Revista presei – 14 iulie 2021

Raportul “România Educată” nu a fost publicat de către Guvern ca anexă la Memorandumul pentru aprobarea acestuia, pe ordinea de zi a ședintei de Guvern de miercuri, 14 iulie. A fost, în schimb, publicat doar Memorandumul prin care Executivul condus de Florin Cîțu își va asuma adoptarea și punerea în aplicare a proiectului “România Educată”.

În document este menționat faptul că Administrația Prezidențială a trimis abia ieri, luni, 12.07.2021 Raportul final al Proiectului “România Educată”.

„Raportul final al Proiectului ‘România Educată’, înaintat prin adresa Administrației Prezidențiale, Departamentul Educație și Cercetare nr. 524/12.07.2021 și înregistrată la Ministerul Educației cu nr. 12909/12.07.2021”, potrivit memorandumului.

Actul normativ se numește „Memorandum privind implementarea Proiectului ”România Educată” și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație”.

Memorandumul este, potrivit legii, „instrumentul prin care se supune spre aprobare inițierea negocierii și/sau semnarea unui tratat internațional, respectiv suspendarea aplicării unui tratat. Memorandumul poate fi elaborat și în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică. Memorandumul va fi avizat de instituțiile implicate și va cuprinde descrierea respectivei probleme și propuneri pentru rezolvarea acesteia. Memorandumul este un act intern al Guvernului, care nu se publică în Monitorul Oficial al României”.

Președintele Klaus Iohannis a spus, marți, în cadrul unei dezbateri despre viitorul Europei, că „singura soluție” pentru o societate democratică este „curajul civic”. Președintele a vorbit și despre dezinformare și cum este ea folosită de populiști.

„Există o singură soluție și ea se numește curajul civic. O societate în adormire va fi prăduită. Va cădea pradă unor populiști, unor falși suveraniști, dacă nu chiar unor abordări total false venite din zone din afară. De aceea este extrem de important și unul din motivele pentru care promovez România Educată - un tânăr educat nu poate fi prostit. Un cetățean educat nu se va lăsa păcălit, ci va analiza și va putea să deosebească informația.

De aceea cred că vaccinarea unei societăți ca atare nu se poate realiza decât într-un singur fel, prin educație. Dacă sunt educați, nu doar că vor înțelege ce este statul de drept, îl vor apăra. Ca democrația să fie dreaptă. Nu există democrație fără stat de drept.”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Președintele a spus că „antidotul” împotriva populiștilor stă „în informare”.

„În definitiv, ține și de alegerea fiecăruia exprimată în alegerile politice. Sunt state unde politicieni populiști sau dirijați din afară reușesc să convingă alegătorii să îi voteze și societatea o ia într-o direcție greșită. Antidotul stă în infromare.

Combaterea dezinformării nu este un hobby al unor politicieni sau jurnaliști. Este extrem de important dacă vrem ca cetățenii noștri să meargă să voteze informați și pentru un bun viitor al țării în care trăim. România are această șansă să meargă înainte ca o țară mândră care știe ce își dorește cu o generație educată și pe o cale pro-europeană, pro-atlantică.”, a mai spus președintele.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași formează doctoranzi și cercetători postdoctorali pentru piața muncii. Totul, prin implementarea unui proiect co-finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Acesta a avut drept scop creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non-universitar care își găsesc un loc de muncă drept urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă / cercetare / inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a finalizat implementarea proiectului „Doctoranzi și cercetători postdoctorat pregătiți pentru piața muncii!”. Acesta a fost co-finanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa Prioritară 6 – Educație și competențe, O.S.6.13. – Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar.

Proiectul implementat de UAIC, în parteneriat cu Academia de Studii Economice (ASE) din București și a altor doi parteneri, a vizat, în principiu, crearea unui cadru favorabil inserției pe piața muncii a 118 doctoranzi și 38 de cercetători postdoctorali, prin acordarea de sprijin financiar și prin dobândirea de competențe antreprenoriale și transversale. Activitatea a avut loc pe o perioadă de 23 de luni.

Principalele rezultate atinse au fost: acordarea, timp de 12 luni, de burse lunare beneficiarilor proiectului (bursă doctorand antreprenor – 1.861 de lei/lună, bursă cercetător postdoctorat antreprenor – 2.791,50 lei/lună; finanțarea a 10 luni de stagiu în instituții de învățământ superior sau de cercetare din străinătate, precum și a 15 stagii naționale; prezentarea a 94 de lucrări la conferințe științifice; taxele de participare au fost finanțate prin proiect; organizarea unei conferințe științifice în cadrul proiectului și editarea unui volum cuprinzând lucrările susținute în cadrul acesteia; publicarea a 71 de articole științifice în reviste indexate în baze de date internaționale, din care, pentru 29, taxele de publicare au fost finanțate prin proiect – până la un nivel maxim de 2.000 de euro / articol).

Specializarea actuarială este tot mai prezentă în anunțurile de angajare ale marilor companii, iar în România pregătirea academică în acest domeniu s-a extins datorită unui parteneriat între Institutul de Studii Financiare (ISF) și Academia de Studii Economice (ASE) București.

Studiile actuariale pregătesc studenții pentru gestionarea riscurilor multiple care pot apărea în interiorul organizațiilor de dimensiuni diferite. Un expert în acest domeniu are o înțelegere profundă a finanțelor, economiei și a oamenilor, putând analiza modul în care acestea vor evolua în viitor.

Un actuar lucrează de obicei în industria asigurărilor. Ei sunt consultați cu privire la aspectul primelor de asigurare pe baza istoricului deținătorului poliței. Stabilesc cât de mult trebuie să plătească pentru diverse tipuri de asigurări proprietarul unui vehicul, case sau companie. De asemenea, lucrează cu corporații, fiind suport în procesele de creștere și luare a deciziilor prin analiza riscurilor lor financiare.

La nivel internațional, se întâlnesc tot mai mulți actuari care lucrează pentru o gamă largă de companii dinamice. Abilitățile cheie ale actuarilor sunt la mare căutare în mai multe industrii – în special în tehnologie.

Pe piața americană, salarizarea mediană pentru un specialist actuar depășea 110.000 de dolari la nivelul anului 2020. Perspectiva de creștere a locurilor de muncă este de 18% până la finalul acestui deceniu.

În acest context favorabil pentru profesie, ISF și ASE București anunță sesiunea de Admitere 2021 la programe de master, în perioada 23 – 27 iulie, inclusiv pentru programul de Master de Tehnici Actuariale – seria a XVI-a.

În această perioadă au fost încărcate în platformă peste 3.500 de dosare pentru admiterea la programele de studii organizate la nivel de licență, 480 de dosare pentru studiile de master, 8 dosare pentru studiile de doctorat și alte 17 dosare pentru programele de reconversie profesională organizate de UBB.

Dosarele încărcate de candidați sunt verificate de comisiile de admitere organizate la nivelul fiecărei facultăți și validate în cazul în care documentele incluse de candidați corespund cerințelor de admitere.

Pentru anul universitar 2021-2022, UBB scoate la concurs 5.279 de locuri bugetate destinate absolvenților de liceu, peste 10.670 de locuri în regim cu taxă și 2.840 de locuri pentru învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru studii universitare de nivel licenţă.

De asemenea, absolvenții de facultate care doresc să se înscrie la master pot opta pentru unul dintre cele 3.879 de locuri la buget şi 6.332 de locuri la taxă existente la cele 147 de programe în limba română, 42 de programe în limba maghiară, 37 de specializări în limba engleză, 5 specializări în limba germană și 4 specializări în limba franceză.
Perioada de admitere pentru noul an universitar este cuprinsă între 12 și 29 iulie 2021, iar înscrierile se vor desfășura online, prin intermediul platformei de admitere.

UBB este universitatea cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 440 de ani – 1581), reprezentând cea mai mare comunitate academică din țară (cu peste 55.000 de oameni, din 11 localități și 9 județe). De asemenea, UBB are cel mai complex profil academic din România, având trei linii oficiale de studiu – română/maghiară/germană -, alături de numeroase programe în engleză și franceză, cu un profil academic comprehensiv – de la arte și științe umaniste, la științe sociale, ale vieții și ale naturii, până la matematică, informatică, inginerie/tehnologie – și cu cea mai complexă ofertă teologică de pe continent.

Cristian Hostiuc: Conform unor date statistice, unu din nouă angajaţi români a ajuns să câştige peste 1.000 de euro net pe lună. Ca şi număr, sunt 540.000 de români, cum spunem noi, au terminat tranziţia. Ce ne spun aceste date?

Bogdan Nicolae: E un target foarte bun pentru noi. E o populaţie semnificativă, un procent destul de însemnat de locuitori ai României care îşi permit să consume mai mult, câştigă mai bine. Faţă de 2015, e o creştere aproape de cinci ori a acestor salariaţi.

Cristian Hostiuc: Tu vezi partea plină a paharului. Deci noi, după 30 de ani de tranziţie către capitalism, doar unu din nouă angajaţi, adică 500.000 de oameni din 5 milioane de angajaţi au ajuns să câştige 1.000 de euro net pe lună. Mie mi se pare foarte puţin dacă ne uităm la o scară de 30 de ani. Într-adevăr, ceea ce spui tu, faţă de acum cinci ani de zile, numărul celor care câştigă peste 1.000 de euro pe lună oficial a crescut de cinci ori.

Bogdan Nicolae: Da, dacă intrăm însă în detaliu, să ne uităm exact la structura locurilor de muncă, unde sunt plasaţi aceşti oameni, o să vedem că cea mai mare parte, e covârşitoare, în proporţie de 39% sunt grupaţi în administraţia publică – pe care noi o privim deseori cu critică, pentru că este încărcată de birocraţie, ne gândim acum să introducem transformarea digitală în aceste servicii publice, dar ar putea să fie o capcană statistică dacă ne uităm de sus, la nivel macro. Dacă ne uităm în detaliu o să vedem că în mică proporţie sectoare precum  IT-ul şi băncile reuşesc să strângă împreună 30% - 37% din forţa de muncă având aceste venituri de 1.000 de euro net pe lună.

Cristian Hostiuc: Da, faptul că cea mai mare parte a celor care câştigă 1.000 de euro pe lună sau prima categorie sunt cei care lucrează în administraţia publică, cum spui tu, aproape 40% din 500.000 câştigă peste 1.000 de euro şi sunt cei din administraţia publică şi de aceea copiii când termină o facultate sau o şcoală vizează în primul rând un post la stat. După aia un post într-o multinaţională şi după aia într-o companie privată, unde companiile private nu plătesc atât de bine.

răim într-o lume a așteptărilor artificiale legate de imaginea noastră. Trăim într-o lume a online-ului, care afectează stima noastră de sine și, mai ales, a copiilor noștri. O lume în care nu știm când și dacă e bine să-i expunem pe cei mici la inevitabilul mediu online.