Revista presei – 15 martie 2021

Conform clasificării generale Top World Leading Universities (RankPro) 2020-2021, Universitatea de Vest din Timișoara a fost inclusă în topul primelor 1000 de universități din lume, ocupând poziția 857. În același top, UVT se poziționează în plutonul celor 400 de universități din Europa care au fost selectate pentru acest ranking, clasată pe poziția 376.

Metodologa RankPro evaluează calitatea programelor de studii oferite de universităţi, disponibilitatea și caracterul complet al informațiilor online privind activitățile universităţilor, capacitatea și reputația acestora la nivel național și internațional. Pe lângă clasificarea generală Top World Leading Universities, RankPro generează 3 ranking-uri specifice:

• Academic Ranking (50%), care măsoară performanţa academică a unei universități (dintre indicatorii de performanţă utilizați menționăm: diversitatea programelor de studii; raportul dintre numărul de masteranzi şi doctoranzi și numărul total de studenți; raportul dintre numărul de studenţi străini și numărul total de studenţi; raportul dintre numărul de profesori şi numărul total al personalului academic; raportul dintre numărul de profesori şi numărul total de studenţi);
• Ranking by BC-Index (25%), care măsoară disponibilitatea informațiilor unei universităţi pe pagina web – versiunea în limba engleză (evaluarea se realizează prin intermediul a 50 de indicatori de performanţă dintre care menționăm: informații generale despre universități; facilități și capacități ale campusurilor; informații despre activitatea academică şi de cercetare);
• Public ranking (25%), care măsoară reputația universității la nivel național și internaţional şi este generat pe baza rezultatelor obţinute de universităţi în ranking-urile naționale și internaționale (se realizează un studiu de către membrii Consiliului Internațional al Oamenilor de Știință). Instituţiile de învăţământ superior sunt clasificate în două grupe: „a” și „b” cu subclasele „+” și „-„.

RankPro, publicat începând cu anul 2014, este dezvoltat de Consiliul Internațional al Oamenilor de Știință (organizația mondială a personalităților cu cea mai înaltă calificare în domeniul educației și științei), prin programul Global World Communicator – Education and Science.

Alături de UVT, în RankPro sunt prezente și alte universități din Consorțiul Universitaria: Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, președinte în exercițiu al Consorțiului Universitaria, remarcă în legătură cu acest rezultat de clasificare: „Clasificarea internațională RankPro arată și forța academică, dar și vizibilitatea online a universităților de top, din Europa și din lume. Aceste caracteristici avantajează Universitatea de Vest din Timișoara și o plasează din nou în această ierarhie a universităților dinamice din plan internațional, unde se află alături de universitățile din Consorțiul Universitaria, principala alianță din învățământul superior românesc”.

Autorităţile au anunţat că aceasta va fi disponibilă de pe 15 martie, dar ea s-a activat duminică, 14 martie, la ora 18.30, potrivit biziday.ro.

Toate persoanele care doresc să se vaccineze se pot programa deja, dacă găsesc un loc disponibil (click aici pentru a deschide platforma). La momentul publicării acestui articol, platforma întâmpina probleme din cauza numărului prea mare de accesări.  Procedura de programare este aceeaşi ca şi până acum, listele de aşteptare despre care au vorbit autorităţile urmând să se activeze mâine.  Cum funcţionează listele de aşteptare?  Oficialii Comitetului Naţional pentru vaccinare au făcut precizări despre cum funcţionează listele de aşteptare, potrivit biziday.ro.

1. O singură înscriere. Platforma va permite unei persoane să se înscrie pe o singură listă, la un singur centru de vaccinare, din judeţul în care îşi declară rezidenţa în platformă (nu trebuie să fie neapărat cea din buletin). Schimbarea rezidenţei în platformă permite înscrierea pe lista de aşteptare la un centru din judeţul respectiv.

2. Persoanele vulnerabile vor avea în continuare prioritate. Listele de aşteptare de la un centru vor aloca zilnic 75% din locuri persoanelor de peste 65 de ani şi celor cu boli cronice, dacă există în aşteptare, până la vaccinarea acestora doar 25% din locurile zilnice fiind alocate persoanelor din Catg III B (sub 65 de ani, fără afecţiuni). Acestea din urmă vor fi programate la vaccinare în ordinea înscrierii. O persoană se poate răzgândi în privinţa centrului de vaccinare şi se poate înscrie pe o altă listă, dar va ieşi automat de pe lista pe care s-a înscris iniţial.

3. Notificarea de programare. În cazul în care găsiţi loc liber pentru programare la o anume dată şi la un centru din judeţul în care v-aţi declarat rezidenţa, platforma face programarea la fel ca şi până acum. În cazul în care nu găsiţi loc liber şi vă înscrieţi pe o listă de aşteptare, notificarea cu data şi ora programării se face abia în momentul în care locul se eliberează. Notificarea se va face telefonic, dar nu este clar deocamdată cu câte zile înainte de data vaccinării va veni aceasta şi ce se întâmplă dacă nu puteţi merge la vaccinare în ziua respectivă.

Îndoiala, spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media și pe rețelele socială cultivă intoleranța față de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, "corecte", adesea, în mod ironic, "în numele științei".

Într-o foarte interesantă postare pe Facebook profesorul Radu Iliescu face o deprimantă radiografie a situației de la noi. "Discutam zilele trecute cu un prieten profesor de matematică. Îmi spune că în facultăţi, la seminariile matematicilor superioare, din 9-10 studenţi abia găseşti unul capabil să citească (nu să rezolve) exerciţiul. Adică, dau un exemplu, abia o zecime pot spune, puşi în faţa literei Σ că este o sumă, ori în fața semnului ∫ că este o integrală. Restul, masa critică, oastea de strînsură nu are contact cu problema nici măcar la nivel introductiv". Adăugînd că tot mai mulți studenți intră la facultate fără să aibă măcar baza lingvsitică și un minim de lecturi fundamentale. Faptul că mai toți sunt "nativ digitali" (ceea ce în esență înseamnă că mînuiesc cu abilitate smarphone-ul, stau ore întregi pe Facebook, Instagram sau Tik Tok, și schimbă mesaje pline de emoji) așa cum se obișnuiește să se spună astăzi cu satisfacție, nu compensează lacunele enorme din alte domenii care în unele cazuri, nu chiar puține, sunt aproape de analfabetismul funcțional.

"Avem cursanţi la matematici superioare care n-au făcut analiză matematică în liceu", mai scrie Radu Iliescu. "Avem absolvenţi de filosofie care n-au deschis traducerea niciunui text fundamental, nicidecum versiunea originală a unui Platon sau a unui Kant. Avem teologi care nu înțeleg subtilităţile lexicale, deci ideatice, ale textului sacru. Avem absolvenţi de limbi străine care comit cutremurătoare erori de exprimare scrisă sau orală". Conchizînd că suntem martorii unui adevărat faliment al calității pe scară largă.

Un factor agravant este că în paralel asistăm la un fenomen pe care Ana Blandiana îl descria în ultima ei carte, "Soră Lume", drept "tendința exagerată de a lunguși tinerii, nemaimodelîndu-i pe ei pentru societate, ci modelînd societatea pentru ei". Rezultatul fiind "o dominație a lipsei de experiență și a lipsei de memorie care crează condiții prielnice oricărei manipulări". Nu este vorba de un demers inocent, crede ea. Cu bune motive. Ideea de a face din tineri un fel de gardieni ai "purității ideologice" are la bază ideile neomarxiste care în ultima jumătate de veac au devenit treptat extrem de influente în întregul sistem educațional occidental. Mai întîi în zona umanistă, însă în ultima vreme au ajuns și în spațiul științelor exacte din Occident, în special în Statele Unite, după cum se plîngea recent Lawrence Krauss, un important fizician american, într-un articol din Wall Street Journal, "Corupția ideologică a științei", notînd că laboratoarele și universitățile americane au început să fie bîntuite de spiritul lui Trofim Lisenko.

Omul de știință român Sergiu Paşca (39 de ani), profesor asistent de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din SUA, a obţinut un premiu important ca urmare a cercetărilor sale avansate în domeniul tratării bolilor neuropsihice.

Societatea Internaţională de Cercetare în domeniul Schizofreniei (SIRS) l-a numit pe Sergiu Paşca, ”cercetătorul anului 2021”.

”Dr. Paşca a dezvoltat câteva dintre modelele iniţiale de boală prin derivarea neuronilor din celulele pielii luate de la pacienţii cu tulburări de neurodezvoltare genetică.

Laboratorul său a aplicat modele pentru a obţine informaţii noi despre fiziologia umană, evoluţia şi mecanismele bolii şi a sprijinit cercetătorii din întreaga lume în învăţarea şi implementarea acestor tehnici”, se precizează în comunicatul transmis de SIRS.

”Sunt fericit să fiu selectat de comitet şi să mă alătur unui asemenea grup de personalităţi care au primit acest premiu. Sunt cu adevărat norocos să am un grup talentat de stagiari şi un grup minunat de mentori şi colegi la Stanford şi nu numai.

Este un moment atât de interesant pentru neuroştiinţe şi căutarea de a înţelege biologia creierului uman.

Arsenalul de instrumente pe care le avem la dispoziţie acum ne pune într-o poziţie excelentă de a pune întrebări îndrăzneţe şi de a dezvolta o nouă metodă de psihiatrie care se bazează pe o înţelegere biologică a creierului uman” –  Sergiu Paşca.

Cercetătorul a crescut la Aiud (județul Alba), a studiat la UMF din Cluj Napoca și apoi a plecat din țară pentru a-și continua studiile. Pe parcursul carierei sale a mai primit o mulțime de premii, printre care prestigiosul ”Early Career Life Scientist Award” din partea Forumului Internațional de Biologie Celulară.

Pentru realizarea topului avem câte un invitat special (membru al juriului/comunității Superscrieri) care scanează aparițiile cu însemnătate din presa noastră și le adună în topul Superscrierile Lunii. Te poți abona la newsletter aici.

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este jurnalistul Tudor Mușat, unul dintre prietenii proiectului Superscrieri încă de la începuturi și gazda consacrată a galelor noastre de premiere.

Tudor Mușat: „Poveștile acestor luni au inevitabil legătură cu viața noastră în pandemie. Am ales unele care explorează latura mai puțin văzută la știri și ne plimbă prin cotloanele trăirilor și întortocherile întrebărilor noastre din această perioadă. Întrucâtva chinuitor dar și terapeutic. Documentarul despre inegalitatea de gen doar s-a nimerit  la început de martie, dacă atenția e sporită de context, cu atât mai bine.

Însă am făcut selecția și după depărtarea de imediat, de subiectele fierbinți pe care le toc zilnic – le-am preferat pe cele cu perspectivă deja conturată, cu teme bune oricând și cu un implicit strop de povață.”

VIDEO. Un banc prost: inegalitatea de gen
Redacția Dela0

Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul
Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea (Recorder)

Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama și Tristen Taylor (Info Sud-Est)

INTERVIU VIDEO. Cum se formează munții de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede
Maria Tufan (PressOne)

Cum ascultăm copiii
Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu (Podcastul mame/Decât o Revistă)

Noua distanțare sexuală
Ioana Pelehatăi, ilustrații de Wanda Hutira (Scena9)

Portrete de muncitori sezonieri în Germania: „Bani se fac, dar te omoară distanța de copil”
Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)

FOTO Tandrețe din arhive
Ioana Cîrlig (Scena9)

Airbnb şi Booking sunt companii care au revoluţionat modul în care călătorim astăzi, sunt giganţi care au schimbat din temelii industria turismului, fiecare în felul său. Totuşi, acest domeniu nu este static, ba din contră, este într-o perpetuă reinventare, iar poate cel mai concludent exemplu a fost oferit de pandemia de COVID-19, care i-a determinat pe călătorii de cursă lungă să se uite în propria „ogradă“, mai exact să se orienteze către destinaţii apropiate de casă. În acest context au apărut platforme de rezervări locale, care aduc în prim-plan cazări, locuri de luat masa sau experienţe autohtone. Un astfel de exemplu, poate cel mai recent, este Localm.

„Lucrăm la această platformă de doi ani. Atunci am înregistrat logoul şi marca la OSIM. Dar cu ade­varăt, munca noastră a demarat acum câteva săptămâni, odată cu introducerea primelor proprietăţi“, spune Andreea Chiva, fondatorul proiectului Localm alături de soţul său.

Cei doi antreprenori s-au născut şi au crescut la sat. Au plecat ulterior la şcoli şi au început să muncească la oraş, dar se întorc la sat cât de des pot, foarte des în perioada aceasta. Amândoi lucrează în domeniul bancar, sunt corporatişti de când au terminat facultatea după cum spun chiar ei. Iar acum, cei doi bancheri îşi încearcă norocul în antreprenoriat cu platforma de rezervări Localm. „Suntem o platformă de rezervări pentru odihnă, bucate şi obiceiuri“, spun cei doi. Practic, fac legătura între gazde strict de la sat şi călători care doresc să încerce un altfel de turism. Mai exact, Localm îi oferă călătorului variante şi posibilitatea de a-şi construi singur pachetul, mai exact călătoria, aşa cum îşi doreşte: unde doarme, unde mănâncă şi ce activităţi vrea să încerce. „Alegi, rezervi, pleci, îţi desenezi singur tabloul călătoriei tale. Noi căutăm şi apoi recomandăm pensule, vopsele şi pânză de calitate.“

Este un serviciu, spun Andreea Chiva şi soţul său, în care îţi organizezi zile sau săptămâni la sat şi prin care poţi intra în contact cu locuri şi oameni pe lângă care altfel doar treci.

Cum a început totul? Cu bucuria deloc ieşită din comun a oricărui tânăr căruia îi place să călătorească.

„În plus, am renovat casa bunicilor la ţară şi vedem cât de bine se simt oamenii care vin în vizită.“ Ideea de business, de fapt, le-a venit în momentul în care au ajuns într-o seară, absolut întâmplător, într-un sat din ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara.

„Nu aveam copii la acel moment, nu îi cunoşteam pe oamenii aceia, doar voiam să cumpărăm ceva de la ei. Erau în vârstă, păreau serioşi, şi cum se făcuse târziu,

ne-au propus să rămânem peste noapte.“ În 3-4 ore le-au povestit vizitatorilor toată viaţa, au mâncat, s-au uitat la un meci de fotbal împreună şi au vizitat toate „obiectivele turistice“ din curte. Este vorba de un vagon rusesc din al Doilea Război Mondial devenit adăpost pentru capre, de chiar caprele care pleacă dimineaţa pe dealuri şi se întorc fie mai puţine (din cauza lupilor), fie muşcate de o viperă (dar se pare că nu este atât de grav, cel puţin nu pentru capre), de groapa creată de un meteorit pe dealul vecin, groapă care acum 100 de ani s-a umplut cu apă şi, la o inundaţie, a contaminat apa din sat, iar oamenii au început să moară fără să înţeleagă care este motivul.

„Domnul făcea şindrilă şi ne-a arătat în detaliu procesul de producţie, ne-a vorbit de bisericile pe care le-a acoperit. În final, părea sincer fericit că are cui să arate gospodăria şi viaţa lui.“ A fost o experienţă de câteva ore, dar care îţi rămâne extraordinar de bine în minte. „Şi am realizat că ne amintim de locuri, dar în primul rând ne amintim oamenii şi poveştile lor.“

Andreea Chiva  şi soţul său sunt de părere că vizitatorii influ­enţează prin ceea ce aleg ce se întâmplă în satele în care merg. Dacă aleg să doarmă în case tradiţionale, oamenii vor construi sau amenaja case tradiţionale. „Şi la sat concurenţa este la fel de aprinsă ca în corporaţii, doar că are alte forme. Iar oamenii se adaptează şi tendinţele circulă, ca şi la oraş, cu o viteză incredibilă.“ Un exemplu este fenomenul ciubar, toată lumea vrea, toate gazdele oferă sau sunt în curs să îl instaleze.

Momentan, pe platforma Localm sunt listate 150 de proiecte, dar procesul a pornit abia de Crăciunul anului 2020. Ţinta ar fi ca până la final de 2021 pe site să fie 1.200 de spaţii de cazare, locuri de luat masa şi experienţe.