EȘTI AICI:
Revista presei – 14 septembrie 2021

Revista presei – 14 septembrie 2021

Coperta15
„15 la Puterea a Cincea” – lansarea de carte, miercuri, în fața Universității de Vest Timișoara
ziuadevest.ro

Prin proiectele și evenimentele realizate, Universitatea de Vest din Timișoara își asumă postura de epicentru al generării și promovării de inițiative și proiecte culturale, în perspectiva anului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.

Sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!”, comunitatea academică din UVT susține conferințe, spectacole, dezbateri, lansări de carte și proiecții de film, producții multimedia și programe de artă și creație contemporană, promovate în Timișoara și în plan naţional şi internațional.

În această serie, miercuri, 15 septembrie 2021, la ora 5 PM, va avea loc în faţa UVT (b-dul V. Pârvan nr. 4), evenimentul de lansare a cărții semnate de jurnalista Melania Cincea, „15 la Puterea a Cincea” (Humanitas, 2021).

Volumul cuprinde o colecție de interviuri realizate de Melania Cincea cu 15 personalități culturale și publice binecunoscute în spațiul public românesc. Doi dintre intervievați sunt timișorenii Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, universitari și scriitori apreciaţi, figuri reprezentative atât ale culturii, cât şi ale comunităţii academice din UVT. Aceştia vor participa la eveniment alături de autoarea volumului și de invitații săi.

Sunt interviuri cu oameni de cultură, „cu oameni care, prin opera lor și prin conferințele pe care le susțin, deschid orizonturi, schimbă în bine mentalități şi modelează înspre mai frumos conștiințe, reprezintă o evadare din rutina profesională. Sunt ca o gură de aer proaspăt într‑un mediu uneori apăsător, chiar sufocant, şi pentru jurnalist, şi pentru public. Am avut şansa de a întâlni astfel de oameni şi de a‑i intervieva”, declară Melania Cincea.

Shutterstock 718917370
Cum schimbă generația Millennials cultura muncii și de ce își permite asta
panorama.ro

Mediul de lucru este pe cale să se schimbe radical, odată ce generația Millennials va domina piața muncii în doar câțiva ani.

Însă, cu această schimbare de gardă va fi nevoie și de o schimbare de paradigmă. Baby Boomers vor ieși la pensie, iar o generație nouă de tineri va lua cârma mediului de business, una care s-a născut, a crescut și s-a format într-o cu totul altă lume.

Astfel, angajatorii se văd nevoiți să schimbe macazul când vine vorba de atragerea noii forțe de muncă de pe piață. Tinerii de azi nu mai consideră salariul, stabilitatea și poziția drept singurele repere, ci aduc cu ei noi valori la masa de negociere, redefinind tradiționala cultură de business.

Mediul de lucru care a conturat timp de zeci de ani conceptul de succes începe să fie pus sub semnul întrebării odată cu venirea acestor tineri în câmpul muncii.

În ultimii ani, marile firme au început să facă studii pentru a înțelege nevoile, așteptările și valorile tinerilor (millennials și Generația Z) cu privire la un potențial angajator. Că este vorba de ghidaj, vizibilitate sau echilibru, angajatorul trebuie să conștientizeze schimbările de atitudine cu care noua generație intră în câmpul muncii și să se adapteze acestor evoluții.

Până în 2025, generația millennials va domina piața de muncă globală, reprezentând mai bine de trei sferturi din angajații la nivel mondial. În condițiile în care Baby Boomers (cei născuți 1945 – 1964) vor atinge vârsta de pensionare până în 2030, trebuie să ne punem deja întrebarea: cum va arăta o cultură de business condusă și dominată de generația millennials?

 

IMG 20210212 WA0065
Puțin mai mult de jumătate dintre cadre didactice din Timiș sunt vaccinate complet. Dintre elevi, doar 3.108
ziuadevest.ro

Conform Inspectoratului Școlar Județean Timiș, din totalul de 6.695 de cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar, numai 174 sunt vaccinate cu doza 1 (pentru vaccinuri cu 2 doze).

Numărul cadrelor didactice cu vaccinarea finalizată a ajuns la 3.851. Numărul total al personalului auxiliar și nedidactic este de 2.654. Dintre acești angajați, numai 88 sunt vaccinați cu doza 1 (pentru vaccinuri cu 2 doze).

Vaccinați complet sunt 1.209.

Persoane cu vârsta între 12 – 18 ani vaccinate: 3.590 (cu doza 1), din care 3.108 au primit și doza 2.

Burse2021
Bursele ANIS 2021: Cadrele universitare se pot înscrie până pe 18 septembrie pentru sponsorizări de 5.000 de euro
spotmedia.ro

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, anunță că a patra ediție a programului Bursele ANIS va premia 12 cadre didactice cu câte 5.000 de euro. Data limită de înscriere este 18 septembrie. Companiile care contribuie la aceste premii sunt: Adobe, Atos, Deutsche Bank Technology, Emag, Endava, Microsoft, Qualitance, Softbinator Technologies, Wipro.

Lectori și asistenți universitari din toată țara sunt invitați să-și depună aplicațiile până pe 18 septembrie. Pe lângă tehnologiile deja consacrate, anul acesta sunt așteptate și proiecte din categoria Blockchain. Regulamentul programului și criteriile de evaluare pot fi consultate la https://anis.ro/programe/

Pentru a se încadra în criteriile de eligibiltate, candidații trebuie să aibă până în 40 de ani (vârstă împlinită în anul aplicării) și să dețintă titlul de doctor, respectiv gradul didactic de lector universitar, ori pot fi asistenți universitari, care se pot înscrie cu soluții de actualizare a laboratorului. Aceștia din urmă trebuie să aibă acordul cadrului didactic titular, urmând ca sponsorizarea să se împartă în funcție de elementele inovatoare introduse de fiecare parte (min. 50% pentru asistenții universitari).

Cursurile propuse de aceștia trebuie să se încadreze în domeniile: AI & Machine Learning, Cyber security, Big data, Health Tech, Blockchain, Fintech, Tech for All (introducerea cursurilor de tehnologie în facultățile non-IT).  Candidații vor trece printr-un proces de evaluare preliminară, în baza aplicației scrise și a unui clip video în care vor prezenta elementele inovatoare ale cursului sau laboratorului. Ulterior, finaliștii vor susține un interviu cu membrii comitetului de evaluare.
De Ce Sunt Foarte Pu Ini Adolescen I Imuniza I Anti COVID N Rom Nia Oamenii Au Crezut C Vaccinul Va Aduce Sf R Itul Pandemiei
Grecia impune testarea săptămânală obligatorie pentru toți lucrătorii nevaccinați / Testele vor fi plătite din buzunarul fiecărui angajat
g4media.ro

Grecia a introdus luni teste săptămânale obligatorii pentru toți lucrătorii nevaccinați, o măsură menită să impulsioneze intenția de vaccinare în rândul grecilor, transmite Euronews.

Angajații din sectorul public și privat vor trebui să plătească pentru testele săptămânale sau să prezinte un certificat de vaccinare pentru a avea acces la locul lor de muncă, în timp ce copiii nevaccinați din liceele care au fost redeschise luni primesc truse de testare distribuite pe cheltuiala guvernului.

Restricții similare se vor aplica și în cazul accesului în restaurante, cinematografe, muzee, situri arheologice și stadioane.

Aproximativ 56% dintre rezidenții Greciei au fost complet vaccinați, în timp ce rata medie în Uniunea Europeană este de puțin peste 60%.

Restricțiile de anul trecut din cauza pandemiei de COVID-19 au împins economia în recesiune, producția din 2020 scăzând cu 8,2%. Oficialii guvernamentali spun că țara nu își permite să oprească activitatea economică pentru un al doilea an.

646x404 (20)
Peste 150 de ONG-uri cer Ministerului Educaţiei dezbaterea publică a proiectului de hotărâre de Guvern privind proiectul „România Educată”

Un număr de 153 de ONG-uri solicită Ministerului Educaţiei dezbaterea publică a proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului de implementare a proiectului „România Educată”. Reprezentanţii organizaţiilor susţin că proiectul, aflat în consultare publică, este „o enumerare de obiective şi măsuri strategice prea generale, fără indicatori de rezultat clar definiţi şi fără definirea responsabililor precişi pentru fiecare măsură".

Semnatarii consideră nesatisfăcătoare şi măsurile de sprijin pentru creşterea participării copiilor cu dizabilităţi la educaţie, fiind „extrem de reduse şi neadaptate urgenţei” de a spori gradul de acces al acestor copii la şcolile de masă. „Deşi încă în consultare, Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Programului de Implementare a Proiectului România Educată este în proces de avizare la Consiliul Economic şi Social, existând, conform declaraţiei publice a ministrului Sorin Câmpeanu, intenţia de a fi votat marti, 14 septembrie 2021 în şedinţa de Guvern.

Proiectul de HG în forma actuală a fost avizat de toate ministerele la solicitarea Ministerului Educaţiei, care însă a prezentat un document ce nu este finalizat, atât timp cât este încă în consultare publică până pe 9.10.2021", arată sursa citată.

Potrivit ONG-urilor, Ministerul Educaţiei încalcă astfel alineatul 8 al art. 7 al Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, care stipulează că avizarea se face doar după finalizarea consultării publice: „Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).”

 

147215dc40e8222d04581f3893ee8751dc2e4d57
Țările nordice investesc în educație de două-trei ori mai mult. Culegem ceea ce semănăm. De ce e România codașa Europei la rezultatele din educație
republica.ro

Dacă este să vorbim despre educație, la modul general, România stă foarte prost, atât din perspectiva investițiilor, cât și a rezultatelor obținute de învățământul românesc.

În fiecare an din ultimul deceniu, România a investit în educație maximum 4% din PIB, fiind constant pe ultimul loc din acest punct de vedere prin comparație cu alte țări din UE, unde procentul din PIB alocat pentru investiții a fluctuat între 6%-8% în această perioadă. Din păcate, să alocăm pentru educație un procent de 7%-8% din PIB rămâne un vis pentru România, deoarece aceasta ar însemna un sfert din toate veniturile statului, care astăzi se duc în proporție de 90% către pensii și salarii. De aceea, reducerea economiei subterane și reducerea corupției sunt obiective esențiale pentru eliberarea de resurse financiare suplimentare care să fie orientate către educație.

Atât s-a putut, atât s-a dorit ... cert este că viitorul este sumbru cu o educație precară. Țări relativ similare cu România investesc semnificativ mai mult în educație, precum Ungaria (4,1%), Cehia (4,2%), Bulgaria (4,2%) sau Polonia (5%). Diferența față de țările nordice este ca de la cer la pământ, acestea investind în educație de 2, poate chiar 3 ori mai mult față de România.

Culegem ceea ce semănăm. De aceea, nu este de mirare că România este codașa Europei la rezultatele din educație. Avem cele mai bune vârfuri, cu performanțe excepționale la olimpiadele internaționale, dar baza, marea masă, este foarte slabă.

Astfel, 16 din 100 de elevi în țara noastră părăsesc timpuriu învățământul și nu termină primele opt clase, cel mai ridicat procent din UE și cu 60% peste media din Europa.

De asemenea, România ocupă primul loc în clasamentul european al analfabetismului funcțional, cu 40% dintre tinerii ce termină liceul care nu înțeleg un text simplu pe care îl citesc la prima vedere, sau nu pot face deducții logice elementare. Procentul este mult superior față de media europeană de doar 9%.

Educația este temelia pe care o societate se construiește și crește. De aceea, asigurarea unui sistem de învățământ performant, adaptat la necesitățile actuale ale societății, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice guvern. Totuși, un sistem de educație performant nu va rezolva implicit și provocarea educației financiare.

Problema cu școala este că adesea devii ceea ce studiezi. Dacă studiezi dreptul, devii avocat, sau dacă înveți medicina devii doctor. Ceea ce este normal, atunci când privim din perspectiva profesiei sau a meseriei. Greșeala apare în momentul în care deveniți ceea ce învățați în școală, uitând să vă ocupați de educația financiară responsabilă pentru înțelepciunea și corectitudinea deciziilor în viață.

Mai exact, cum te pregătești pentru o viață prosperă? Poți să fii un doctor foarte bun, dar care nu are un echilibru financiar din cauza îndatorării excesive pentru o casă supraevaluată. Sau un inginer excepțional care câștigă foarte bine, dar care nu economisește și nu investește suficient, din cauza cheltuielilor supradimensionate.

Educația financiară NU este despre bani, este despre viață, obiceiuri, decizii și viziune pe termen lung. Conform unei definiții elaborate de PISA (Programul Internațional de Evaluare a Elevilor), alfabetizarea financiară reprezintă cunoașterea și înțelegerea practică a noțiunilor financiare necesare pentru creșterea prosperității indivizilor și a societății. Aceasta se poate face prin dobândirea de cunoștinte și abilitați practice pentru a lua decizii financiare înțelepte în viață.

Cel mai cunoscut studiu de evaluare a gradului alfabetizării financiare la nivel global a fost publicat în 2014 de agenția de rating Standard & Poors, care a chestionat peste 150.000 de oameni din 140 de țări pentru evaluarea cunoștințelor despre 4 noțiuni esențiale în finanțe: diversificarea riscului, inflație, dobânda compusă și abilitați matematice de bază.

Din păcate, suntem singura țară din Uniunea Europeană unde mai puțin de un sfert din populație este alfabetizată financiar. Mai exact, doar unul din 5 români intervievați a trecut testul cu succes, în condițiile în care media din Uniunea Europeană este de 52%, iar majoritatea țărilor nordice depășesc 65%. Aceasta este realitatea cruntă.

Dreamstime M 102911927 820x547 (1)
Eurobarometru: 85% din români (și 81% din cetățenii UE) cred că fondurilor europene trebuie condiționate de respectarea statului de drept
cursdeguvernare.ro

Patru din cinci cetățeni europeni (81%) consideră că UE ar trebui să acorde fonduri doar statelor membre ce respectă principiile democratice și statul de drept, cnform unui sondaj realizat de Ipsos European Public Affairs, pentru Parlamentul European, în perioada 17-25 august 2021. În România, procentul celor de acord cu această condiționare urcă la 85% din respondenți.

Trei din cinci cetățeni (60%) cred că proiectele NextGenerationEU vor ajuta țara lor să depășească efectele negative economice și sociale cauzate de pandemia de coronavirus.

  • 59% dintre cetățeni afirmă, de asemenea, că programul va ajuta țara lor să fie mai bine pregătită pentru provocările viitoare.
  • 53% dintre cetățenii europeni (65% dintre cei români) au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană.
  • Doar 19% (13% în România) au o imagine destul de negativă sau foarte negativă despre UE.

Rezultatele sondajului sugerează și îngrijorări într-o serie de țări ale UE cu privire la modul în care guvernele naționale vor utiliza efectiv aceste fonduri suplimentare ale UE:

  • 45% dintre cetățenii UE (34% în România) au încredere în guvernele lor naționale în această privință
  • 41% dintre respondenți (56% în România) își exprimă neîncrederea.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.