16:30, „un protest față de recentele acțiuni ale Ministerului Educației” privind activitatea față în față, potrivit unui anunț al Organizaţiei Studenţilor din UBB (OSUBB). Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se alătură acestor demersuri.

„Anunțul Ministerului Educației, privind revenirea în totalitate la învățământul fizic, a reprezentat o serie de declarații haotice, care au bulversat întreaga comunitate Universitară”, conform reprezentanților studenților din Cluj.

Astfel, ei susțin ca decizia să fie luată de universitate, nu de minister: „Mai mult, să se analizeze capacitatea de cazare, domeniile de studiu ale universității, cadrele didactice disponibile și aparatura necesară pentru a oferi educație calitativă, nu grăbită”.

Aceștia sunt de părere că revenirea la formatul fizic este un lucru dorit de studenți, „dar momentul în care Ministerul Educației a decis să aibă loc această “revenire” nu este unul deloc potrivit. Perioada de tranziție menționată nu este corespunzătoare punctului din anul universitar în care ne aflăm, aceasta fiind mult prea bruscă, mulți studenți neavând posibilitatea de a se întoarce la cursuri și seminare fizice într-un timp atât de scurt”.

În anunț se mai arată că „acum, studenții se văd puși în situația ca în câteva zile, în așa numita “perioadă de tranziție”, să își găsească o locuință în orașul de studiu, ceea ce implică costuri semnificative, neprevăzute, pe care nu și le permit.

În fiecare an, repartizările în căminele studențești se fac în funcție de mediile studenților și de opțiunile acestora de repartizare la începutul fiecărui an universitar. În anul 2021-2022 căminele studențești de la nivelul Sibiului nu au atins limita maximă de cazări, deoarece, perioada pandemiei i-a făcut pe mulți dintre studenți să renunțe la locurile pe care le obținuseră în căminele studențești, dată fiind perioada de instabilitate cu care s-a confruntat universitatea.

„Nu am știut dacă să-mi păstrez locul în cămin, nu știam dacă din semestrul doi vom reveni fizic la facultate sau nu și nu am vrut să plătesc degeaba cazarea, eu stând acasă. Mulți colegi și-au păstrat locul în cămin deoarece le era frică că nu vor mi avea unde să stea dacă revenim la facultate, iar chiriile se găsesc greu și sunt foarte scumpe, în perioada sesiunii unii colegi au stat chiar și la hotel pentru că nu aveau unde.  Acum prețurile cresc din ce în ce mai mult din cauza refugiaților, cel mai probabil, și a faptului că studenții au început fizic atât cursurile, cât și seminarele, dar nu avem ce face, redistribuirile sunt momentan oprite la cămine ” transmite o studentă ULBS.

În mod normal, se făceau redistribuiri pentru locurile rămase neocupate în cămine pe fiecare lună, însă, odată cu criza refugiaților și implicarea la nivel universitar în procesul de ajutorare a refugiaților, universitatea oferă refugiaților ucraineni posibilitatea de a se caza în căminele studențești. În prezent la complexul de cămine 1,2,3 există 30 de locuri pentru refugiați, redistribuirile fiind oprite temporar, deoarece refugiații au ocupat cu prioritate locurile rămase libere în cămine.

Ridicarea stării de alertă şi revenirea la cursuri cu prezenţă fizică în şcoli şi facultăţi i-a bucurat doar pe unii, în timp ce mulţi alţii – atât profesori, cât şi elevi sau studenţi – ar fi preferat să încheie anul online.

Fără restricţii la şcoală, dar şi fără facilităţi, a atras atenţia ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta a trimis marţi, 8 martie, mai multe notificări către universităţi şi inspectorate şcolare prin care atrăgea atenţia că ridicarea stării de alertă implică încetarea acţiunii unor acte normative şi, pe cale de consecinţă, revenirea la cursurile cu prezenţă fizică începând chiar din 9 martie. Chiar dacă ministrul a admis „o perioadă optimă de tranziţie“ de la sistemul online în facultăţi, schimbarea de macaz a stârnit ample comentarii.    Decanul de la Litere: „Nu e vorba de comoditate“

„Cei care mă cunosc cât de cât ştiu că sunt prima care şi-ar dori să ne întoarcem la facultate. Mi-e tare dor să-mi privesc studenţii în ochi, să mă plimb printre bănci şi să comentez pe marginea câte unui lucru scris pe foile lor, să mă strecor în pauze în curtea interioară şi să respir forfota aceea tinerească, ascultându-le discuţiile în jurul unei ţigări, în fumul unei idei“, mărturiseşte prof.dr. Cristina Bogdan, decanul Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti.