Revista presei – 14 martie 2023

Universitatea de Vest din Timişoara, în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, a organizat evenimentul "Antreprenoriat şi finanţare pe piaţa de capital", în cadrul căruia au fost lansate în dezbatere tematici legate de antreprenoriat şi modalităţi de finanţare ale afacerilor prin pieţele de capital.

Au fost prezenţi în cadrul evenimentului specialişti reprezentativi ai acestui domeniu de vârf, prin intervenţii specializate: Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea şi Directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Adrian Tănase, dar şi Preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi antreprenor "Flori de ie", Cristina Chiriac, Directorul executiv MedLife, Dorin Preda, brokerul IFB Finwest, Ovidiu Serdean şi brokerul Goldring, Laurenţiu Căpcănaru.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea: "În buna tradiţie a şcolii timişorene de ştiinţe economice şi administrare a afacerilor, Universitatea de Vest din Timişoara continuă, şi în acest an, seria conferinţelor consacrate celor mai actuale subiecte ale acestui domeniu dinamic. Concretizând parteneriatul stabilit la finalul anului trecut între UVT şi BVB, dedicat educaţiei financiare, Conferinţa "Antreprenoriat şi finanţare pe piaţa de capital" a adus în Aula Magna UVT, pentru publicul specializat din centrul nostru universitar, o agendă tematică prin care s-au conexat două dintre cele mai vii subiecte ale economiei reale - antreprenoriatul şi finanţarea pieţelor de capital. Lumea de astăzi este un ecosistem care ne cere să fim pregătiţi pentru noi provocări, în care spiritul antreprenorial este tot mai important, mai cu seamă pentru soluţiile inovative prin care se dezvoltă finanţarea pieţelor de capital."

"La finalul anului 2021, Bursa de Valori Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara au încheiat acordul de cooperare pentru educaţie financiară cu scopul de a promova educaţia financiară în rândul studenţilor universităţii dar şi de a conecta mediul de afaceri din Timişoara, antreprenorii cu modalităţile de finanţare a afacerilor lor prin intermediul pieţei de capital. Această conferinţă deschide seria de evenimente pe care ne propunem să le realizăm împreună cu Universitatea de Vest în această zonă a ţării noastre. Au răspuns invitaţiei şi au participat în cadrul evenimentului reprezentanţi ai comunităţii de brokeraj şi ai companiilor listate la bursă, specialişti care au adus informaţii reale despre activităţile bursiere, investiţii şi antreprenoriat, un real ajutor atât pentru studenţii prezenţi la eveniment cât şi pentru reprezentanţii mediului de afaceri. Educaţia financiară este esenţială în rândul tinerilor pentru a se asigura că, în viitor, deciziile financiare şi acţiunile pe care le vor întreprinde vor avea o bază solidă pentru succes.", a declarat Adrian Tănase, Directorul general al Bursei de Valori Bucureşti.

Despre antreprenoriatul medical și finanțarea pe piața de capital va vorbi, la Timișoara, Dorin Preda, Director Executiv ale MedLife Group. Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu Bursa de Valori București organizează evenimentul „Antreprenoriat și finanțare pe piața de capital”, în cadrul căruia propune ca temă principală antreprenoriatul și modalitățile de finanțare ale afacerilor prin piețele de capital.

Evenimetul are loc luni, 13 martie 2023, începând de la ora 11:30, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara.

În agenda acestui eveniment special, consacrat dezbaterilor actuale despre piața de capital, sunt înscrise prelegeri ale unor specialiști reprezentativi ai acestui domeniu de vârf. Vor susține intervenții, în cadrul conferinței, atât Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea și Directorul general al Bursei de Valori București, Adrian Tănase; Directorul executiv MedLife, Dorin Preda cât și Președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și antreprenor „Flori de ie”, Cristina Chiriac; brokerul IFB Finwest, Ovidiu Serdean și brokerul Goldring, Laurențiu Căpcănaru. Sunt invitați să participe specialiștii domeniului, studenții, cercetători, cadre universitare, mass media dar și experți și profesioniști ai domeniului din întreaga comunitate.

MedLife este în prezent o companie listată la Bursa de Valori București, cu cea mai extinsă rețea privată de clinici, spitale și laboratoare medicale din România, cu o cifră de afaceri de peste 400.000.000 de euro, cu peste 10.000 de salariați și colaboratori, având acoperire în aproape toate județele țării și cu planuri de extindere euroregională. Compania se află într-un proces intens de consolidare și extindere în Timiș și în regiunea de vest a României. Doar în Timișoara, MedLife deține 8 clinici private, o clinică în dezvoltare în complexul Iulius Mall Timișoara, 2 laboratoare de analize, 1 laborator de celule stem, peste 10 puncte de recoltare pentru analize, două spitale de zi, un spital privat și o maternitate în dezvoltare, un centru performant de imagistică, un centru de permanență și peste 20 de cabinete medicale onsite în marile companii din oraș. Grupul MedLife – Medici’s – Sfânta Maria oferă servicii unui număr de peste 600 de companii-client doar în județul Timiș.

Universitățile de Medicină și Farmacie tradiționale, unite într-o voce comună în Alianța G6-UMF, au subliniat, săptămâna trecută, la Guvern, necesitatea creării unei rețele naționale de spitale universitare, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Rectorul Universităţii de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Viorel Scripcariu, a argumentat că o astfel de rețea ar avea numeroase beneficii atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate în ansamblu.

„În ultimii ani, sistemul medical din România a suferit numeroase schimbări și reforme, dar încă există multe probleme care trebuie abordate și rezolvate. Una dintre aceste probleme este lipsa spitalelor universitare în România, o situație care se deosebește de cea din alte țări europene, unde spitalele universitare sunt considerate cele mai importante centre medicale, de înaltă calitate. Un argument puternic în sprijinul acestei afirmații: în clasificarea mondială a spitalelor – World’s Best Hospitals 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare”, a declarat Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

„Odată cu transformarea spitalului CFR într-un spital universitar, se poate beneficia de resursele și expertiza profesorilor și cercetătorilor din cadrul Universității ceea ce ar contribui la îmbunătățirea actului medical. În al doilea rând, un astfel de spital ar putea servi ca centru de cercetare medicală, oferind oportunități pentru cercetători să investigheze și să dezvolte noi tratamente și tehnologii medicale.

Luni, în Senat, a fost adoptată legea iniţiată de USR “Fără Păcănele Lângă Școli”, existând un singur vot împotrivă. Legea merge acum în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

Senatorul USR de Timiş, Raoul Trifan că această lege înseamnă normalitate, atâta timp cât aceste jocuri provoacă dependenţă şi distrug vieţi.

“Un act de normalitate și necesitate pentru sănătatea copiilor noștri. În România există 12.000 de săli de pariuri sportive și peste 400.000 de conturi online pe site-urile dedicate jocurilor de noroc. Aceste jocuri provoacă dependență, distrug vieți, destramă familii, afectează cariere iar uneori duc chiar la suicid. Zilnic primim mesaje din partea oamenilor ale căror vieți sunt afectate de acest flagel”, arată Trifan.

El arată că Organizația Mondială a Sănătății a declarat dependența de jocuri de noroc afecțiune mintală.

“Să expui zilnic un adolescent la câștiguri care îți fură ochii și premii ipotetice înseamnă să îl înveți să creadă că un câștig nemuncit e un lucru firesc. 20.000 de români au semnat deja pentru susținerea acestei idei: fără jocuri de noroc în apropierea școlilor. Copiii nu au încă mecanisme de filtrare. Curiozitatea este parte din inocența lor și nu ar trebui să fie alterată de influențe negative. Proiectul pleacă acum spre Camera Deputaților, unde sper să fie adoptat cât mai repede. În Senat, urmează să dezbatem un alt proiect USR prin care dorim să reducem fenomenul publicității pentru jocurile de noroc”, a mai transmis Trifan

Analiză semnată de profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre cei mai proeminenți sociologi români, cercetător în cadrul Catedrei de Sociologie pe care a condus-o la Universitatea din Bucureşti, cu doctoratul în Sociologie obținut la London University, Institute of Education, în 1976, autor a numeroase volume și cercetări în domeniul educației și cel care a realizat selecţia textelor şi studiul introductiv la: “Basil Bernstein, Studii de sociologia educaţiei”:

Ca să răspund la această întrebare, voi face două distincții preliminare. O primă distincție este banală și cunoscută tuturor, bănuiesc: aceea dintre sistem și structură. Legea este a sistemului învățământului superior din România. Ca sistemul să ajungă să se dezvolte liber și cu succes, înseamnă că structura sa, adică instituțiile și relațiile dintre instituții sunt astfel promovate de către reglementări încât să asigure libertate instituțiilor, libertate studenților, libertate cercetătorilor și cadrelor didactice din universitate. Există compatibilitate între succesul sistemului și elementele, respectiv relațiile din structuri care să concure la acest succes? De aceea am făcut distincția respectivă.

A doua distincție pe care vreau să v-o propun este între concepția care stă la baza legii în întregimea ei și reglementările particulare. Dacă reflectăm asupra dezbaterii publice privind proiectele de legi, constatăm că cele mai multe s-au referit la reglementări particulare. De exemplu: limitarea mandatelor de rectori la două, cu prelungirea fiecărui mandat la 5 ani, dar fără nicio referire la mandatele precedente ale rectorilor actuali este o reglementare extrem de controversată. Pentru că ea rezolvă o opțiune, limitarea mandatelor, dar lasă deschisă posibilitatea rectorilor actuali să prelungească cele două mandate pe care le-au avut sau un mandat la alte două mandate care se adaugă la cele deja avute. Cum vom vedea, aceasta este o sursă gravă de conservatorism în sistem. O să revin asupra altor exemple care se referă strict la reglementări, însă vreau să mă refer nu numai la fiecare reglementare luată singular, pentru că fiecare reglementare trebuie să fie discutată în funcție de concepția generală care se află la baza proiectului.

Daniela Vişoianu, expert în educaţie, susţine că admiterea este un proces de stratificare, iar stratificarea aduce inechitate. Ea a menţionat că stratificarea se referă la clase sociale, iar discuţia aceasta despre clase sociale, stratificare nu trebuie să o avem în sistemul public de învăţământ. ”Când antrenezi un copil pentru nişte examene, el nu mai este într-un proces natural de învăţare, nu absoarbe ceea ce i s-ar potrivi lui”, argumentează Vişoianu.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță apeluri de 1,15 miliarde de euro pentru educație și integrare pe piața muncii, ce vor fi deschise în 2023.

Din bugetul total de 4,34 miliarde de euro de care dispune Programul Educație și Ocupare, peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii.

În anul 2023 vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educație și 7 în domeniul capital uman.

Din al doilea trimestru al acestui an vor putea fi accesate finanțările destinate domeniilor educației și accesului pe piața muncii, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027.

Cele 18 apeluri programate a fi lansate în cursul acestui an au un buget total de 1,15 miliarde de euro și vor finanța intervenții care vizează:

• activarea potențialului antreprenorial al tinerilor
• servicii integrate pentru ocupare
• corelarea studiilor terțiare cu cerințele de pe piața muncii
• dezvoltarea și implementarea unor programe universitare
• stagii pentru studenți
• orientare în carieră și formare profesională pentru persoanele cu nivel redus de educație
• stagii de practică pentru elevii din învățământul profesional și tehnic

„La finalul perioadei, vom avea 280.000 de tineri sprijiniți să intre pe piața muncii. De asemenea, prin Programul Educație și Ocupare (PEO) vom oferi sprijin persoanelor vulnerabile să își continue educația și să obțină calificare și un loc de muncă. Programul va sprijini, în total, circa un milion de români să dobândească o educație și să devină activi pe piața muncii, fiind pregătiți pentru meseriile pe care avansul tehnologic le aduse”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Valoarea tichetelor de creșă crește cu 30 de lei, ajungând la valoarea de 600 de lei pe lună, potrivit unui proiect de ordin pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Potrivit legii nr. 165/2018, aceste tichete sunt acordate angajaților (atât de la stat, cât și de la privat) care nu beneficiază de concediul maternal/paternal și de indemnizația acordate pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

În prezent, valoarea unui tichet de creșă este de 570 de lei, iar din luna aprilie va fi 600 de lei.

„Art. 1. – Pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018 cu modificările ulterioare, este de 600 lei.

Art. 2. – Valoarea nominală stabilită la art 1. se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023, respectiv august 2023 și septembrie 2023”, arată documentul.

Tichetele de creșă sunt acordate în condițiile Legii 165/2018 și HG 1045/2018, care cuprinde normele metodologice de aplicare a legii 165/2018.

Platforma educațională Erudera.com a trecut în revistă cele mai accesibile țări din Europa pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. România se numără, potrivit sursei citate, printre țările cu cel mai accesibil cost al vieții - aproximativ 700 de euro lunar - ceea ce o face atrăgătoare pentru studenții străini. În ceea ce privește țările europene în care studenții străini pot studia fără să plătească taxe de studiu, acestea sunt Austria, Danemarca, Germania, Suedia, Norvegia.

Este important de reținut că, deși multe universități din întreaga lume nu percep taxe de școlarizare, acestea pot percepe totuși sume mai mici, cunoscute sub numele de taxe administrative, notează Erudera.com, o platformă dedicată studenților.

Aceste taxe ajută la finanțarea serviciilor legate de administrarea și supravegherea tinerilor studenți. În Germania, de exemplu, astfel de taxe nu depășesc, de obicei, 250 de euro pe semestru.

Unele țări, printre care Austria, Republica Cipru, Danemarca, Finlanda, Germania, Islanda, Malta, Norvegia, Polonia, Slovenia, Slovacia și Suedia, oferă educație gratuită pentru anumite naționalități, mai notează sursa citată.

Printre țările cu cel mai accesibil cost al vieții se numără Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, Portugalia și România.

Majoritatea țărilor permit studenților să rămână în țară după absolvire, pentru câteva luni până la un an, pentru a-și căuta un loc de muncă.

Ce părere are Chat GPT despre campania de PR atât de controversată? „Campania Balenciaga care folosea copii și accesorii dure a fost cu siguranță o campanie controversată și larg criticată. Cu toate acestea, dacă a fost unul dintre cele mai mari dezastre de PR depinde de modul în care definiți un dezastru de PR și de amploarea impactului acestuia asupra reputației mărcii. Campania a generat o reacție negativă preluată de media și reacții în rețelele sociale, mulți oameni criticând folosirea copiilor și a accesoriilor potențial periculoase în imagini. Unii au cerut boicotarea mărcii, iar controversa ar fi putut duce la o scăderea vânzărilor pentru Balenciaga. Cu toate acestea, este dificil de spus cât de mare impact a avut campania asupra reputației generale a mărcii sau a performanței financiare pe termen lung.”

Cu alte cuvinte, eșecul este relativ și interpretabil. Însă, cu certitudine, compania a avut de suferit pe moment, în urma campaniei de PR. Însă, în același timp, a atras atenția asupra ei. Și oamenii care până atunci nu erau interesați de brand, au aruncat măcar o privire în online. În aceste condiții, putem spune că publicitatea este rea sau bună? Acolo unde controversa e mare, interacțiunea și propagarea informației, este pe măsură. A nu se întelege că încurajăm astfel de demersuri, însă au existat și vor mai exista situații în care așa numite dezastre de imagine au fost intenționat provocate fie pentru a atrage atenția asupra unui anumit aspect, fie pentru a distrage atenția de la un anumit eveniment sau fenomen. Cu siguranța, orice specialist în comunicare trebuie să știe cum să creeze haosul dorit dar, mai ales, cum să amortizeze apoi efectele.

Mulți interlocutori din social media susțin că orice discuție care nu le reflectă agenda ține de sfera „diversiunii”. Adevărul e că avem priorități personale rareori convergente așa că, dacă am aplica sistematic principiul „ce nu mă interesează nici nu e important” am suprima orice dialog democratic. O altă sursă de sabotare a dezbaterii publice e polarizarea opiniei. Fiecare temă e prezentată în alb și negru, cu două opțiuni - ești „pro” sau „contra”. În locul unor dezvoltări palpitante, subiectul devine la fel de atractiv ca un vechi întrerupător electric din ebonită.

Așa s-au petrecut lucrurile și cu automatizarea caselor de marcat la un lanț de supermarketuri. Antidiversioniștii ne-au convins că suntem manipulați (ca să nu mai fim atenți la temele „majore”). După care s-a declanșat festivalul maniheist: cei cu înclinații de stânga au deplâns concedierea casierițelor (de casieri n-am auzit să se plângă cineva), iar cei de dreapta i-au ridiculizat pe noii „luddiști”, la fel de înapoiați precum strămoșii lor britanici, care căsăpeau primele războaie mecanice de țesut.

În ce mă privește, sunt pentru automatizările de orice fel, dacă ele mă scutesc de un efort fizic și îmi câștigă timp. Nu era cazul aici, deci am respins ideea de a presta (în calitate de client) o muncă neremunerată. Am rămas, așadar, în zona maximelor conservatoare: nu orice schimbare aduce un progres și mai binele poate fi dușmanul binelui.

Propaganda chineză din universitățile românești ar fi putut fi oprită dacă aleșii neamului ar fi adoptat un proiect de lege care se află în Senat. Proiectul condiționa finanțarea cercetării în universități de ruperea oricăror legături cu Institutele Confucius.

Cooperarea academică româno-chineză se realizează prin patru Institute Confucius deschise la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea București, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu.

„Institutele Confucius sunt parteneriate educaționale publice între colegii și universități din China și colegii și instituții de învățământ din alte țări.

Parteneriatele sunt finanțate prin Hanban, redenumit Centrul pentru Educație Lingvistică și Cooperare, care se află în subordinea Ministerului Educației din China”, potrivit prezentării făcute de chinezi.

Newsweek România a atras atenția, încă din anul 2021, că aceste Institute Confucius au fost declarate de către SUA  mijloace de propagandă folosite de Partidul Comunist Chinez în universități.

Patru universități românești colaborează, în continuare, cu autoritățile comuniste de la Beijing care sprijină financiar aceste parteneriate. O inițiativă care ar fi putut stopa aceste colaborări a fost oprită în Senat.