Revista presei – 15 iunie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara organizează vineri, în 17 iunie, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, a șasea ediție a conferinței internaționale „Security challenges in the Balkans”. Evenimentul se desfășoară sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și va aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională care vor dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.

Între invitații la conferința care se va desfășura pe tot parcursul zilei de vineri se numără premierul Nicolae Ciucă, oficiali și experți români, din cadrul NATO, din Marea Britanie, Germania, Franța, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Portugalia, Ucraina și Croația. Tot aici vor fi prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic și ai mediului de afaceri din România.

Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la provocările de securitate din regiunea Europei de Sud-Est în contextul războiului din Ucraina, dar și pe fondul crizei post-pandemice.

„Războiul din Ucraina are un impact puternic asupra stabilității întregului continent european și poate genera o instabilitate suplimentară în zona Balcanilor. Acest spațiu se confruntă în continuare cu ciocniri geopolitice, presiuni interne și interese divergente ale diverșilor actori străini. Cu numeroase surse de instabilitate, de la actori ostili care amenință mediul de securitate până la frontiere disputate și dezacorduri interne, regiunea este o sursă nesfârșită de dinamică sensibilă. În timp ce accentul internațional este pus acum pe criza ucraineană și pe Marea Neagră, conferința de la Timișoara își propune să analizeze evoluțiile și consecințele asupra Balcanilor din punct de vedere politic, militar, economic.”, au transmis organizatorii, reprezentanții UVT.

Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center au decis, începând din 2017, să organizeze o asemenea dezbatere la Timișoara ca să sublinieze în primul rând legăturile istorice ale capitalei Banatului și ca să evidențieze faptul că Balcanii reprezintă o zonă vitală pentru securitatea României.

'Nu doar că este cea mai veche universitate din ţară, ci este şi una dintre cele mai bune universităţi din ţară şi din Europa.

UBB are un profil care valorizează excelenţa şi vrem să fim incluzivi, vrem să fim mari, o instituţie deschisă spre tineri. Mai multe creiere aduc mai multă inteligenţă. (...) Aş veni la Cluj şi pentru că este un oraş frumos, foarte dinamic, iar oportunităţile sunt mari. UBB ar trebui să fie prima opţiune a unui tânăr care vrea să studieze în ţară', a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Dintre locurile bugetate, 40 sunt locuri speciale pentru candidaţii romi, 177 sunt pentru candidaţii proveniţi din licee situate în mediul rural, 15 sunt pentru candidaţii din sistemul de protecţie socială, iar 151 de locuri sunt alocate românilor din afara graniţelor.

La nivel de master, UBB scoate la concurs 6.635 de locuri la buget şi 6.208 cu taxă. UBB are 22 de facultăţi, iar admiterea are loc în perioada 11-28 iulie, potrivit Agerpres.

Peste 126.000 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru susţinerea examenului naţional de Bacalaureat în sesiunea iunie - iulie,  111.329 din promoţia curentă şi 15.125 din seriile anterioare.

Noi programe de studii, în acest an, la Universitatea Transilvania. Aproape 10.500 de locuri sunt disponibile, în total, pentru admiterea de anul acesta, la Universitatea Transilvania din Brașov.

Dintre acestea, peste 7.000 sunt la programele de studii de licență, și aproximativ 3.500 de locuri la cele de masterat.

La licență, din totalul de 7.385 de locuri, 2.752 sunt finanțate de la buget, 3.089 sunt la taxă, iar 1.360 de locuri sunt la programele de studii la distanță sau la cele cu frecvență redusă.

La masterat, din totalul de 3.410 locuri, 1.323 sunt la buget, 1.918 sunt la taxă, iar 135 de locuri sunt la programele de studii cu frecvență redusă.

Locuri speciale sunt alocate și pentru candidații de etnie romă, pentru absolvenții de licee situate în mediul rural, pentru persoanele cu dizabilități și pentru românii de pretutindeni.

Ca o noutate, în acest an, la Universitatea Transilvania din Brașov, sunt 7 programe de studii noi – Media Digitală cu predare în limba engleză, la Facultatea de Sociologie și Comunicare, Interpretare muzicală – instrumente, cu predare în limba engleză, la Facultatea de Muzică și Antreprenoriat în ingineria materialelor, la Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor.

Digital News Report 2022 se lansează miercuri, la Universitatea din Bucureşti. Evenimentul va fi organizat de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti şi PressHUB.

Cel mai mare studiu multianual internaţional de cercetare a consumului de informaţie şi opinie al audienţelor digitale, Digital News Report 2022, va fi lansat miercuri, la ora 10:00, sub forma unui eveniment hibrid – faţă în faţă, la Sala Arh. Petre Antonescu, Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Lansarea Digital News Report 2022, a şasea ediţie cu date despre publicul de media din România, este organizată de către echipa Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, de la Universitatea din Bucureşti, partenerul român pentru Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, de la Universitatea din Oxford. Evenimentul este de asemenea organizat în parteneriat cu PressHUB, cea mai mare reţea de presă locală şi naţională din România.

Dacă produsele petroliere ar fi gratuite – dacă prospectarea, extracția, rafinarea, transportul și distribuția acestora nu ar costa nimic – consumatorul român tot ar plăti la pompă în jur de 2,25 lei pentru un litru de benzină și 2,06 lei pentru un litru de motorină, arată studiul „Politicile eronate ne scumpesc viața”, realizat în cadrul Institutului European pentru Studii Economice de trei universitari de la Universitatea din București, ASE București și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și citat de hotnews.ro.
Autorii raportului, Christian Năsulea, Lector Universitar Dr. Universitatea din București, Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Diana Năsulea, Drd. ASE București, arată că oricât de gravă ar fi situația pe o piață, controlul prețurilor de către guvern o va agrava pe termen lung. Aceștia propun o serie de recomandări, dintre care cinci lucruri care trebuie făcute urgent, soluții care „ar contribui mai mult la creșterea standardului de viață al românilor decât orice program de ajutor de stat”.

Studiul „Politicile eronate ne scumpesc viața”, care poate fi consultat aici , analizează Indicele total al Prețurilor de Consum (IPC), care a crescut cu 17,45% în intervalul aprilie 2020 – aprilie 2022, de aproape două ori mai mare decât media UE (10,29%), adică într-o perioadă asociată cu introducerea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor COVID și post-COVID. La produse alimentare, creșterea a fost de 14,4%, iar la cele nealimentare de 22,41%, din care 6,33% doar în luna martie, anul acesta. Pentru servicii, IPC a avut o rată de creștere mult mai lentă (9,91%).

„O eroare clasică a autorităților este tentativa de a combate creșterea prețurilor prin plafonare. Măsurile de acest tip au avut dintotdeauna și peste tot aceleași efecte: „dispariția” produselor de pe piață și/sau raționalizarea lor, apariția pieței negre, a corupției, totul pe fondul reducerii și mai accentuate a ofertei bunurilor dorite de oameni. Oricât de gravă ar fi situația pe o piață, controlul prețurilor de către guvern o va agrava pe termen lung”, spune Radu Nechita, Conf. Dr. Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Procesul de transfer al taberelor a demarat în luna ianuarie, încă nu e finalizat, iar în momentul în care ministerul va da semnalul pozitiv de deschidere, “deîndată vor fi primiţi copiii în prima serie, în cele două tabere funcţionale din judeţul Timiş”, a declarat pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Timiş, consilier Aurel Cotarcă.

• Amintim, copiii nu pot merge nici la tabere de stat din Brașov, întrucât nu mai există niciuna în acest județ, scria G4Media. Administrația încearcă recuperarea taberei din Predeal: are clădirile, dar nu și terenul.

Elevii din judeţul Timiş nu mai pot merge în tabere şcolare în vacanţa de vară, cel puţin pentru moment, întrucât locaţiile sunt închise până la finalizarea transferului taberelor de la Ministerul Tineretului şi Sporturilor la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, spune purtătorul de cuvânt al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Timiş, consilier Aurel Cotarcă.

“În acest moment, taberele nu sunt deschise, suntem în proces de transfer de la fostul Minister al Tineretului şi Sporturilor la actualul Minister al Familiei şi Tineretului, astfel că taberele nu pot funcţiona întrucât nu avem o mulţime de măsuri necesare în baza cărora să putem funcţiona, respectiv bugete, acreditări, proceduri”, a spus consilierul.

El a adăugat că procesul de transfer al taberelor a demarat în luna ianuarie, încă nu e finalizat, iar în momentul în care ministerul va da semnalul pozitiv de deschidere, imediat vor fi primiţi copiii în prima serie, în cele două tabere funcţionale din judeţul Timiş, pentru care deja s-au primit în jur de 10 solicitări, pentru fiecare dintre ele.

Cele două tabere funcţionale pot pune la dispoziţie câte 54, respectiv 56 de locuri pe câte un sejur de şase zile, iar preţul va fi în jur de 60 de lei pe zi, incluzând cazare şi trei mese, cu posibilitatea unor drumeţii în împrejurimi.

Programul de învățare socială, emoțională și etică intitulat SEE Learning™, unul dintre cele mai inovatoare și complexe instrumente educaționale dezvoltate la nivel mondial de Universitatea Emory (SUA) este lansat în premieră în România de Fundația Verita. Începând de astăzi, 13 iunie, profesorii se pot înscrie gratuit pentru a urma cursul online de orientare și pregătire din cadrul programului, urmând ca din septembrie să fie disponibile și cursuri online cu facilitatori români acreditați de celebra universitate americană cu scopul  a-i pregăti pe educatori pentru predarea acestui curriculum la clasă.

Subiectele la proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională, desfășurată marți, au fost accesibile, dar nu atât de simple pe cât acuză unii, susține Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației.