Revista presei – 15 decembrie 2022

Departamentul de Geografie al Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Timiș, Casa de Cultură Timișoara și reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari din Timișoara, propun liceenilor timișoreni o întâlnire inedită cu istoria recentă a locului în care trăiesc astăzi liberi.

Întâlnirile vor fi găzduite în perioada 15-20 decembrie de Liceul Teoretic J.L. Calderon, Colegiul Național C.D. Loga, Liceul Romano-Catolic Gerhardinum și Liceul Waldorf. Vor fi proiectate două scurtmetraje documentare despre Revoluție (’89 și LI8ER), filme realizate integral de tineri sub 20 de ani, unii dintre ei elevi ai acestor licee. Toate vizionările vor fi urmate de discuții între revoluționarii invitați la proiecție și tinerii prezenți în sală.

Gândit și realizat cu și pentru tineri, ’89 este un montaj documentar dedicat zilelor Revoluției din Timișoara. Inspirat din arhiva proiectului reMIND MAPPING (www.gistm.ro/revolutie), filmul prezintă o selecție de interviuri-întâlnire între liceenii de azi și oamenii care au strigat Libertate în Decembrie 1989, ca o ștafetă de eroism, demnitate și forță spirituală între generații. (20 min, film realizat de Ștefan Ancuța, Patricia Bunoiu, Ștefan Didraga, Răzvan Ghimiș, Tudor Frățilă, Marcus Pirtea, Florin Lupou, Iulian Rotaru, Ioana Satmari, Vlad Simion, Andrei Soare, Andreea Șuiugan).

LI8E9 („LIBER”) este un scurtmetraj despre o poveste tulburătoare, adevărată, despre momente trăite la limită, la numai 14 ani, în Decembrie ’89, în București. Filmul este un documentar cu secvențe de animație, ca o scurtă călătorie în timp într-o lume care a fost reală, o lume în care se întâlnesc fără echivoc curajul, inocența, sublimul și oroarea umană. Întâlnirea cu această lume poate fi o ocazie de a simți care este prețul libertății noastre – un film de 25 min, film realizat de Ioana Satmari și Fabian Leiba.

O proiecție specială, deschisă publicului larg, este programată la Cinematograful Victoria, în 16 decembrie, de la ora 18 (https://cinemavictoria-tm.ro/evenimente/89-liber/). Imediat după proiecție, publicul va avea ocazia să discute cu tinerii care au realizat filmele și cu invitații lor, într-o dezbatere moderată de Marcel Tolcea, profesor de jurnalism și scriitor. Invitați speciali: Nicoleta Giurcanu, Constantin Jinga, Ioan Mura și Ioan Savu, participanți la Revoluția din 1989 în Timișoara și București.

Relevanța acestui proiect, important pentru istoria Timișoarei, este prezentată de rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Suntem pentru totdeauna recunoscători eroilor Revoluției de la Timișoara din 1989, căci curajul lor ne-a adus libertate și democrație, prin schimbarea regimului totalitar comunist. Acest proiect, desfășurat de Departamentul de Geografie din UVT este unul prioritar, mai ales în zilele comemorative ale lunii decembrie, și se înscrie în seria preocupărilor comunității noastre academice, dedicate menținerii în memoria noastră colectivă a celor mai importante secvențe și relatări originale despre momentul care a constituit piatra de hotar a noii societăți românești, Timișoara revoluționară din decembrie 1989.”

Cele două filme de promovare se pot viziona AICI și AICI.

Amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara (UVT) va găzdui, joi, 15 decembrie, de la ora 9, o conferință de lansare a proiectului „Smart Diaspora 2023”.

„Smart Diaspora 2023” este proiect internațional de referință pentru legătura românilor din diaspora cu societatea românească, va avea loc în perioada 11 – 13 aprilie 2023 la Timișoara și este organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, sub egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Organizatorul principal este Alianța Timișoara Universitară (ATU) – formată din cele patru universități publice din Timișoara (UVT, UPT, UMF și USAMVB) – alături de UEFISCDI, cu participarea Academiei Române”, au transmis, marți, reprezentanții UVT.

La Timișoara vor fi invitați în perioada 11 – 13 aprilie 2023, peste o mie de români din diaspora, alături de prietenii și colegii lor din țară.

Conferința de lansare a proiectului este organizată de către Alianța Timișoara Universitară (ATU), platformă de colaborare universitară locală, cu format unic în România, din care fac parte Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

Conferința de lansare a evenimentului va avea loc în Amfiteatrul A01 al UVT, joi, 15 decembrie, de la ora 9. La conferință vor participa rectorul UVT Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UPT Florin Drăgan, rectorul UMFT Octavian Crețu și rectorul USAMVB Cosmin Alin Popescu.

Evenimentul are ca scop promovarea valorilor românești în lume și crearea unor relații strânse alături de cei ce ne reprezintă țara în afara granițelor.

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi Universitatea Româno-Americană (URA) au încheiat un acord de colaborare, pentru o perioadă de 20 de ani, în cadrul căruia vor fi dezvoltate programe de cercetare științifică pentru studenții și cadrele didactice ale ambelor universități, potrivit unui comunicat de presă.

Rectorul Școlii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, prof. univ. dr. Remus Pricopie, și rectorul Universității Româno-Americane, prof. univ. dr. Costel Negricea, au semnat miercuri, acordul de colaborare dintre cele două universități, document care stabilește cadrul necesar pentru cooperarea pe teme de interes comun pentru ambele comunități academice.

Astfel se va facilita “colaborarea cadrelor didactice, cercetătorilor şi experţilor din cele două instituţii, în vederea promovării cercetării ştiinţifice”, potrivit comunicatului de presă. Vor fi dezvoltate programe şi proiecte comune, pentru cei 9.000 de studenţi din SNSPA şi URA.

“De asemenea, beneficiile create de această colaborare vizează desfăşurarea mobilităţilor internaţionale pentru studenţi, cadre didactice şi personal didactic-auxiliar, sprijinirea organizării în comun a evenimentelor academice, precum şi atragerea de fonduri pentru promovare şi dezvoltare instituţională,” mai scrie în comunicat.

Universitatea Babeș-Bolyai va amenaja, în parteneriat cu administrația locală, un complex de cercetare, dezvoltare și inovare, în cartierul Lomb, care devine încet un „Palo Alto” de România.

Complexul va cuprinde următoarele obiective de investiții:

• Center for Life, Art, and Science (CLAS) – CLAS este o instituție nouă, proiectată ca un ecosistem de inovare cu participanți din cadrul instituțiilor publice, societății civile, întreprinderilor private, cercetării și educației, ca un mediu multifuncțional: Centru de știință și inovare și un Living lab ce pune cetățeanul în mijlocul proceselor de cercetare, inovare și transfer tehnologic din domeniile STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts, Mathematics);
• Piață urbană – ansamblul conține un nucleu public cu o suprafață de aproximativ 4.800 de mp, rolul principal al acestui spațiu fiind de a susține efervescența vieții universitare și atrage publicul larg. De asemenea, acest spațiu va fi folosit de CLAS sau de Universitatea Babeș-Bolyai pentru organizarea de evenimente sau târguri de diseminare a cunoașterii științifice;
• Mică bază sportivă – amenajare specifica ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizică și sport: terenuri de sport, bază sportivă acoperită.
• InfoBioNano4Health – va fi un centru comun de cercetare și dezvoltare (Joint Research & Innovation Center) dezvoltat în legătură cu domeniile regionale de specializare inteligentă, într-o paradigmă de inovare Quintuplu -Helix: Centru de cercetare dezvoltare-inovare- JR& IC (Joint Research & Innovation Center)
• Facultatea de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai – Noul sediu al Facultății de Matematică și Informatică va reuni săli de curs și de cercetare specifice programului, însă pune accentul pe spațiile comune, destinate colaborării dintre studenți, cadre didactice și cercetători, și deschise elevilor, antreprenorilor și societății civile: facultatea, dar și un observator astronomic și planetarium;
• Cămin studențesc – Universitatea dorește edificarea într-o primă etapă a unui cămin cu 500 de locuri, urmând ca ulterior să își dubleze capacitatea de cazare.

Cea de-a VII-a ediție a workshop-ului internațional dedicat competențelor digitale în educație și inovare s-a bucurat de un mare succes, peste 400 de participanți fiind împreună atât online, cât și fizic.

Evenimentul, organizat de Centrul de ID/IFR și e-Learning și Centrul Multimedia – Universitatea Politehnica Timișoara, în colaborare cu Alianța Universităților Europene E³UDRES², proiectul de cercetare și inovare pentru regiuni europene inteligente și durabile E.I.N.S și Asociația IEEE România, a înregistrat un real succes, cu 27 de speakeri, experți europeni, cadre didactice cu experiență, precum și studenți antreprenori și oameni din domeniul industriilor creative.

Ediția din acest an s-a concentrat în special pe crearea de comunități care sprijină aceleași valori, pe susținerea acestora în dezvoltarea de competențe în domeniul educației și inovării, dar și pe rolul Universităților Europene, mai ales în contextual proiectelor susținute de parteneriatul E³UDRES² și E.I.N.S.

Workshopul a inclus și studii de caz despre impactul pe care digitalizarea îl are asupra educației și culturii, cu exemple din Timișoara dar și din Europa, precum și despre inițiativele și proiectele care pot modela educația viitorului.

Evenimentul a avut loc atât fizic, în Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara, cât și online, fiind transmis simultan pe platformele Zoom și Facebook.

Maratonul de mai bine de 6 ore de prezentări a adunat  numeroase întrebări și curiozități adresate prezentatorilor, zeci de mesaje și gânduri transmise organizatorilor și o audiență de peste 400 de participanți, prezenți fie online, fie fizic.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca se clasează pe primul loc între universităţile din România şi pe locul 228 în lume, conform clasamentului UI GreenMetric 2022, informează miercuri instituţia clujeană de învăţământ superior.

„Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) ocupă prima poziţie în ţară în clasamentul UI GreenMetric 2022 (https://greenmetric.ui.ac.id/rankings/overall-rankings-2022) dat publicităţii la începutul acestei săptămâni. Potrivit clasamentului, UBB ocupă locul 1 la nivel naţional dintre cele 11 universităţi româneşti incluse în clasament, scorul total de 7.445 de puncte reprezentând o creştere semnificativă faţă de cel înregistrat în anul 2021 (6.775 de puncte). Noul clasament aduce o creştere semnificativă şi la nivel internaţional, UBB ocupând poziţia 228, faţă de poziţia 287 înregistrată în anul 2021, dintr-un număr total de 956 de universităţi din 80 de ţări”, se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanţii UBB.

Realizat anual începând din 2010, clasamentul internaţional UI GreenMetrics ierarhizează universităţile lumii în funcţie de şase indicatori principali, legaţi de dezvoltarea sustenabilă şi schimbările climatice: infrastructură, transport, investiţii legate de conservarea energiei şi resurse regenerabile, managementul deşeurilor şi al apei.

„Mă bucur că la sfârşit de an, dincolo de prima poziţie în ţară în al şaptelea an consecutiv în rankingurile academice internaţionale ale universităţilor (sumarizate în Metarankingul Universitar), UBB se profilează şi ca un actor performant în paradigma dezvoltării sustenabile. Am propus Programul ‘UBB Goes Green’ cu câţiva ani în urmă, UBB crescând de atunci an de an sub acest aspect, ajungând întâi pe podium, apoi pe locul 1 în ţară, cu o performanţă tot mai mare la nivel internaţional. Acest lucru nu este întâmplător, UBB fiind confirmată ca prima universitate din ţară în domeniu şi în rankingul dezvoltării sustenabile QS 2023 (https://news.ubbcluj.ro/ubb-performanta-si-in-relatia-academica-cu-mediul-si-societatea/), mai comprehensiv decât UI GreenMetric 2022. O universitate world-class trebuie să exceleze în primul rând academic, dar în lumea modernă sustenabilitatea trebuie să-i coloreze toate misiunile (educaţie/cercetare/relaţia cu societatea) şi activităţile administrative, iar la UBB acest lucru se întâmplă deja, ceea ce mă bucură”, a declarat rectorul UBB, prof univ dr Daniel David, citat în comunicatul menţionat.

UBB este universitatea cu tradiţia academică cea mai veche din România (începută acum 441 de ani – 1581), reprezentând cea mai mare comunitate academică din ţară (cu aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localităţi şi 11 judeţe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, de şapte ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor.

Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, este spaţiu de inspiraţie şi de pilotare a unui proiect educaţional ce vizează pedagogiile inovative, transmite Agerpres. În cadrul proiectului sunt pilotate 5 poveşti cu suport digital multisenzorial, conţinând 5 hărţi tactile interactive ale teritoriului Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.

„Poveştile Balaurului bondoc” fac referire la istoria planetei Pământ şi a principalelor teme promovate în Geoparc – Terra, Natura, Fabula. Aceste poveşti sunt adaptate pentru ciclul primar, gimnazial, liceal şi universitar prin folosirea storytelling cu suport digital ca metodă de interpretare şi de transmitere a mesajelor. Proiectul urmăreşte dezvoltarea unor alternative de învăţare, bazate pe Design Universal, accesibile tuturor, chiar şi celor care au cerinţe educaţionale speciale.

Iniţiativa reuneşte cadre didactice şi studenţi de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) şi de la Facultatea de Geologie şi Geofizică (FGG) din cadrul Universităţii din Bucureşti. Proiectul se bucură şi de susţinerea studenţilor implicaţi în American Association of Petroleum Geologists – Bucharest Student Chapter.

♦ România, Polonia, Germania şi Spania sunt principalele destinaţii pentru mutarea businessului ucrainean din IT, arată un raport al Asociaţiei IT din Ucraina ♦ „Piaţa locală e văzută ca un back-up, pentru că firmele nu şi-au încetat în totalitate activitatea din Ucraina“.

Războiul de la graniţe izbucnit la sfârşitul lunii februarie a dus la un număr record de companii cu capital ucrainean înfiinţate în România în acest an, iar surpriza vine din zona de informaţii şi comunicaţii, al doilea cel mai activ sector de activitate pentru capitalul ucrainean, după comerţ.

„Îi interesează şi piaţa din România, pentru că vor să rămână în zona aceasta a Europei. Unele multinaţionale şi-au deschis aici, angajează aici, dar au păstrat şi biroul din Ucraina, altele au mutat tot ce era în Ucraina în România. Piaţa locală e văzută şi ca un back-up, pentru că ele nu şi-au încetat în totalitate activitatea din Ucraina“, a explicat pentru ZF Alexandru Boboc, partner în cadrul companiei de con­sul­tanţă Jinga & Asociatii, care a aju­tat mai multe companii din Ucraina să îşi mute activitatea în România.

Din ianuarie şi până la sfârşitul lunii noiembrie, 337 de companii cu capital ucrainean au fost înfiinţate în România, un nivel record, ţinând cont că în total în România existau anterior în 1.100 de companii cu capital ucrainean, conform datelor Registrului Comerţului. Circa 20% din firmele nou create au domeniul de activitate din zona informaţiilor şi comunicaţiilor.

Restul firmelor au coduri CAEN din zona transpor­turilor şi logisticii, activităţi profesionale şi construcţii.

Companiile din sectorul de IT înfiinţate de ucraineni anul acesta se află în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, arată informaţiile furnizate la solicitarea ZF de către platforma de analiză financiară confidas.ro.

„Companiile abia au fost înfiinţate, de vreo 2-3 luni au început activitatea”, arată Alexandru Boboc care adaugă că un număr mai mare de ucraineni au apelat la serviciile de consultanţă ale companiei sale începând cu vara acestui an.

Datele statistice de la Recom arată că în ultimele luni capitalul din Ucraina s-a aflat constant între primele 20 de ţări care au creat companii în România, în septembrie 2022 fiind chiar pe locul şase.  România a fost şi este una dintre ţările în care ucrainenii şi-au relocat businessurile alături de Polonia, Germania şi Spania, conform unui raport al Asociaţiei de IT din Ucraina.

Industria de IT din Ucraina a crescut în ultimii ani într-un ritm asemănător cu ceea ce s-a întâmplat pe plan local, cu toate că România beneficiază de o stabilitate politică şi economică ceva mai mare decât în ţara vecină, chiar şi înainte de declanşarea războiului.

„Ucraina a crescut în ultimii 5-6 ani într-un ritm mult mai rapid decât România pe zona de jocuri video. Sunt mai mulţi, mai dinamici, mai hotărâţi. Acum sunt puţin opriţi, dar e o chestiune de timp până ne ajung şi ne depăşesc. Companiile din România trebuie să fie conştiente de asta şi să facă ceva”, a spus recent Cătălin Butnariu, Head of Corporate Development Amber Studio, în cadrul conferinţei ZF Cele mai dinamice companii din România.

La finalul anului 2021 în România erau active 1.100 de firme cu capital ucrainean, un rezultat care plasa ţara vecină pe locul 32 în topul primelor 50 de ţări după pariciparea străină la capitalul social total subscris în perioada 1991-2021. Valoarea totală a soldului capitalului ucrainean era de 100 mil. euro în decembrie 2021, arată datele Registrului Comerţului.

Un procent de 66,6% din angajații din România, respectiv 3,38 milioane de persoane, câștigau, la nivel lunii octombrie, sub medie pe economie, de circa 4.008 lei net, reiese pe baza cifrelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Angajații cu cele mai mici salarii erau lucrătorii din HoReCa. Cel circa 230 de mii de angajați din industria ospitalității câștigau în octombrie cu 44,2% sub salariul mediu net.

Ei sunt urmați de numeroși angajați din industria prelucrătoare. De altfel, din cei circa 1,08 milioane de angajați din acest sector, peste 670 de mii (61,8%) câștigau sub media națională. Printre cei mai prost plătiți muncitori din industria prelucrătoare se numără cei care se ocupă de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, care câștigau în octombrie cu 43% sub medie, cei care fabrică mobilă (-33,3%) și cei care se ocupă de tăbăcirea și finisarea pieilor (-31%).

Alte sectoare care asigură un număr ridicat de locuri de muncă, dar unde salariile sunt sub media națională au fost:

• activități de servicii administrative și activități de servicii de suport: 302,3 mii de angajați cu salarii medii cu 22,9% sub media națională;
• distribuția apei, salubritate: 104,3 mii de angajați cu salarii medii nete cu 21,6% sub media pe economie;
• transporturi terestre: 153,8 mii de angajați cu salarii cu 14,3% mai mici decât media;
• comerț: 816,8 angajați cu salarii cu 13,4% sub medie;
• agricultură, silvicultură și pescuit: 119,4 mii de angajați cu salarii cu 10,5% sub medie;
• construcții: 437,5 mii de angajați cu salarii medii nete cu 6,4% sub medie;