Revista presei – 14 ianuarie 2022

Timișoara va găzdui cea de-a doua ediție a Nopții Filosofiei ediția 2022, un eveniment inițiat în țara noastră de Institutul Francez din România la Timișoara.

După succesul primei ediții, a doua Noapte a Filosofiei se va desfășura la nivel național, în București și Timișoara, în 21 mai. ”Primirea călduroasă de care s-a bucurat evenimentul în 2021 ne determină să credem că ar trebui să devină o tradiție a scenei intelectuale românești”, susține IF Timișoara.

Ediția din 2022, europeană prin temele abordate și prin invitații din toată Europa, va avea loc în timpul președinției franceze a Consiliului UE și va avea ca temă generală „(Re)Construim împreună”.

Evenimentul este conceput ca un parcurs nocturn, filosofic și festiv, al cărui scop este „de a arăta filosofia într-o altă lumină – noaptea.” Astfel, cu participarea extraordinară a unor filosofi și intelectuali din România, Franța, Germania, Spania, Austria, vom organiza dezbateri, conferințe, proiecții, spectacole și performance-uri prin intermediul cărora vom aborda tematici arzătoare, de interes pentru societatea actuală.

Printre cei peste 30 de invitați de anul trecut, selectați de curatorii evenimentului, s-au numărat: Monique Canto-Sperber, Jean-Luc Marion, Barbara Cassin, Alain Fleischer, Gisèle Sapiro, Edwige Chirouter, Nicolas de Warren, Manon Garcia, Emanuele Coccia, Jochen Hörisch, Susan Neiman, Ciprian Mihail, Cristian Iftode, Doru Căstăian, Florin Lobonț, Claudiu Mesaroș, Oana Camelia Șerban, Ruxandra Demetrescu. Lista invitaților de anul acesta va fi publicată în scurt timp.

„ELECTRO ARt” este o nouă inițiativă a Ligii AC (Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara) și are drept scop crearea unei punți de conectare între arta contemporană și tehnologia prezentă în comunitatea studențească din cadrul universității .

În corpul „Electro” din Universitatea Politehnica Timișoara s-au realizat trei picturi murale, care contribuie la crearea unui climat plăcut pentru desfășurarea procesului didactic. La realizarea acestora au contribuit Cristian Anghel, Eugen Paraschivu și Alina Sferle, proiectul având drept scop și promovarea tinerilor artiști locali.

Pentru a facilita accesul la informațiile de interes pentru studenți (structura anului universitar, Statutul Studentului, oportunități de petrecere a timpului liber, programul Erasmus+ etc.), s-a realizat o aplicație mobilă de realitate augmentată, cu sprijin din partea companiei Cobalt Sign, care va fi utilizată pentru scanarea picturilor murale de către public. Această aplicație mobilă de realitate augmentată este disponibilă cu titlu gratuit, pe platformele App Store și Google Play.

Proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara, finanțat prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și cofinanțat de Fundația Județeană pentru Tineret Timiș. (I.N.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca pregătește un nou program academic. Noul program va fi dezvoltat în Psihologie- Știință cognitivă și este planificat să înceapă din anul universitar 2022-2023, la nivel de licență, doar în limba engleză.

„Știința cognitivă reprezintă un demers interdisciplinar complex care a revoluționat cunoașterea umană începând cu mijlocul secolului XX, devenind în timp o specialitate fundamentală a psihologiei moderne. Mutarea s-a produs în timp, de la focalizarea inițială pe cercetare științifică multi/inter/transdisciplinară, până la a deveni o specializare de sine stătătoare, organizată inițial educațional mai ales la nivel de master/doctorat/postdoctorat, dezvoltată apoi mai mult, ca specializare cu implicații practice și/sau ca un cadru general de pregătire științifică, organizată astăzi educațional și la nivel de licență”, au transmis reprezentanții UBB Cluj.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunţat că din bugetul municipalităţii vor fi suplimentate bursele elevilor primite de la bugetul de stat şi că, în paralel, profesorii din învăţământul preuniversitar vor primi vouchere educaţionale pentru a urma cursuri acreditate de pregătire digitală.

„Cuantumul minim al burselor şcolare a fost majorat la sfârşitul anului trecut, după cum urmează: bursele de performanţă – 500 de lei, bursă de merit – 200 de lei, bursă de studiu -150 de lei, şi bursă de ajutor social – 200 de lei. Având în vedere importanţa pe care educaţia şi în speţă copiii o reprezintă în acest oraş, am luat decizia ca peste acest cuantum minim prevăzut de lege, primăria să suplimenteze cuantumul acestor burse, după cum urmează: bursa de performanţă rămâne 500 de lei, considerăm că este o sumă decentă, care acoperă performanţa, pe măsura rezultatelor elevilor. La bursa de merit am creat două categorii: categoria celor care au media 10 şi care vor avea o bursă de 275 de lei în comparaţie cu suma minimă de 200 de lei, prevăzută de lege. Deci o creştere de 75 de lei. (…) Între 9,50 şi 9,99, bursa va fi de 225 de lei faţă de 200 de lei cât este minimul prevăzut de lege. (…) În privinţa bursei de studiu, am majorat cuantumul ei de la 150 la 200 de lei. (…) Bursa de ajutor social o majorăm de la 200 la 250 de lei. Acest lucru ne costă pe noi de la primărie 1,5 milioane de euro, deci bani în plus pe care îi pune primăria”, a declarat Emil Boc.

De asemenea, el a spus că, la propunerea preşedintelui USR Cluj, Manuela Petrescu, vor fi acordate şi vouchere de câte 500 de lei pentru toate cadrele din învăţământul preuniversitar din Cluj-Napoca, pentru a urma cursuri acreditate de pregătire digitală, dacă doresc.

Emil Boc a menţionat că în Cluj-Napoca sunt 4.251 cadre didactice şi că vor fi alocaţi din bugetul municipalităţii 421.000 de euro „pentru a acoperi această nevoie”.

În cursul acestui an ar putea fi lansate12 programe care să vină în sprijinul IMM-urilor, dar şi al companiilor din turism, susține Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, citat de News.ro.

„Îmi propun ca în cursul acestui an să dăm drumul la 12 programe care să vină în sprijinul IMM-urilor, dar şi al companiilor din turism”, a transmis Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului şi turismului, în cadrul întâlnirii de lucru desfăşurate vineri, 7 ianuarie, la Braşov, la care au participat membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi ai mediului de afaceri din această zonă.

„Îmi doresc să întăresc dialogul social cu toţi participanţii din cadrul acestor întâlniri pentru conceperea de programe şi proiecte care să ducă la dezvoltarea destinaţiilor turistice atractive şi a unui mediu antreprenorial competitiv pe termen lung, funcţional, din toate punctele de vedere. Astfel, îmi doresc ca anul acesta, pe lângă plata tuturor măsurilor restante, să punem în dezbatere 12 programe care să aibă grupuri ţintă bine definite şi a căror rezultate să vizeze în primul rând sustenabilitatea. De la programe precum StartUp Nation pentru tineri, până la investiţii pentru domeniul schiabil, suntem în acel punct al dialogului social în care trebuie să definim clar politicile publice care vor sta la baza creării noilor linii de finanţare, naţionale sau europene. Domeniul turismului este unul strategic, iar acest lucru trebuie să se reflecte şi în alocările bugetare pe care acest minister le va gestiona”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu.

Novi Sad, Esch şi Kaunas sunt Capitalele Culturale Europene în 2022. Un ceas "ameţit", istoria de peste 5000 de ani a unui oraş şi locul naşterii unei femei cu totul speciale - Capitalele Culturale au mult de oferit.

Novi Sad - Atena sârbească

Novi Sad este colorat, vocal şi complex. În cel de-al doilea mare oraş al Serbiei trăiesc sârbi, unguri, slovaci, croaţi, români, muntenegreni, romi şi alte etnii. Viaţa culturală este intensă. În secolul 19, Novi Sad era centrul culturii sârbeşti, dar şi un important nod economic şi de producţie. Aşa a ajuns să fie numit "Atena sârbească".

Ceasul beat

Durează ceva mai mult să afli ce oră arată acest ceas: indicatorul scurt arată minutele şi cel mai lung ora, exact invers faţă de ceasurile tradiţionale, de aici şi denumirea de "ceasul beat". Cadoul arhiducesei şi reginei austriece Maria Thereza, ceasul îi încurcă încă de la mijlocul secolului 18 (din anul 1750) pe vizitatorii fortăreţei Petrovaradin.

Petrovaradin

Fortăreaţa Petrovaradin tronează pe un deal deasupra Dunării şi este unul din cele mai importante monumente culturale ale Serbiei. Petrovaradin este una din cele mai mari şi mai bine conservate fortăreţe din Europa. Unice sunt catacombele subterane cu o lungime de 16 km. Din 2001, la cetate are loc în fiecare an în iulie unul din cele mai mari festivaluri de muzică din Europa de Sud-Est, EXIT.

Faimoasa fiică a oraşului Novi Sad: Mileva Marić

Una din cele mai faimoase fiice ale oraşului este Mileva Marić. Ea a fost prima femeie din Serbia şi una din primele din lume care a absolvit facultatea de matematică şi fizică. În anul 1903, în ciuda rezistenţei opuse de mama ei, ea se căsătoreşte cu colegul ei de studii, Albert Einstein. Deşi divorţează după 11 ani, există multe mituri referitoare la contribţuţia ei la teoria relativităţii.

Esch - când industria întâlneşte natura...

Ceea ce se întâmplă de ani buni. Esch este al doilea mare oraş din Marele Ducat de Luxemburg. Îşi împarte titlul cu alte 18 comunităţi, din care opt sunt franceze. Micuţul Luxemburg este situat între Franţa, Belgia şi Germania şi are o importanţă aparte: aici s-a semnat Acordul de la Schengen, prin care s-a renunţat la controalele la graniţele dintre anumite state comunitare.

... şi istoria întâlneşte modernismul

Pe 12 aprilie 1128, Esch era pentru prima oară menţionat sub numele "Asch" într-o epistolă a Papei Honorius al-II-lea. În secolul 19, oraşul a cunoscut un avânt incredibil, mulţumită minereului de fier. După renunţarea la fabrici, în zonă s-a căutat o altă identitate. Astăzi, pe terenul industrial se află Universitatea.

Arhitectură industrială în cadrul Universităţii

Campusul Belval, din cadrul Universităţii din Luxemburg, înfiinţate în anul 2003, include şi arhitectura din orașul Esch, precum în biblioteca universitară. Aproape 6700 de studenţi participă la cursuri în patru limbi: engleză, germană, franceză şi luxemburgheză. Astăzi, la Esch trăiesc oameni din 120 de ţări, deşi populaţia este de doar 36.000 de locuitori.â

Kaunas: An Cultural pitoresc pe malul râului Memel

Kaunas, al doilea mare oraş din Lituania, porneşte pe 22 ianuarie în noul an Cultural: cu aproape 40 de festivaluri, mai mult de 60 de expoziţii şi peste 250 de evenimente, printre care şi "Ziua Internaţională a Fericirii", în martie. Oraşul va deveni scenă pentru multe staruri internaţionale precum Marina Abramovic, Philip Miller, William Kentridge, Yoko Ono, Jenny Kagan şi Robert Wilson.

Istoria evreiască din Kaunas va fi expusă

Curatoare Daiva Citvarienė publică, în cadrul Anului Cultural, cartea "Evreii din Kaunas". Şi picturi pe faţadele clădirilor redau chipurile locuitoarelor şi locuitorilor evrei, care, în al Doilea Război Mondial, au fost închişi în ghetoul, devenit ulterior lagăr de concentrare, unde au fost şi ucişi.

Program ambiţios: inventarea unei poveşti noi

La Kaunas se doreşte ca Anul Cultural să faciliteze regăsirea trecutului multicultural, multietnic al locului, după cum declară organizatorii, care nu doresc ca acesta să rămână "cel mai lituanian" dintre toate oraşele lituaniene. Cetăţenii şi instituţiile locale au inventat o nouă creatură mitică, precum Nessi din Scoţia. "Bestia din Kaunas" va deveni un nou mit, care să îi unească pe oameni.

În pregătirea anului 2023: Timișoara - "Mica Vienă"

Şi anul 2023 va aduce motive de bucurie: Timișoara, din România, Veszprém, din Ungaria şi Elefsina, din Grecia, vor fi Capitale Culturale Europene. Dacă Novi Sad se laudă cu numele de "Atena sârbească", Timișoara este cunoscută drept "Mica Vienă". Oraşul din vestul România a făcut parte din monarhia austro-ungară, numeroasele construcţii vechi recent renovate amintesc de respectiva epocă.

1989: Memorialul Revoluţiei

Revoluţia împotriva regimului comunist din 1989 a debutat în acest oraş. Protestele de aici au fost înăbuşite în sânge. În Piaţa Operei au fost împuşcaţi mai mulţi demonstranţi, printre ei şi copii şi adolescenţi. Extinderea protestelor şi în alte oraşe din România s-a soldat cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea ţării.

Catedrala Mitropolitană "Trei ierarhi"

Unul din simbolurile oraşului este Catedrala celor "Trei ierarhi". Are o arhitectură neobişnuită pentru o biserică ortodoxă, cu turnuri în loc de cupole. Neobişnuit este şi faptul că, pentru a rezista în solul mlăştinos, a fost nevoie de 1000 de stâlpi de beton. Catedrala rezistă din 1940 şi atrage mulţi turişti.

Timișoara - puternic spirit inovativ

Pe 12 noiembrie 1884 erau luminate străzile întunecate ale oraşului. Timișoara devenea astfel unul din primele oraşe cu iluminare stradală electrificată din Europa. Din multe puncte de vedere, Timişoara se diferenţiază de restul României: economia merge strună, şomajul este mult mai scăzut, numeroase companii străine, multe germane, au sedii la Timişoara.

Elefsina - Mituri şi ritualuri

Al treilea oraş care trebuia să devină Capitală Culturală în 2021 este localitatea elenă Elefsina. Numele provine de la misterele din Eleusis pentru zeii Demeter şi Persephone. Misterele erau ritualuri la care nu aveau voie să participe decât persoane selecţionate. Astfel Eleusis, astăzi Elefsina, era unul din cele mai importante oraşe religioase din antichitate.

Port industrial fără industrie

Vechiul port industrial este una din particularităţile oraşului. De mulţi ani nu mai este folosit în scopuri industriale, ci ca cimitir de nave. Circa 30 de vapoare şi nave ruginesc de decenii bune aici. Anul trecut s-a început dezgroparea şi îndepărtarea lor, în pregătirea Anului Cultural European.

Între atmosferă antică şi trist flair industrial

Elefsina a fost afectată de criza financiară şi economică din Grecia. Fabricile au fost închise, şomajul este ridicat, dar oraşul se va prezenta acum într-o nouă lumină. Parcurile sunt îngrijite, clădirile renovate - oraşul vrea să se prezinte în debutul Anului Cultural ca un oraş modern. Elefsina va fi în 2023 Capitala Culturală Europeană.

Veszprém: "Oraşul reginelor"

Micul orăşel ungar Veszprém va fi şi el în 2023 Capitală Culturală Europeană. Situată la 75 de minute distanţă de capitala Budapesta, localitatea se află la nord de lacul Balaton. Secole la rând, episcopul din Veszprém încorona reginele. Şi astăzi se laudă cu denumirea de "Oraşul reginelor".

Începând de luni, 17 ianuarie, odată cu prima zi din semestrul al doilea, elevii și copiii de grădiniță din localitățile unde rata de infectare COVID-19 depășește 3 la mie vor merge la școală fizic sau vor face ore online în funcție de procentul profesorilor care s-au vaccinat. O cincime din școlile, grădinițele și cluburile de copii din țară au la acest moment rate de vaccinare de sub 60%, potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, ceea ce înseamnă trecerea în online.

În București, circa 50 de școli și grădinițe din totalul de 655 vor trece în online de luni, întrucât procentul angajaților vaccinați nu atinge 60%, criteriul prevăzut în ordinul comun. Datele la nivel național vor fi făcute publice vineri, ziua prevăzută în ordinul comun privind funcționarea școlilor.

Ministrul Educației a declarat luni că circa 3000 de școli și grădinițe din 17.000 au rată de vaccinare sub 60% - puțin sub 20%. Acest criteriu, introdus la începutul lunii noiembrie, se aplică acolo unde rata de infectare depășește la nivelul localității 3 la mie, prag care este așteptat să fie depășit în multe localități, având în vedere modul în care evoluează numărul de cazuri în valul 5.

Cum am ajuns aici

Deși în luna decembrie Consiliul Național al Elevilor anunța că ministrul Educației și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu agreaseră ca modul de funcționare a unei unități de învățământ în condiții de pandemie să fie decis pe baza unui algoritm care să țină cont de mai mulți indicatori, între care vaccinarea elevilor și a profesorilor, incidența din localitate, supraaglomerarea claselor, posibilitatea testării rapide în școală, infrastructură, acest lucru nu a fost anunțat de la reluarea școlii după vacanța de iarnă.

La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus într-o conferință de presă că „decizia trebuie să țină cont de modul în care se manifestă această variantă din punct de vedere clinic și, dacă vor fi cazuri multe, dar cu o proporție mică de cazuri care ajung de spital, atunci nu avem niciun motiv să întrerupem activitatea școlară”.

În prezent însă, criteriul care departajează școala online de cea fizică rămâne cel al vaccinării profesorilor dintr-o școală, iar elevii din localitățile cu rată de infectare de peste 3 la mie așteaptă să vadă dacă din cei care nu s-au vaccinat încă se vor mai răzgândi.

La Școala Gimnazială 192 din București, de exemplu, unde rata de vaccinare raportată pe 7 ianuarie era de 57%, ar mai fi nevoie ca doi profesori să se vaccineze pentru a se atinge pragul de 60% și a se evita trecerea școlii în online începând de luni. Directoarea spune însă că cei care încă nu s-au vaccinat sunt trecuți prin boală și doresc să mai aștepte până la vaccin.

În ultima săptămână nu s-a mai vaccinat nimeni dintre angajații din școală.

• „Așteaptă să treaca o perioadă mai lungă și să își facă și vaccinul. Ar mai fi nevoie de doi angajați. Și după cum știți, sunt și unii care nu vor să se vaccineze, nu cunosc motivele, dar nu vor.
• În timp sperăm să se mai convingă două persoane să se vaccineze”, a spus pentru HotNews.ro Mariana Tănase, director al Școlii Gimnaziale 192 din zona Bucureștii Noi.

• „Din partea părinților nu au existat presiuni, dar pe grupul Bucureștii Noi avem un părinte care a fost nemulțumit, președinții claselor îmi pun întrebări de ce nu sunt vaccinați profesorii.
• Pe de altă parte, nici toți elevii eligibili nu sunt vaccinați, depinde de opțiunea fiecăruia”, a mai spus ea.

La rândul său, învățătoarea Daniela Niște, directoarea adjunctă a școlii din satul Seleuș, Mureș, afirmă că în noiembrie, după două săptămâni în care școala a stat în online pentru că profesorii nu erau în număr suficient de mare vaccinați, o parte dintre aceștia au înțeles și s-au vaccinat, iar acum școala, cu toate structurile, are o rată de vaccinare de fix 60%.

• „Nu a fost deloc ușor, pentru că am colegi cu diverse alergii, dar au înțeles necesitatea vaccinării pentru a putea fi prezenți fizic la școală. E jale în online”, spune ea.

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, care a avut luni o întâlnire cu ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, crede că, pe lângă criteriul cu rata de vaccinare de 60%, soluția ar fi ca profesorii să fie obligați să se testeze pentru a veni la cursuri.

• „Eu i-am dat un mesaj ministrului Educației și l-am rugat să ia în calcul posibilitatea să se testeze (profesorii n.r.). Altfel, vom avea foarte multe școli închise. Mi-a răspuns că se gândește”, a declarat el, completând că ideal ar fi ca aceste teste rapide să fie din cele antigen nazale, nu pe bază de salivă.
• „Peste 3 la mie (rata de infectare), obligatoriu testare, dacă nu, având in vedere că acest virus este foarte contagios, aș merge pe online, dacă nu avem teste”, a completat el.

În ceea ce privește condiția ca vaccinarea profesorilor în procent de 60% să fie un criteriu, el spune că părinții sunt împărțiți și nu poate formula o opinie a federației în acest sens: „Sunt părinți care susțin, și unii care nu susțin”.

Ar putea părinții să se îndrepte în instanță împotriva școlilor? Opinia juriștilor

În tabăra celor nemulțumiți de școala online au apărut și voci care se gândesc dacă ar putea da în judecată școala sau autoritățile pentru că nu își pot trimite copiii la ore din cauza ratei scăzute de vaccinare a profesorilor. Juriști consultați de HotNews pe această ipoteză afirmă că acest lucru nu stă în picioare în lipsa legii certificatului COVID, care să facă referire și la profesori.

Ovidiu Podaru, profesor de Drept Administrativ la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, afirmă că prima întrebare este care ar fi obiectul - „să se ceară prejudicii sau să li se ceară profesorilor să se vaccineze pentru a începe mai repede școala?”.

• „Până când se judecă, si pandemia a trecut și o să se respingă ca lipsit de interes”, spune el.

• „A doua chestiune este să ceri daune. Aici discutăm despre cine e de vină și probabil ajungi să chemi în instanță statul român. Presupunând că într-adevăr poți dovedi că ți s-a încălcat dreptul la educație - și am văzut și noi cum este școala online - teoretic se poate chema în judecată statul pentru că nu a luat măsurile necesare”, apreciază el

Pe de altă parte, spune el, în lipsa certificatului COVID, acest caz pică.

• „În contenciosul administrativ există o instituție a reparării prejudiciilor cauzate prin ordonanțe. Și atunci discuția merge la nivel european. Instanțele noastre nu vor să admită așa ceva.
• Aici e o nereglementare, e o lipsă a unei legi. Dacă adoptă (legea certificatului verde - n.r.), atunci ne putem gândi la o excepție. Dar altfel nu avem o procedură".

La rândul său, avocatul Dumitru Dobrev afirmă că, „teoretic, s-ar putea, dar practic nu există o lege a certificatului COVID:

• „Cine o să fie dat în judecată? Școala și inspectoratul, cerând instanței să oblige să facă în așa fel încât profesorii să treacă de 60% pentru că nu are cu cine lăsa copilul acasă?
• Și atunci în instanța de contencios administrativ inspectorul va zice <<am dat mesaje, e-mail-uri, am pus afișe dar nu se vaccinează>>. Și atunci judecătorul de contencios administrativ, văzând că nu a trecut legea cu vaccinarea pentru profesori, va constata că inspectoratul și școala și-au îndeplinit niște obligații minimale de diligență, adică ce se poate face în cadrul legislativ actual, dar dacă ei nu vor să se vaccineze, atunci judecătorul va zice în cadrul actual s-a făcut ce se putea face. Și va respinge acțiunea”.

• „Dacă aveam certificatul obligatoriu, judecătorul putea spune inspectoratului - ai aplicat sancțiuni? Pentru că îți permite legea. Și atunci ar putea să îi condamne pentru faptul că nu fac nimic. Adică este o obligație de mijloace - să te rogi de ei. Totul se învârte în jurul acelei legi care nu a trecut”, spune el.