Revista presei – 14 iunie 2022

În acest an, în iunie Timişoara performează în artă prin proiectul din seria „La UVT, Cultura este Capitală!” cu titlul „WePerform – Seri de muzică şi teatru”, ediţia a II-a

Fundaţia Universitatea de Vest Timişoara în parteneriat cu Universitatea de Vest şi Facultatea de Muzică şi Teatru, cu sprijinul Facultăţii de Arte şi Design, organizează o serie de şapte evenimente în cadrul proiectului „La UVT, Cultura este Capitală!”, cu titlul „WePerform – Seri de muzică şi teatru”, ediţia a II-a. Proiectul face parte din Programul Cultural „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, teritoriul Oameni, staţia Reflecţii, şi are ca finanţator principal Municipiul Timişoara, prin Centrul de Proiecte, şi este cofinanţat de Consiliul Judeţean Timiş.

Debutul evenimentelor din acest an, va avea loc luni, în data de 13 iunie 2022, în Parcul Copiilor, de la ora 17, cu ateliere muzicale de percuţie, de instrumente cu coarde (vioară, violă), de flaut, clarinet şi pian. În continuare, de la ora 19 va avea loc spectacolul pentru copii „Carnavalul animalelor” dirijat de dr. Sebatian Felea şi un recital susţinut de studenţii clasei de pian, coordonat de prof. univ. dr. habil. Manuela Mihăilescu.

Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea: „Ediţia de anul trecut a seriei de spectacole reunite sub genericul ‘WePerform – Seri de muzică şi teatru’, din cadrul proiectului ‘La UVT, Cultura este Capitală!’, a arătat că spectacolele ambiţioase, propuse de studenţii şi mentorii lor, din cadrul Facultăţii de Muzică şi Teatru a UVT, sunt atractive pentru publicul timişorean. Acesta a fost şi obiectivul nostru, ca în perioada sezonului cald să ieşim din sălile de concerte şi să amplasăm producţiile lirice şi teatrale în zonele circulate ale pieţelor şi parcurilor oraşului, pentru ca să facilităm astfel şi altor segmente de public întâlniri plăcute cu muzica, dansul sau teatrul. Vă aşteptăm la Serile de muzică şi teatru oferite de UVT!”

Următoarele evenimente din cadrul proiectului „La UVT, Cultura este Capitală!” cu titlul „WePerform – Seri de muzică şi teatru” ediţia a II-a, se vor desfăşura în pieţele centrale şi în două parcuri din Timişoara, după cum urmează:

* 15 iunie 2022 „SING YOUR SOUL”, în Piaţa Unirii;

* 16 iunie 2022 „CĂLAUL PENTRU SINE”, în Piaţa Traian;

* 21 iunie 2022 „FIREWORKS”, în Piaţa Libertăţii;

* 22 iunie 2022, „SEARĂ DE MUSICAL”, în Piaţa Libertăţii;

* 24 iunie 2022, „COMMEDIA ACTORILOR”, în Parcul Dacia;

* 28 iunie 2022, „DAWN-WAY”, în Parcul Carmen Sylva.

La examenul de maturitate din acest an s-a înscris cel mai mic număr de absolvenţi din 1990 încoace. Experţii în educaţie se aşteaptă la o nouă scădere a nivelului în învăţământul superior.

Aproape 40.000 de absolvenţi de liceu au preferat să nu se înscrie la examenul de Bacalaureat care începe în câteva zile. Este cel mai mare număr de elevi care au preferat să evite testarea din 1990 încoace. Scăderea a fost catalogată de actualul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu ”de-a dreptul dramatică”.    Riscăm cele mai slabe rezultate Conf.dr. Claudiu Tufiş, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, apreciază că anul acesta nu doar că avem cei mai puţini elevi înscrişi la examenul de Bacalaureat, dar, cel mai probabil, vom avea şi cele mai slabe rezultate. ”Cei 40.000 de elevi care nu s-au înscris la Bacalaureat înseamnă cam 26% din întreaga cohortă. Deci, unu din patru elevi nici măcar nu se prezintă, la care se se va adăuga o rată de 40% care nu vor lua examenul. Deci, practic vorm avea dintr-o cohortă de 150.000 de elevi, 40.000 neînscrişi, vor trece Bac-ul doar vreo 70.000. Acesta va însemna mai puţin de jumătate din toţi elevii clasei a XII-a”, a subliniat universitarul.

Multe locuri în universităţi riscă să rămână neocupate, plus că este de aşteptat ca nivelul să sufere o nouă scădere, în condiţiile în care şi aşa s-a atins un prag critic, atrag atenţia experţii.

Niciuna dintre universităţile româneşti nu mai este prezentă în prestigiosul QS World University Ranking – ediţia 2022, cel mai nou clasament al instituţiilor de învăţământ superior, publicat la 9 iunie.   Anul trecut, două universităţi – cele mai mari din România – se clasau peste pragul de 1.000, este vorba despre Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti. Acum, aceste au coborât în grupa 1.001-1.200. În aceeaşi grupă se află şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Ghidul pentru digitalizarea universităților a fost publicat de Ministerul Educației. Acest ghid include informaţii referitoare la condiţiile de finanţare, procedurile de evaluare şi selecţie a proiectelor, precum și informaţii generale privind implementarea proiectelor, potrivit sursei citate. Proiectele se pot depune până pe 17 iunie în platforma electronică dedicată PNRR.

• Amintim că Ministerul Educației a pus Ghidul solicitantului în consultare publică pe 25 mai, după ce fusese anunțat de Sorin Cîmpeanu în aceeași zi: „Vom lansa în consultare ghidul pentru apelul în valoare de 234 de milioane de euro, fonduri PNRR, care are ca scop digitalizarea tuturor proceselor din universitățile românești (…)”, spunea ministrul Cîmpeanu.

Banii provin din PNRR, iar ținta acestuia este ca cel puțin 60 de universități să fie sprijinite cu noi „centre tehnologice inovatoare pentru dezvoltarea competențelor viitorului, prin inovarea continuă a programelor de studiu”.

„Pentru a primi finanțare în cadrul Apelului, un proiect trebuie să obțină minimum 70 puncte din punctajul maxim total de 100 puncte. Toate propunerile care au obținut un punctaj final de minimum 70 puncte vor fi aprobate pentru finanțare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute, în limita bugetului disponibil”, potrivit ghidului.

„În cadrul proiectului, universitățile vor utiliza 10% din valoarea totală a grantului solicitat pentru dezvoltarea programelor de formare pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale studenților, personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare. Formatorii vor fi selectați printr-o procedură deschisă, transparenta, necondiționată, astfel încât să fie plătit prețul pieței.”, potrivit sursei citate.

Perioada de realizare a investiției de digitalizare a universităților este de la semnarea contractului de finanțare, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

Piața muncii în IT, una din cele mai tensionate piețe ale muncii din România,  s-a deformat puternic în ultimii doi ani – se plâng reprezentanții industriei:

nu mai puțin de 3 forme de salarizare există în această piață, fapt care a împins lucrurile în plin hazard moral: companiile  care-și plătesc  taxele în mod  legal sunt penalizate pur și simplu fie prin competiția incorectă, fie prin pierderea talentelor, fie prin probleme de competitivitate.

Reprezentanți ai industriei și antreprenori din IT cer guvernului și ANAF să tranșeze problema:
ori legalizează toate aceste forme de salarizare pentru toată lumea, ori pun ordine în această piață:

Contracte de muncă cu normă întreagă, PFA și SRL (microîntreprindere) – sunt cele 3 forme prin care sunt plătiți de facto angajații din industria IT.

Cei care plătesc contracte de muncă integrale, pierd la fiecare salariu – atât ei cât și angajații – undeva între 25 si 40%. Mai mult: această practică e întâlnită și la multinaționale – spun jucătorii din piață – acolo unde această formă de evaziune are un impact uriaș atât financiar, cât și asupra pieței muncii.

Un foarte important aspect: vorbim de un sector vital pentru creșterea valorii adăugate în economie, de la care se așteaptă să preia, în viitorul apropiat, scăderea, ca aport la PIB, a industriei prelucrătoare.

Cifrele de mai jos sunt luate de la jucători din piață:

Nu mai puțin de 50.000 de PFA și de  firme – microîntreprinderi – în IT s-au înființat în ultimii 3 ani în România. Nu e neapărat o explozie antreprenorială, ci un fenomen care, ocolind legea, îi dezavantajează pe cei care o respectă.

Alexandru Lăpușan este managerul  și fondatorul companiei Zitec. Are 320 de angajați, toți plătiți cu contract de muncă. Povestește cum a ajuns să funcționeze piața:

”Dacă dai un anunț că faci angajări, candidatul te întrebă din capul locului dacă îi faci contract sau accepti pe microîntreprindere. Dacă îi spui că îi faci contract, îți spune deschis că nici nu are rost să mai vină la interviu, merge la cei care nu fac contracte de muncă, și sunt mulți astfel de angajatori” – spune Alexandru Lăpușan.

Într-o piață dificilă, în care  – de la antreprenori români la companii străine și multinaționale – toți se bat pe talente, diferența dintre a respecta legea și a folosi PFA sau SRL pentru a înlocui un contract de muncă, merge și până la 50%: taxe neplătite, plus  costuri mai mici pentru angajatori.

Statul învață greu. În consecință – chiar dacă și-ar intensifica eforturile de digitalizare – e puțin probabil să renunțe, în următorii 10 ani, la hârtie.

Cum să facem ne-a explicat, la Digital Shift, country managerul pentru România și Serbia al companiei Iron Mountain, Adrian Dogaru.

Iron Mountain este o companie pe care a fondat-o Herman Knaust, în Massachusetts (din Statele Unite) în anul 1951.

La acel moment, Knaust a cumpărat o mină de fier (Iron Mountain, în limba engleză - n.red.) pentru a cultiva și stoca ciuperci. Afacerea n-a mers. În schimb, antreprenorul a identificat o nevoie nouă a oamenilor din Massachusetts: aceea de a-și ține în siguranță documentele. Așa că și-a transformat mina de fier într-o arhivă.

De această dată, ideea lui Herman Knaust a fost câștigătoare. Afacerea a mers atât de bine încât compania a mai cumpărat și o carieră de calcar, pe care să o folosească tot pentru arhivarea de documente. Iar după 1978, Iron Mountain a început să construiască, la suprafață, din ce în ce mai multe depozite. Volumul arhivelor sale a crescut. Și pe lângă documente, în depozitele companiei au început să fie stocate și opere de artă, de diverse tipuri. Printre altele, în depozitele Iron Mountain sunt stocate și pelicule originale ale lui Walt Disney, dar și înregistrări încă nedifuzate ale lui Prince.

În România, compania a ajuns prima oară în 2003, ca acționar al unei societăți numite Docu Guard. În anii 2007-2008, Iron Mountain a cumpărat pachetul majoritar al Docu Guard, care s-a transformat în Iron Mountain România.

Oportunitatea e clară: România e un stat birocratic. Așa că instituțiile și companiile au nevoie de servicii de arhivare, dacă nu vor să fie strivite sub munții de hârtii pe care îi produc zilnic.

Măsuri pentru flexibilizarea accesului în cariera didactică, autonomie curriculară şi digitalizare în şcoli au fost propuse de Alianţa „O voce pentru educaţie” într-un manifest privind modernizarea Legii educaţiei, lansat pe 9 iunie.

„În ultimele trei luni, 30 de ONG-uri plus o mare parte a sectorului de business (…) au contribuit la o alianţă ce se numeşte ‘O voce pentru educaţie’, care a încercat să identifice măsuri de reformă pentru o nouă Lege a educaţiei. PNRR introduce ideea că România ar trebui să aibă o nouă Lege a educaţiei până în septembrie”, a declarat Andreea Nistor, director executiv al Asociaţiei pentru Valori în Educaţie, cu prilejul unei conferinţe de presă în care s-a lansat manifestul.

Ea a precizat că pe www.ovoce.ro cei interesaţi pot parcurge documentul ce include 100 de propuneri de reformă, printre care cea referitoare la „trei tipuri de roluri de director distincte”: director general, director educaţional adjunct şi director de dezvoltare, care să se ocupe nu doar de partea administrativă, ci şi de atragerea de resurse către unităţile de învăţământ.

Potrivit Andreei Nistor, ar trebui să existe criterii minime de eligibilitate pentru cei care fac parte din consiliile de administraţie ale şcolilor.

„Educaţia din România trebuie să aibă 15% din bugetul naţional consolidat începând din 2023. (…) Rămânem interesaţi de 6% din PIB alocaţi pentru educaţie pe termen mai lung”, este de părere Andreea Nistor.

O altă măsură din manifest este ca, până când România nu va ajunge la media europeană în ceea ce priveşte nivelul alfabetizării funcţionale, în fiecare an de acum încolo, începând din 2023, alfabetizarea funcţională a tuturor copiilor din ţara noastră să devină principalul obiectiv al sistemului preuniversitar de educaţie, a adăugat Andreea Nistor.

Ministerul Educației din România va acorda anual cetățenilor Republicii Moldova 2.550 de burse pentru învățământul preuniversitar și universitar, inclusiv rezidențiat, potrivit protocolului semnat vineri de miniștrii Educației din cele două țări.

Protocolul de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova a fost semnat vineri pentru perioada 2022 - 2026.

Documentul prevede continuarea programului de burse de studii pentru toate nivelurile și ciclurile de învățământ.

„Anual, Ministerul Educației din România va acorda cetățenilor Republicii Moldova 2.550 de burse pentru învățământul preuniversitar și universitar, inclusiv rezidențiat, precum și 1.200 de luni-mobilități studențești/practică și pentru stagii de formare cadre didactice și personal de conducere din învățământul preuniversitar și universitar. Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova va acorda, anual 200 de burse pentru studii universitare și 100 de luni-bursă pentru mobilități academice și stagii de practică/stagii de documentare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

De asemenea, protocolul prevede asigurarea cadrului pentru participarea elevilor din Republica Moldova la olimpiadele și concursurile organizate în România, dar și încurajarea dezvoltării de parteneriate între unitățile de învățământ preuniversitar, inspectorate școlare și case ale corpului didactic din cele două țări.

Totodată, ministrul Sorin Cîmpeanu a reconfirmat disponibilitatea de cooperare cu Republica Moldova în domenii ce țin de formarea profesorilor în contextul unei digitalizări accelerate a proceselor educative, precum și în orice proiecte dezvoltate prin Programul România Educată.

„Cooperarea va fi susținută prin utilizarea mecanismelor prevăzute în Acordul privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, semnat, de asemenea, în data de 11 februarie 2022, între guvernele României și Moldovei”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, cei doi miniștri și-au arătat susținerea pentru organizarea unei întâlniri comune a rectorilor universităților din România și Republica Moldova.

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a se desfășoară în acest an în perioada 14 - 30 iunie, iar conform situației centralizate de către Ministerul Educației pe baza informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene 155.820 de absolvenți de clasa a VIII-a au fost înscriși în vederea susținerii examenului. Potrivit unui comunicat difuzat de minister, o linie telefonică specială va fi totodată pusă la dispoziție, pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități în desfășurarea examenului.

Examenul începe marți, 14 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română. Joi, 16 iunie, se va desfășura proba la Matematică, iar vineri, 17 iunie, va avea loc proba la Limba și literatura maternă.

Primele rezultate vor fi afișate marți, 23 iunie, până la ora 14:00. Contestațiile pot fi depuse în zilele de 23 iunie (în intervalul orar 16:00 - 19:00) și 24 iunie (în intervalul orar 8:00 - 12:00). Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice.

Candidații care depun/transmit contestațiile completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 30 iunie.