Revista presei – 14 octombrie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu ambasada Suediei la București și Guerilla Verde, organizează o serie de evenimente dedicate sustenabilității și bunelor practici suedeze, în cadrul Timișoara Ideas Fest, un proiect de anvergură dedicat ideilor și oamenilor care inspiră comunități.

Vineri, 14 octombrie 2022, va marca la UVT o zi dedicată importanței protejării mediului sub tematica „Conexiuni, intersecții, perspective: modelul suedez în sustenabilitate”, cofinanțat de Consiliul Județean Timiș.

La evenimente va fi prezentă ES Therese Hyden, ambasadoarea Suediei în România. Participanții vor fi invitați să dezbată idei provocatoare și să propună soluții pentru un oraș cât mai sustenabil, cu evenimente culturale green.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, a declarat: „Este necesar ca sustenabilitatea să devină un pilon în dezvoltarea orașului, atât din punct de vedere cultural, cât și socio-economic. De aceea, Universitatea de Vest din Timișoara își propune să aducă în spațiul public modele de bune practici și invitați aparte.”

Activitățile se vor desfășura în holul de la intrare și în A01, conform următorului program:

10.30 – 11.00 – Deschidere Expoziția ReWaste – o expoziție cu exemple de bună practică din societatea suedeză privind gestionarea deşeurilor şi transformarea acestora în resurse.

11.00 – 11.45 – Dezbatere: Practici Sustenabile de la Companii Suedeze în România

1,18 miliarde de euro urmează să ajungă în regiunea de Vest a țării, adică în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Fondurile, alocate prin Programul Regional Vest 2021-2027, care a fost aprobat de Comisia Europeană și anunțat oficial miercuri la Timișoara, vor putea fi accesate de instituțiile publice, mediul de afaceri, mediul academic și cel non-guvernamental.

În plină criză energetică, finanțările europene nerambursabile oferite prin Programul Regional Vest 2021-2027 vor avea în vedere, printre altele, investiții pentru eficientizarea energetică a clădirilor și crearea de noi spații verzi.

Sorin Maxim, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, a declarat miercuri că programul a fost, în premieră, personalizat în funcție de necesitățile regiunii noastre.

Potrivit lui Sorin Maxim, programul s-a născut cu greu. A fost nevoie de trei ani de negocieri, perioadă în care cei de la ADR au avut 19 întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene de la Bruxelles.

„Programul a fost negociat de noi ca și regiune. În premieră, fiecare regiune a țării va avea un program particularizat. Nu există o alocare de bani pe județe, dar am încercat tot timpul să avem o dezvoltare echilibrată în regiune. Pentru a simplifica depunerea actelor, avem parteneriate cu Ministerul de Finanțe, Oficiul Registrul Comerțului și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, a declarat, miercuri, Sorin Maxim, directorul ADR Vest.

Tot în premieră, programul este gestionat direct de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Autoritate de Management. Asta înseamnă reguli mai simple și mai clare, mai puțină birocrație, etape de evaluare mai scurte și o comunicare transparentă și accesibilă.

Comisia a publicat, marți, orientări pentru profesori și cadrele didactice din unitățile de învățământ primar și secundar privind modalitățile de combatere a dezinformării și de promovare a alfabetizării digitale în clasele lor.

• În prezent, în Europa, unul din trei elevi cu vârsta de 13 ani nu are competențe digitale de bază, conform rezultatelor testelor directe.

Orientările publicate de Comisia Europeană oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurile „sănătoase” de folosire a mediului online. Acest set de instrumente acoperă trei teme principale:

• dezvoltarea competențelor digitale;
• combaterea dezinformării;
• evaluarea competențelor digitale;

Tinerii pot fi evaluați în ceea ce privește alfabetizarea digitală pe dimensiuni precum:

• capacitatea lor de a separa faptele de opinii;

• capacitatea lor de a identifica strategii de manipulare;

• capacitatea lor de a verifica informațiile online;

• capacitatea lor de a găsi utilizarea și de a crea informații în moduri critice, constructive și creative;

• capacitatea lor de a utiliza dispozitivele digitale în mod eficient;

Junior Achievement of Romania (JA), cu suportul profesioniștilor de la PwC România, companie membră a Consiliului Director al organizației non-profit, a realizat un studiu privind percepția viitorului parcurs profesional al elevilor, la sfârșitul unui ciclu de învățământ.

Cei 7.000 de respondenți sunt elevi din clasele VIII-XIII sau absolvenți 2021/2022 din licee teoretice și grupuri școlare din localități mari, medii și mici, din 41 de județe și municipiul București.

Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să se îndrepte tinerii la sfârșitul unui ciclu de învățământ, dacă intenționează să-și continue studiile, să rămână în țară sau să plece în străinătate, dacă vor să își caute un loc de muncă în sistemul public sau în cel privat și în ce domenii sau dacă doresc să își deschidă o afacere.

Pentru a putea interpreta tendința de migrare a populației tinere către localități mai mari, participanții la studiu au fost chestionați cu privire la planurile lor legate de acest aspect.

Chestionarul a cuprins și întrebări referitoare la domeniul de activitate către care doresc să se îndrepte tinerii, fiind luate în considerare mai multe domenii de activitate, industrii, sistemul privat, cel public și antreprenoriatul.

O altă categorie a întrebărilor adresate s-a referit la analiza potențialului tinerilor cu privire la căutarea și obținerea unui loc de muncă și la interesul lor pentru dobândirea unei experiențe de muncă prin efectuarea de internship-uri și activități practice peste vară, în diferite domenii.

„Rezultatele acestui studiului arată că, la acest moment, elevii din România sunt ambițioși în planurile de carieră și vedem că în jurul vârstei de 16 ani decid direcția următoarei etape educaționale și profesionale din viața lor. Sprijinim creșterea procentului celor ce își doresc să își continue studiile, mai ales în domenii care le vor permite tinerilor să reușească în joburile
viitorului.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, exclude varianta trecerii şcolilor în online din cauza crizei energetice.

De aceea, ministrul a precizat că există discuţii guvernamentale privind ajutorul acordat şcolilor şi autorităţilor locale, ”în aşa fel încât să nu existe discuţii de trecere în online, când, de facto, copiii au nevoia să vină la şcoală”.

Deca a menţionat că unităţile de învăţământ au preţuri plafonate.

”Am purtat discuţii cu inspectorii generali pentru asigurarea condiţiilor normale de funcţionare. Nu există din analizele noastre motive de îngrijorare. Dacă sunt cazuri punctuale, trebuie aduse la cunoştinţa noastră. Nicio şcoală nu trebuie să închidă pentru că nu îşi poate achita facturile la utilităţi”, a mai precizat ministrul.

Cu salarii de pornire în școlile de stat sub 10.000 de euro brut pe an, profesorii din România se plasează pe ultimele locuri din UE, arată un raport al Comisiei Europene pe 2020/2021.

Raportul Comisiei Europene, întocmit pe baza datelor Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, EACEA/Euridyce, arată fără putință de tăgadă că, dedicația pentru meserie, alături de abilitățile și cunoștințele pe care profesorii și directorii de școli le au sunt factori esențiali care produc rezultate de calitate într-un sistem de educație. Provocările la adresa școlii au sporit în contextul pandemiei de COVID-19.

Raportul mai sus citat menționează că salariul mediu pentru profesorii din țările UE este de 25.055 de euro.

Experți internaționali, renumiți specialiști locali și naționali împreună cu comunitatea locală din Timișoara s-au întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute (6-7-8 octombrie), la FABER și la Universitatea de Vest, pentru a găsi răspunsurile la întrebarea  De ce contează cultura? // Why culture matters?,  în contextul excepțional Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Timp de 3 zile, în cadrul simpozionului internațional De ce contează cultura? // Why culture matters? organizat de Asociația Prin Banat, împreună cu Universitatea de Vest din Timișoara, organizația europeană Europa Nostra și Asociația Monumentum, Timișoara a fost scena dezbaterilor unor subiecte pe cât de actuale, pe atât de interesante privind patrimoniul cultural material și imaterial, relația centru – periferie și fenomenul migrației.

Tema privind conservarea patrimoniului cultural și punerea în siguranță a siturilor de patrimoniu din Europa și România a fost subiectul primei zile a simpozionului internațional De ce contează cultura? // Why culture matters?, iar pe lângă studiile de caz, cifre și proiecte prezentate de Ambulanța pentru Monumente, Cultural Heritage Without Borders (Kosovo), Pro Monumenta (Slovacia), s-a discutat și despre modul în care inovația și tehnologia pot ajuta la păstrarea tradițiilor și la conservarea patrimoniului cultural material, pe termen lung.

Importanța deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii, atât pentru Timișoara, cât și pentru regiunea Banatului, a fost dezbătută de către reprezentanții Centrului de Proiecte al municipiului Timișoara, ai Consiliului Județean Timiș și ai Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii, care au discutat despre  importanța conexiunilor interumane, a includerii comunităților în actul cultural, dar și despre necesitatea construirii unui viitor cultural al orașului, având trecutul ca ancoră  și ca nucleu oamenii. Tot în cea de-a doua zi a evenimentului, reprezentanții ICOMOS, UNESCO și Institutul Național al Patrimoniului din România au  discutat despre conservarea patrimoniului cultural material și imaterial care reprezintă nu doar salvarea clădirilor aflate în stare avansată de degradare, ci și conectarea la nivel emoțional și intelectual cu comunitatea în care trăim.