Revista presei – 14 iulie 2022

Înotătorul David Popovici, multiplu medaliat la Campionatele Europene de juniori şi dublu campion mondial la seniori, va primi invitaţia de a-şi continua studiile la Universitatea de Vest din Timişoara după ce va încheia liceul. Anunțul a fost făcut azi, de rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, citat de Agerpres.

‘Vom face acest demers către David Popovici. Noi în fiecare an trimitem 100 de scrisori personalizate către câştigătorii olimpiadelor şcolare, către şefii de promoţie sau cei cu 10 la Bacalaureat, deci tot ce înseamnă performanţă. Le oferim acestora pachete care includ bursă, cazare gratuită, acces gratuit la toate bazele sportive şi instituţiile de cultură din Timişoara şi aşa mai departe. Noi am avut printre absolvenţi mari sportivi care au pus drapelul României pe cel mai înalt catarg. Aşa că ne dorim să îi facem o ofertă şi lui David Popovici. Ce va decide David Popovici rămâne de văzut, dar datoria noastră este să încercăm şi să păstrăm talentele în ţară’, a spus Pirtea.

David Popovici (CS Dinamo), debutant la Mondialele de seniori, a adus primele două titluri mondiale în bazin olimpic pentru înotul masculin românesc. De asemenea, Popovici a cucerit cinci medalii, patru de aur şi una de argint la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Otopeni.

Astăzi, la sediul Comitetului Olimpic și Sportiv Român s-a semnat un parteneriat între entitatea condusă de Mihai Covaliu și Universitatea de Vest din Timișoara. Colaobreazaă vizează Liberty Marathon, dar și cursurile postuniversitare.

Mai precis, COSR va identifica și invita sportivii și personalitățile din domeniu care să participe la edițiile anuale ale Liberty Marathon. Anul acesta, evenimentul e programat la data de 2 octombrie. De asemenea, campioni olimpici vor veni să semneze medaliile de la Liberty Marathon. În schimb, UVT va permite înscrierea gratuită a membrilor COSR la cursurile sale postuniversitare pentru diverse domenii, precum digitalizarea activităților de predare-evaluare și de asistență socială. Au semnat parteneriatul Mihai Covacliu, rectorul Marilen Pirtea,  secretarul general al COSR, George Boroi, și Anișoara Cușmir, președintele Federației Romne de Atletism.

Mihai Covaliu va semna medaliile din acest an de la Liberty Marathon. ”portul este mai mult decât o competiție. Valorile cultivate de Mișcarea Olimpică nu sunt doar deziderate teoretice. Unul dintre scopurile sale fundamentale este tocmai reconstruirea societății contemporane, unitate în toată diversitatea noastră. Onoarea, demnitatea sportivilor, spiritul de echipă și fair-play-ul, de care dau dovadă în competiții, fac din ei veritabile modele. Societatea contemporană românească are nevoie de modele.Comitetul Olimpic și Sportiv Român este un factor activ în societate prin tot ceea ce promovează și susține. Educația prin sport, dezvoltarea noilor generații cu ajutorul principiilor și valorilor olimpice sunt obiectivele comune ale Mișcării Olimpice și ale mediului academic din România. Prin și cu ajutorul Universității de Vest din Timișoara mesajul nostru ajunge la studenții și tinerii care doresc să participe la misiunea noastră. Apreciem interesul pentru sportul olimpic din România și credem, cu tărie, că sportul românesc are viitor și va rămâne un liant pentru societatea românească. Sportul unește și educă oamenii în cel mai curat spirit de fair-play”, a declarat Covaliu, fost campion olimpic de scrimă.

Marilen Pirtea a salutat colaborarea cu COSR. ”Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), cea mai importantă universitate comprehensivă din vestul țării, promovează excelența, atât prin programe ale științelor și cercetării, cât și prin cele din domenii ale artelor și sporturilor. La UVT, pentru toate facultățile și programele de licență, am setat un standard prin care fiecare student urmează disciplina Educație fizică timp de 4 semestre, în primii 2 ani de studii, pentru dezvoltarea completă și armonioasă. Pe de altă parte, ne-am implicat și dincolo de limitele comunității noastre universitare și am creat un eveniment dedicat întregului oraș și chiar multor iubitori ai sportului din țară și străinătate, UVT Liberty Marathon, ajuns la ediția a cincea în acest an, un eveniment competițional tot mai iubit și popular. Din partea întregii comunități academice a UVT, îi mulțumesc domnului Mihai Covaliu, o personalitate semnificativă a sportului românesc, pentru că este în acest an semnatarul medaliei UVT Liberty Marathon, un gest important pentru miile de participanți la maratonul din octombrie 2022, care se vor bucura, o dată în plus, și pentru originalitatea semnăturii speciale de pe medaliile pe care le vor primi. Împreună cu COSR, vom transmite la nivel național ideea de libertate și armonie prin sport, pentru că UVT Liberty Marathon este o experiență construită cu energie, efort și multă motivație, într-o comunitate în care fiecare își pune amprenta în transmiterea ideii de libertate mai departe”, a spus rectorul.

94 de programe de studii universitare au fost validate la ședința Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior din 30 iunie, se arată într-o informare de pe site-ul instituției.

Prin proiectul de lege a educației pentru învățământul superior se reintroduce învățământul universitar de scurtă durată. Pentru prima dată este introdus învățământul dual, internaționalizarea universitară și locuri destinate persoanelor cu dizabilități, dar se revine și la dubla calificare.

Ministrul Educației a spus că va fi reintrodus, prin noua lege a Educației pentru învățământul superior, învățământul universitar de scurtă durată.

„E vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul superior de scurtă durată, dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență”, a spus Cîmpeanu.

De asemena, s-a introdus pentru prima dată învățământul dual, care va putea consolida relația dintre universități și mediul socio-economic.

„Acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate, și mediul socio-economic.

Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi prinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității.

E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic”, explică ministrul.

„Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui join degree în comun de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată, dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar.

În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă, este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau alt fel de grupări de specializări, fără a mai fi nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a noii specializări ce rezultă din unirea a doua specializări acreditate.

În 25 de ani de activitate în România, Microsoft a evoluat de la un birou în Bucureşti, la trei birouri, aflate în trei oraşe şi 1.800 de angajaţi care lucrează în cadrul acestora. În contextul digitalizării accelerate, planurile lor de recrutare nu se opresc aici şi includ adăugarea a încă 700 de talente locale companiei. Mai mult decât atât, din România este operat şi centrul de recrutare Microsoft de la nivelul regiunii EMEA. Ce aşteptări are jucătorul de la viitorul angajat în IT şi cu ce vine în întâmpinarea lui?

Adina Vidroiu punctează că, la nivel de organizaţie, Microsoft pune un accent foarte mare pe elementele care ţin de inovaţie, incluziune şi diversitate, acestea fiind tot atât de importante precum competenţele sau cunoştinţele angajaţilor. „Suntem toţi diferiţi, din fericire, şi cred mai degrabă în a găsi modalitatea în care să putem să ajutăm fiecare profil (oricât de diferit ar fi) să strălucească şi să fie pus în valoare în interiorul echipelor noastre.

Cred, mai degrabă, în dorinţa continuă de învăţare şi în curiozitate ca fiind factori mult mai importanţi, chiar diferenţiatori. Aşadar, aş putea spune că diversitatea profilelor este ingredientul unor echipe de succes.  Mai mult decât atât, noi considerăm că sistemul de valori este ceea ce ne uneşte, nu portrete robot, şi, ca atare, valori precum respectul, integritatea si responsabilitatea individuală pot genera valoare în interiorul echipelor noastre. De altfel, acesta este unul dintre obiectivele spre care noi ţintim, ca fiecare angajat să fie el însuşi în viaţa profesională şi să îi încurajeze şi pe ceilalţi să devină mai buni pe zi ce trece”, descrie ea filosofia în ceea ce îi priveşte pe candidaţi. Nu exclude însă pregătirea profesională şi spune că, în paralel cu aceste valori, investesc în perfecţionarea şi amplificarea continuă a competenţelor oamenilor din companie, în creşterea individuală şi în dezvoltarea lor în direcţia dorită. În prezent, în companie au o varietate de profile şi generaţii de angajaţi şi consideră că elemente precum diversitatea de experienţă, studiile, domeniul/domeniile de expertiză sunt extrem de importante: „Pe măsură ce acestea devin mai ample, creşte şi capacitatea de inovaţie şi de adaptare la schimbările de la nivel global, atât la nivel individual, cât şi în ceea ce priveşte organizaţia ca un tot unitar”.  În cât timp un nou angajat poate fi avansat într-o poziţie superioară? „Timpul este un criteriu care poate fi influenţat de performanţa individuală a angajatului şi de nevoile de business. Într-un mediu alert (aşa cum este cel de IT) şi într-o formă de expansiune de business (aşa cum este Microsoft în acest moment), oportunităţile noi apar continuu. Avem zeci de poziţii noi deschise în permanenţă, iar colegii noştri care se ocupă de recrutare sunt, cu siguranţă, extrem de ocupaţi în a reuşi să răspundă tuturor cerinţelor continue, generate de dezvoltarea companiei”, răspunde Adina Vidroiu.

Peste 4.000 de candidați și-au depus dosarele de înscriere în primele două zile ale sesiunii de vară a admiterii în anul universitar 2022-2023 la UBB, la facultățile care au început deja procedura de înscriere.

Numărul este mai mare decat cel înregistrat în primele două zile ale sesiunii de admitere organizate în luna iulie 2021, când numărul dosarelor depuse a 3734.

Cea mai căutată facultate a fost, în primele două zile de înscriere, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, unde au fost depuse 518 de dosare pentru studiile de licenţă cu frecvenţă, urmată de Facultatea de Matematică şi Informatică – cu 486 de dosare pentru studiile de licenţă la zi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei - cu 443 de dosare depuse,  Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, unde au fost depuse 287 de dosare de înscriere, respectiv Facultatea de Litere, care a avut, în primele două zile înscriere, 252 de candidaţi

În ceea ce priveşte înscrierile pentru învăţământul la distanţă, prima poziţie este ocupată de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei – cu 168 de dosare depuse în primele două zile de înscriere.

Şi absolvenţii de facultate își pot depune în această perioadă dosarele de înscriere la master, cele mai căutate specializări fiind, în primele două zile de înscriere, cele ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, urmate de cele ale Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei și ale Facultății de Educație Fizică și Sport.

UBB scoate la concurs, pentru anul universitar 2022-2023, un număr de 5.231 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu care vor să se înscrie la facultate, 10.250 de locuri în regim cu taxă și 2.910 de locuri pentru învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru studii universitare de nivel licenţă. Din locurile bugetate scoase la concurs de UBB, 40 sunt locuri speciale alocate pentru candidaţii de etnie rromă, 177 sunt destinate absolvenţilor de licee situate în mediul rural, 15 se alocă pentru candidații proveniți din sistemul de protecție socială în timp ce alte 151 de locuri au fost alocate etnicilor români din afara granițelor țării.

Una dintre lecţiile pe care pandemia le-a adus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte, conform unui comunicat remis redacţiei. Complexitatea societăţilor în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă şi doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela viitorul muncii, atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi. Cât de mult ne vor schimba automatizarea şi digitalizarea locurile de muncă în următorii ani, ce abilităţi trebuie să dezvoltăm pentru a ţine pasul cu o lume a muncii în continuă schimbare sau cât de flexibili şi sustenabili trebuie să fie angajatorii pentru a atrage cei mai buni oameni, acestea sunt câteva dintre subiectele analizate de compania Future Station în raportul "Trends Shaping the Future of Work" / "Trenduri care modelează viitorul muncii", realizat pentru Confederaţia Patronală Concordia, în cadrul proiectului WorkTransitionCEE.

Potrivit sursei citate, utilizând tehnici specifice de strategie prospectivă (EN. Foresight), urmărind trenduri emergente şi creând posibile scenarii de viitor, analiza realizată de FutureStation este o incursiune într-un posibil viitor în care inteligenţa artificială, digitalizarea şi robotizarea vor crea noi provocări, dar şi oportunităţi, în care fiecare angajat va fi preocupat de perfecţionare şi învăţare continuă, pentru a rămâne relevant în raport cu schimbările tehnologice, iar companiile vor învăţa să acorde o atenţie sporită nevoilor şi emoţiilor oamenilor.

Iată cum ar putea arăta viitorul muncii în Europa Centrală şi de Est şi care sunt cele mai importante tendinţe care deja modelează acest parcurs:

1. Abilităţi digitale avansate şi colaborarea cu roboţii

Fără niciun dubiu, impactul automatizării, digitalizării şi robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni şi roboţi. Cu cât avansează tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiţi să o folosească. În România, în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în vreme ce în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48%-53% (conform studiului Digital Challengers in CEE realizat de McKinsey). Forumul Economic Mondial estimează că până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate. În România au apărut deja astfel de servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, în timp ce în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistenţă clienţilor.

În acest context, conform aceluiaşi raport al Forumului Economic Mondial, până în 2025 jumătate dintre angajaţi vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilităţi în câmpul muncii. În România, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a lansat programul de masterat Data Science for Industry and Society, care pregăteşte studenţii pentru joburile viitorului, oferindu-le posibilitatea obţinerii de certificări tehnice foarte căutate pe piaţa muncii din viitor, precum Visual Business Analytics, Statistical Business Analyst, SAS Programming Specialist, Machine Learning Specialist sau Nature Language Processing and Computer Vision.

"Înţelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conştientizarea faptului că trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile posibile, atât ca organizaţie, cât şi ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. Este ceea ce facem prin analizele noastre de foresight, de strategie prospectivă, iar pentru a ţine pasul cu ritmul fulminant al progresului, companiile trebuie nu numai să înţeleagă foarte bine mediul în care activează, ci şi care sunt posibilele scenarii de dezvoltare pentru ele în viitor. Din punct de vedere al pieţei muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forţă de muncă calificată, cu abilităţi digitale şi pregătire în lucrul cu roboţii şi procesele automatizate şi, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere", spune Diana Stafie, fondator FutureStation şi specialist în strategie prospectivă.

2. Flexibilitate şi diversitate în procesul muncii

Avansul tehnologic şi schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim. Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara ţării, iar între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 şi 39 de ani, în timp ce din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate (conform unui studiu al Băncii Mondiale). Cum se schimbă astfel percepţia despre unde şi cum lucrăm? Sunt semnale că date demografice, precum vârsta, naţionalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariţia graniţelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. În plus, în condiţiile în care procentul populaţiei îmbătrânite este în continuă creştere, iar până în 2050 se estimează că 30% din totalul populaţiei României va avea peste 65 de ani, o piaţă a muncii diversă şi inclusivă va permite în viitor atragerea şi retenţia în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând astfel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât şi de vasta experienţă a seniorilor, subliniază sursa citată.

3. Starea de bine la locul de muncă

Trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG - de guvernanţă socială, corporativă şi de mediu în cadrul politicilor companiilor, iar angajaţii sunt tot mai atenţi la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă. Sănătatea emoţională şi mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piaţa muncii, iar 1 din 2 români consideră că organizaţiile au o responsabilitate faţă de mediu şi faţă de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresaţi şi temători angajaţi din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în ţara noastră faţă de regiune.

4. Economia colaborativă

Structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii. Fenomenul de gig-economy generează deja pe piaţa muncii colaborări între companii şi specialişti independenţi în diferite domenii. La nivel european, din totalul colaborărilor din gig-economy, 14,2% sunt în România, 8,9 în Ungaria şi 8,5 în Slovacia (conform JRC Science for policy Report, EC). Flexibilitatea este cea care va atrage în viitor tot mai mulţi angajaţi, în condiţiile în care în prezent 67% dintre angajaţi preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceştia spun că şi-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.

Astfel, noile direcţii de dezvoltare privind digitalizarea şi economia verde şi colaborativă încep să şteargă graniţe tradiţionale în procesul muncii, creând puncte de legătură între muncă şi învăţare continuă, viaţă personală şi profesională, statutul de angajat şi cel de freelancer sau antreprenor. Acest context complex creează multe oportunităţi, dar şi multe provocări de care atât companiile, cât şi anagajţii trebuie să fie conştienţi şi pregătiţi să le înglobeze în procesul muncii într-un viitor care se anunţă nu foarte îndepărtat, se mai arată în comunicat.

Peste tot în lume oamenii de știință se simt asaltați de un val de nerăbdare, suspiciune, uneori ignoranță și, deseori, furie. Ca să aflăm ce cred ei despre asta și ce riscăm, ca societate, ne-am adresat uneia dintre cele mai strălucite creiere ale momentului: cercetătorul scoțian David MacMillan, 54 de ani, chimist laureat al premiului Nobel.

Provocat de Libertatea la un interviu mai puțin obișnuit, pe tema pierderii încrederii oamenilor în știință, cercetătorul David MacMillan a tresărit, spunând:

„Tema e crucială. Oamenii de ştiinţă sunt percepuţi acum ca fiind de-o parte a polarizării societății. E foarte periculos. E ca şi cum ai spune că o bibliotecă plină de cunoaştere aparţine unui partid politic”.

„Cred că trebuie să arătăm publicului larg că oamenii de ştiinţă sunt oameni cărora le pasă de toată societatea, că îşi petrec toată viaţa lucrând în beneficiul tuturor, nu pentru un partid. E important să ne întoarcem la acest mod de a gândi”.

„Toată lumea crede că ar trebui să avem instant cunoașterea, dar nu așa funcționează știința, ci ia timp”.

Chimistul crede că, pentru a salva planeta și civilizația, trebuie să ne concentrăm nu doar pe a polua mai puțin, ci și pe scoaterea carbonului din atmosferă! Așa am câștiga timp.

„Trebuie să scoatem carbonul din atmosferă și există multe studii în derulare care au exact acest scop. Sunt cumva încrezător că vom ajunge acolo”.

Un dialog despre ce lăsăm copiilor noștri, celor care vin după noi. În octombrie anul trecut, David MacMillan, 54 de ani, a primit Premiul Nobel în chimie – împărțit cu germanul Benjamin List- pentru munca sa în dezvoltarea unui proces complex numit „organocataliza asimetrică”.

David MacMillan s-a născut într-o familie de muncitori dintr-un oraș mic din Scoția. Fratele lui mai mare a fost primul din familie care a plecat la facultate, în ciuda scepticismului părinților. Câțiva ani mai târziu, David l-a urmat. Abia în anul doi, a descoperit chimia și, când a realizat că iubește o parte din ea la fel de mult ca fotbalul, n-a mai privit înapoi.

Când a primit vestea că a câștigat premiul Nobel, a crezut inițial că e o glumă. După ce s-a lămurit că e adevărat, el și soția lui au decis ca banii care au venit odată cu premiul, undeva la 840.000 de lire, să intre într-o fundație menită să sprijine studenții dezavantajați. „Am vrut să-i dăm spre o cauză bună. Ne-am gândit că oricum nu aveam acești bani înainte, deci nu le vom duce lipsa”, spunea el într-un interviu pentru BBC Scotland. Acum o lună, Regina Marii Britanii l--a numit cavaler pe MacMillan, pentru serviciile sale în slujba științei.

La sfârșitul lunii iunie 2022, Sir David MacMillan, în prezent profesor la Universitatea Princeton, se afla la Lindau, în Germania, unde a participat la a 71-a Întâlnire a Laureaților Nobel, un eveniment menit să aducă împreună câștigători ai prestigiosului premiu cu tineri cercetători din toată lumea.  Cu această ocazie, David MacMillan a acordat un interviu în exclusivitate pentru cititorii Libertatea.

Carantinat în hotel, pentru că a făcut COVID după primele zile în Germania, scoțianul se trata cu un medicament creat de unul din doctoranzii săi. El ne-a răspuns, prin zoom și cu umor, la întrebări despre premiul Nobel, cum ar trebui predată chimia în școli, Trump vs cercetători sau Sir Alex Ferguson.

Libertatea: Să începem cu întrebarea evidentă. Cum v-aţi simţit când aţi aflat că ați câștigat Premiu Nobel?

Sir David MacMillan: E o poveste un pic ciudată. Ei încercau să dea de mine prin telefon şi nu reușeau. Apoi, celălalt laureat al premiului m-a sunat şi am vorbit cu el. Sincer, am crezut că este o glumă, pentru că grupul meu de cercetare îmi face farse tot timpul, aşa că pur şi simplu m-am culcat la loc. Când m-am trezit, am coborât şi am intrat pe laptop, pe site-ul New York Times să văd cine a câştigat Nobelul pentru chimie.

Când am deschis articolul – știţi că oamenii de la Nobel fac aceste desene cu câştigătorii – am văzut numele meu sub unul din desene.

Cum laptopul meu e conectat la telefon, dintr-odată au început să intre pe ecranul laptopului toate aceste mesaje: bam bam bam. O nebunie. Sute de mesaje. Atunci am înțeles că nu e o glumă, aşa că am urcat înapoi în dormitor să-i spun și soţiei mele. Chiar şi azi totul mi se pare bizar, dar într-un sens bun.

– Aţi făcut nişte fact-checking întâi. De ce această neîncredere?

– Sincer, eu cred că grupul meu face cercetare foarte bună. Suntem foarte respectaţi în domeniul nostru, dar, în acelaşi timp, premiile Nobel vin, de regulă, când oamenii au deja 70-80 de ani; vin mai târziu în cariera ta. Eu aveam 53 de ani. Pur şi simplu nu îmi puteam imagina, în acel punct al carierei mele, ceva de genul ăsta. Credeam că ceea ce arătasem noi era valoros, dar nu mă gândeam că va câştiga un Nobel.

– După fratele dumneavoastră, sunteţi doar a doua persoană din familie care a urmat studii superioare. Cum pleacă cineva de acolo şi ajunge apoi să fie laureat Nobel?

– Ha, ha. Nici eu ştiu cum. Să merg la facultate a fost un pas mare. În primul meu an la facultate a fost atât de greu, pentru că veneam din clasa muncitoare. Nicio persoană pe care o ştiam noi nu mergea la facultate. Iar când am devenit student, am dat de toţi aceşti oameni foarte de treabă, dar care veneau din familii de succes. Unii acum sunt printre cei mai buni prieteni ai mei, dar nu eram obişnuit să mă aflu printre astfel de oameni, aşa că mă simţeam incomod. Primul an a fost foarte, foarte greu pentru mine.