Revista presei – 14 decembrie 2021

Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara face apel la timișoreni, să facă „un mic act de bunătate”, care „face ca ziua de mâine să conteze”. Atenția lor se îndreaptă în această perioadă asupra migranților din Timișoara și asupra Grupului LOGS, care promovează integrarea acestora.

„De Crăciun, OSUT are un nou țel de atins, acela de a susține o cauză caritabilă prin intermediul campaniei de Crăciun numită «Note de Speranță», care se desfășoară în perioada 12-16 decembrie”, transmite OSUT.

În cadrul campaniei au loc conferințe, interviuri, un spectacol de stand-up comedy și alte „activități distractive”, iar participanții și spectatorii sunt rugați să dea o mână de ajutor, printr-o strângere de fonduri.

„Doar împreună putem aduce o schimbare în bine, așa că dorim să le oferim sprijinul nostru celor care au curajul de a acționa pentru salvarea altora, anul acesta îndreptându-ne atenția către LOGS Grup de Inițiative Sociale. Grupul LOGS promovează integrarea grupurilor vulnerabile de migranți, lupta împotriva traficul de persoane și folosește educația ca mijloc de depășire a vulnerabilităților sociale. Am ales LOGS deoarece îi admirăm, ne încredem în ei și vrem să îi susținem”, mai spun cei de la OSUT.

Astfel, în 12 decembrie are loc, pe platforma Zoom, evenimentul „LOGS: de la refugiu la casă” (ora 20), în 13 decembrie se întâmplă „Countdown: 12 days ‘till X-mas Party” (ora 18, Like Pub), în 14 decembrie, pe platforma Zoom, se întâmplă „COMA: povestea unei trupe” (ora 19), în 15 decembrie are loc „Roastul lui Moș Crăciun” (ora 19, Like Pub), iar în 16 decembrie este concertul caritabil (ora 19, In Thyme).

Cei care doresc să participe trebuie doar să se înscrie AICI!

Luni, 13 decembrie 2021, Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara a dat publicității următorul comunicat, semnat de prof. univ. dr. Lucian Bercea – Decan:

Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara demarează, începând cu anul 2022, proiectul Clinicii Juridice pentru Societatea Civilă (CJSC), o structură ce reunește cadre didactice și studenți voluntari ai Facultății de Drept, alături de profesioniști ai dreptului – avocați din cadrul unor reputate societăți și cabinete de avocatură din Timișoara.

Misiunea CJSC este structurată pe două axe fundamentale:

• prima își propune să ofere studenților Facultății de Drept posibilitatea de a dobândi, prin învățare experiențială alături de practicieni ai dreptului, aptitudini și calități esențiale pentru exercitarea profesiilor juridice;

• cea de-a doua vizează constituirea și consolidarea, la nivelul Facultății de Drept, a unui pol de resurse juridice de referință pentru membrii societății civile din România, în special pentru organizații non-guvernamentale, grupuri comunitare și alte asocieri cu scop civic, umanitar, social, artistic și/sau comunitar, care acționează în spiritul valorilor democratice din România și Uniunea Europeană.

Prin serviciile pe care le oferă, CJSC urmărește strângerea legăturilor Facultății de Drept din Timișoara cu mediul civic și profesional, precum și implicarea studenților săi în activități juridice menite să le dezvolte aptitudinile profesionale, cultivând, în același timp, simțul responsabilității civice și sociale.

În cadrul CJSC vor activa studenți și avocați voluntari, care vor oferi servicii de asistență, reprezentare și documentare juridică pro bono, în conformitate cu standardele etice și profesionale prevăzute de legislația în vigoare. Mai precis, activitatea CJSC se va putea concretiza în acordarea următoarelor tipuri de servicii juridice:

• consultanță, asistență și reprezentare în îndeplinirea formalităților de înființare și/sau modificare a asociațiilor non-profit;

• consultanță juridică și documentare, redactare de opinii juridice în domeniile de activitate specializate ale organizațiilor non-guvernamentale;

• asistență și reprezentare judiciară într-un număr de cazuri particulare propuse de organizații non-guvernamentale și selectate pe criterii vizând importanța temei abordate, gradul de complexitate juridică și necesitatea resurselor juridice specializate.

”Studentul să mănânce cu 12 lei pe zi, iar peste mic-dejun să sară!” Așa gândește acum Guvernul României sprijinul acordat studenților prin burse, ținând cont de fundamentarea cuantumului burselor – atrage atenția OSUT – Organizația Studenților din Universitatea de Vest Timișoara.

Liderii studenților din România, reuniți în Adunarea generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, desfășurată la București, în perioada 9-12 decembrie, solicită imperios Ministerului Educației să inițieze și Guvernului României să aprobe o hotărâre de guvern prin care subvenția pentru burse crește de la 1 ianuarie de la 201 lei/student bugetat/lună la 242 lei/student bugetat/lună.

Bursele reprezintă un mecanism esențial pentru încurajarea performanței și asigurarea echității în învățământul superior. Ele sprijină parcursul optim al studiilor, fiind dovedită relația dintre acordarea burselor sociale și promovarea examenelor. În ciuda acestei realități, precum și a faptului că România este pe penultimul loc din Uniunea Europeană la cheltuieli publice/student și studenții români au probleme financiare peste media Uniunii Europene, subvenția pentru burse nu a mai fost actualizată de aproape 5 ani. În același timp, salariul minim brut la nivel național, cel mai bun indicator atunci când ne raportăm la cuantumul minim al burselor la nivel național, a crescut prin raportare la 1 ianuarie 2022 cu 75%.

ANOSR a calculat coșul minim lunar al studentului pentru anul 2020, iar costul acestuia se afla la aproximativ 1172 de lei/lună. Astfel, cheltuielile de bază ale unui student sunt de aproape 2,2 ori mai mari decât cuantumul minim al bursei sociale, dovadă că acest mecanism de sprijin nu reușește să respecte nici măcar prevederile legale – acoperirea costurilor minime de cazare și masă.

Ca urmare a demersurilor ANOSR, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior a stabilit creșterea cuantumului minim al bursei de la 580 lei/lună la 700 lei/lună. Cu toate acestea, în lipsa unei Hotărâri de Guvern care să crească subvenția, universitățile din România nu au putut crește cuantumul burselor, pentru că ar fi însemnat o premieră postdecembristă în sensul scăderii numărului de bursieri.

Asociația Studenților în Științe Exacte de la Universitatea de Vest organizează anual campania „Dăruiește un zâmbet”. Acum, o familie cu opt copiii din Timișoara va primi sprijin de sărbători. Puteți ajuta cu jucării, alimente, rechizite sau donații în bani.

Campania studenților vine în sprijinul unei familii numeroase din Timișoara, care se întreține din pensia tatălui și alocațiile copiilor.

„Sprijinim în acest an o familie cu 8 copii (cu vârste cuprinse între 1 an jumătate și 15 ani). Tatăl este pensionar și operat recent, fiindu-i îndepărtat un plămân, iar mama are grijă de ei și se asigură că toți își dau silința la școală. Fiind vorba de o familie numeroasă, nevoile sunt multe și singurele surse de venit sunt pensia tatălui și alocațiile copiilor. Cu ajutorul oamenilor cu suflet mare, sperăm să le oferim sărbători cu mai puține griji și mai multe zâmbete”, transmit reprezentanții asociației studențești.

Pentru familie puteți dona haine, alimente neperisabile, jucării, rechizite, zilnic, până în 21 decembrie, după ora 17, pe care să le aduceți în căminul C13 de pe Aleea Studenților, camera 036, la Bogdan Someșan (contact 0732.989.699) sau Surcel Simona (contact: 0785.628.812).

Se pot face și donații în bani în contul RO65BTRLRONCRT0CE3057701, beneficiar: Bobină Dragoș-Cătălin sau prin BT Pay la 0763.935.935.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va organiza la începutul anului 2022, împreună cu Primăria Cluj-Napoca, concursul internațional de soluții pentru „Science Campus Cluj”.

UBB va dezvolta inițial în cadrul „Science Campus Cluj”, pe aproximativ 3 hectare, un Minicampus UBB, gândit ca o Platformă STEM+ (Science/Technology/Engineering/Mathematics + Social&Humanities), care va include Institutul/Platforma de InfoBioNano4Health, Facultatea de Matematică și Informatică (mai ales partea de informatică) și un cămin studențesc. Primăria va dezvolta în logica „citizen science” un „Science Center” (focalizat pe educația cetățenilor pentru viață/artă/știință), alături de care vor funcționa o piață urbană și terenuri de sport. „Science Campus Cluj” extinde astfel Cluj Innovation Park, orașul construindu-și prin acest demers un nou pol de creștere.

Rectorul UBB prof. univ. dr. Daniel David, declară că: „Țara, Transilvania și Cluj-Napoca au nevoie de o specializare inteligentă, care să le ofere avantaje competitive, cu impact asupra bunăstării oamenilor. UBB – cea mai mare și una dintre cele mai puternice universității ale țării – poate și trebuie să-și asume această misiune. Și a făcut-o, la modul serios! Întâi a propus ca specializare inteligentă – luând în calcul potențialul academic propriu – InfoBioNano4Health, adică utilizarea Tehnologiei informației (UBB are cea mai mare și mai puternică facultate de informatică din țară), Științelor vieții (unde UBB se află în topuri internaționale) și a Nanoștiințelor (unde de asemenea UBB se află în topuri internaționale) pentru aplicații în sănătate, atât a populației (cu accent pe sănătatea mintală și publică – unde este lider național și actor influent la nivel internațional) dar și a mediului (unde este deja parte a rețelei europene ACTRIS). Apoi, am inclus prin competiție această specializare inteligentă atât în Roadmapul Național al marilor infrastructuri academice, cât și în temele selectate de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (Proiectul «SMART InfoBioNano4Health&Innovation», propus de UBB în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, planificat cu un buget orientativ de 45 milioane de euro, a ocupat primul loc în competiţia pentru definirea specializării inteligente RIS3 în regiunea Nord-Vest), cu scopul obținerii de finanțare. De asemenea, InfoBioNano4Health este tema cu care UBB se proiectează în relațiile sale internaționale, inclusiv în EUTOPIA (alianța europeană a universităților) sau în programe complexe de tip Erasmus Mundus (vezi Cybersecurity); asta pentru că țintim un demers paneuropean, astfel de demersuri paneuropene în infrastructurile academice existând în prezent doar în sudul țării (vezi proiectul «laserului de la Măgurele»).”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a primit aprobarea pentru o finanţare de peste 6,2 milioane de lei, bani care vor fi utilizaţi pentru implementarea proiectului „Susţinerea competitivităţii în cercetare-dezvoltare şi inovare prin dezvoltarea capacităţii instituţionale a Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi (UAIC-INOV-IMP2)”.

Potrivit reprezentanţilor UAIC, proiectul îşi propune consolidarea cercetării multidisciplinare şi intersectoriale, dar şi consolidarea colaborărilor naţionale sau internaţionale în cercetare. De asemenea, se doreşte în cadrul proiectului dezvoltarea de facilităţi pentru susţinerea transferului tehnologic, asigurarea unei infrastructuri de cercetare puternice şi moderne, susţinerea tinerilor pentru dezvoltarea unei cariere în cercetare, facilitarea tranziţiei spre Open Science (Ştiinţă deschisş) şi promovarea unui climat organizaţional care să fie favorabil colaborării şi cooperării.

„Prin proiect, cadrele didactice şi cercetătorii UAIC vor primi sprijin financiar pentru publicarea de articole în reviste indexate Web of Science din cvartilele Q1 (zona roşie) şi Q2 (zona galbenă) pentru toate domeniile ştiinţifice şi din cvartila Q3 (zona albă) şi Art & Humanities Citation Index (AHCI) pentru domeniile Ştiinţe sociale şi umaniste. De asemenea, tinerii cercetători vor putea beneficia de sprijin financiar pentru realizarea de stagii de cercetare (1-6 luni) la universităţi prioritar din Top 500 şi /sau Top 501-1000Academic Ranking of World Universities (ARWU) sau institute de cercetare. Tot în cadrul proiectul va avea loc un eveniment de tipul «Ziua Cercetătorului La UAIC», cu frecvenţă anuală”, au adăugat reprezentanţii UAIC.

Perioada de implementare a proiectului este 1 ianuarie 2022-15 iunie 2024, bugetul total fiind de 6.266.000 de lei.

Protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă și esențializarea culturii în Europa post-pandemică, sunt câteva dintre ideile proiectelor premiate de Universitatea din București în cadrul Local CIVIS Days 2021, anunță instituția. Seria de concursuri a fost organizată în perioada 6-10 decembrie 2021, cu și pentru studenții celor 19 facultăți.

Premiile acordate:

Pentru concursul „Jurnal de student CIVIS”, Universitatea din București a premiat, alături de BCR și de Kaufland România proiectele transmise de Elena Diaconescu, studentă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (200 de euro de la BCR), de Crina Popișter, studentă a Facultății de Istorie, și de Roberta Chiș, studentă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (fiecare câte 150 de euro de la BCR), precum și de Andreea Baciu și Andreea Stoicescu, studente ale Facultății de Filosofie a UB (fiecare câte un voucher de 200 de lei de la Kaufland România).

Pentru CIVISthon UB, premiile au fost asigurate de Fland Gruppe și de Kaufland România, care au răsplătit cele mai interesante, sustenabile, creative și apreciate proiecte cu tablete și vouchere de cumpărături. Echipa clasată pe primul loc în cadrul competiției CIVISthon UB este echipa Facultății de Chimie a Universității din București, care a prezentat proiectul „Potențialul ecologic și energetic al captării emisiilor de CO2 cu ajutorul structurilor de tip MOF”. Coordonată de conf. univ. dr. Mădălina Săndulescu-Tudorache, echipa a fost alcătuită din studenții Andreia Luca, Robert Botea și Sebastian Cojanu, care au fost premiați de Fland Gruppe cu tablete.

De asemenea, membrii echipelor situate pe locurile 2 și 3, respectiv cele ale Facultăților de Drept și de Filosofie, au primit, din partea Kaufland, vouchere de cumpărături de câte 200 de lei fiecare. Este vorba de studenții Ana-Maria Țolea, Iulia Scarlat și Radu Artiom, membrii echipei Facultății de Drept, coordonată de prof. univ. dr. Camelia Toader și drd. Ana-Maria Dimofte, precum și de studenții Alexandra Brojbă, Alexandru Militaru, Călin Szanto, Dan Năfureanu și Ionuț Văduva, coordonați de asist. univ. dr. Oana Șerban de la Facultatea de Filosofie.

În 30 de ani de democrație, România a pierdut peste 15 la sută din populație din cauza emigrației. Oamenii au plecat, pe rând, pentru a-și reface familiile, pentru salarii mai bune, pentru condiții mai bune de muncă, pentru demnitate, iar mai nou, pentru a le asigura copiilor șansa la un sistem de educație performant. Experții spun că părinții nemulțumiți de cum se face școală în România sunt dispuși să renunțe la salarii mari și la rostul pe care și l-au făcut în România, cu gândul la viitorul copiilor lor. Vor școli bune pentru ei și nu le găsesc în România.

„Nu a fost ușor deloc, aveam 40 si ceva de ani Am plecat așa, cu sufletul îndoit, speram să regret în fiecare zi, dar din ce văd că se întâmplă, mă felicit în fiecare zi că am avut totuși curajul să plec cu trei copii, din care doi mici, unul de un an jumătate-doi, celălalt de trei ani”, spune Sorin Șarba, un român care a emigrat.

Sorin Șarba spune că deși i-a fost greu să o ia de la zero, într-o țară străină, a avut întotdeauna în minte destinul copiilor săi: a lăsat în țară părinții și o afacere prosperă și s-a mutat în 2014 într-un oraș de 50.000 de locuitori din sud-estul Irlandei. Hotărârea a luat-o când fiul său cel mare era în clasa V-a.

„Supriza mea neplăcută a fost rezistența la schimbare a părinților și dorința lor de a face parte dintr-un sistem corupt, de fapt, susținând atențiile, micile aranajmanete ca ai lor copii să aibă doi pași mai în față. Eu am dorit pentru copiii mei să crească într-un mediu normal, sănătos și pe puterile lor să facă ce pot”, explică Sorin Șarba.