EȘTI AICI:
Revista presei – 14 decembrie 2020

Revista presei – 14 decembrie 2020

UVT 1
UVT, prezentă în GreenMetric World University Ranking
renasterea.ro

Universitatea de Vest din Timişoara este prezentă, și în acest an, în GreenMetric World University Ranking, clasificarea ce măsoară angajamentul fiecărei universități participante în dezvoltarea unei infrastructuri „ecologice”, potrivit reprezentanților UVT.

Rezultatele ediţiei din 2020 plasează UVT pe poziţia 652 la nivel mondial şi pe poziţia 7 la nivel naţional în GreenMetric World University Ranking. În această ediţie, GreenMetric a inclus 912 universităţi din 84 de ţări.

Chestionarul de autoevaluare a universităţilor este structurat pe șase categorii de indicatori de performanţă: aşezare şi infrastructură, energie şi schimbări climatice, managementul deșeurilor, utilizarea apei, transport şi educaţie. „Așa cum Europa și întreaga lume se îndreaptă spre o conduită marcată de paradigma dezvoltării ecologice, și Universitatea de Vest din Timișoara își setează condițiile creșterii în acord cu respectarea cerințelor ecologice.

Avem un program avansat de cultură ecologică numit „Săptămâna verde”, destinat și studenților și cadrelor universitare, în care lansăm în fiecare an proiectele de ecologie cele mai interesante și abițioase.

Prezența UVT în GreenMetric World University Ranking este o confirmare firească a orientării noastre spre adoptarea infrastructurii „ecologice”, care devine tot mai importantă în marile comunități urbane”, a declarat rectorul UVT Marilen Gabriel Pirtea. Clasificarea UI GreenMetric World University Ranking, lansată în 2010, reprezintă o inițiativă a Universitas Indonezia, care a constatat necesitatea unui sistem de clasificare a universităţilor cu privire la angajamentul faţă de abordarea problemelor de sustenabilitate a mediului.

CC Poza Profil 1
Scriitoarea și profesoara Cristina Chevereșan, prorector al UVT, obține premiul pentru Critică și Istorie Literară, Eseu
cronicaromana.net

Universitatea de Vest din Timişoara este onorată să anunțe că unul dintre premiile decernate de Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2019 a fost acordat scriitoarei Cristina Chevereșan, pentru volumul „Peregrini în imediat”, apărut la Editura Brumar în 2019. Prorector al UVT din acest an, laureata este un important reprezentant al studiilor filologice timișorene și un exemplu pentru implicarea universității noastre în viața comunității.

În volumul premiat, autoarea precizează: „Împărțite între ficțiune și non-ficțiune, scrierile ce mi-au reținut atenția se regăsesc în colecție în stricta ordine a publicării cronicilor, dând seama nu doar de reacțiile «la cald» din momentul respectiv, ci și de parcursul personal printre texte, contexte, pretexte de reflecție. Primele întâlniri în pagină cu unii scriitori stau alături de regăsirile altora, în ipostaze, epoci sau perspective diferite”.

Volumul este însoțit de prezentarea profesoarei Adriana Babeţi: „Fie că scrie despre marii autori americani sau englezi, fie despre cărţile care au devenit filme sau despre drumurile ei prin lume, Cristina Chevereşan are aceeaşi privire atentă, iscoditoare, acelaşi stil alert, dar mai ales aceeaşi inteligenţă penetrantă de a interpreta sute şi sute de pagini. Şi, cum era de aşteptat, nu se dezminte nici de această dată. Doar că Peregrini în imediat ne-o înfăţişează în chip de critic dedicat literaturii române de azi. Cele două secţiuni, Poveşti împotriva uitării şi Viaţa ca document reunesc 40 de cronici literare scrise aproape lună de lună, mai bine de 10 ani. Iar ceea ce se desfăşoară sub ochii noştri este un tablou viu, trasat cu mâna sigură a unui adevărat cunoscător de literatură”.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, transmite cu acest prilej: „O felicit și sunt nespus de bucuros pentru colega noastră Cristina Chevereșan, premiată în acest an cu unul dintre cele mai importante premii ale Uniunii Scriitorilor. Așa cum am demonstrat-o de multe ori, chiar și în acest an, dominat de restricțiile pandemiei, valorile culturale sunt esențiale la UVT, iar fiecare succes individual nu face altceva decât să susțină această aspirație a noastră, de ridicare a culturii la rang de capitală, la UVT”.

Video Bg.jpg
CULTURĂ - Pandemia le-a redeschis românilor apetitul pentru lectură: 35% au citit cărți. Cum stau cu muzica, teatrul și filmele
stirileprotev.ro

Există și o latură bună a crizei sanitare. În această perioadă dificilă, românii au alocat mai mult timp activităților culturale.

Au citit mai multe cărți, au mers la puținele piese de teatru organizate în aer liber și au văzut mai multe filme ca în alți ani. Datele apar în Barometrul de Consum Cultural, realizat în lunile de pandemie.

Studiul realizat de specialiștii Institutului pentru Cercetare în Cultură arată că peste 20% dintre români intenționau să meargă la teatru în spații închise anul acesta.

În schimb, pentru spectacolele de acest tip desfășurate în aer liber, procentul celor interesați este dublu.

Și la capitolul lectură stăm mai bine ca anul trecut, chiar dacă o bună perioadă librăriile au fost închise, iar industria de carte s-a prăbușit.

Potrivit barometrului, 35% dintre români au declarat că au citit în ultimele luni, în creștere cu 6 procente față de anul trecut.

Carmen Croitoru, cercetător: ”Obligați să stea în casă cu copiii sau să aibă grijă de cineva sau chiar dacă au stat singuri și nemaiavând preocuparea de a ieși, s-au orientat spre cărțile din bibliotecă sau și-au cumpărat cărți”.

Și tot pentru a-i apropia pe români de lectură, mai multe inițiative au luat naștere în mediul privat.

În perioada de izolare din cauza pandemiei de COVID-19 35% dintre români au citit cărţi, iar 88% au ascultat muzică pe diferite dispozitive, potrivit studiului “Tendinţe ale consumului cultural în pandemie”.

Rezultatele parţiale ale studiului au fost anunţate joi de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), în cadrul Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali.

Datele prezentate sunt oferite în comparaţie cu rezultatele “Barometrului de Consum Cultural” - ediţia 2019.

Potrivit sursei citate, se poate observa o creştere a procentului celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărţi şi au ascultat mai multă muzică.

În 2019, 22% dintre respondenţi au declarat că au citit cărţi, în 2020, 35% dintre respondenţi au menţionat acest lucru.

În 2020, 88% dintre respondenţi au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% în 2019.

“Privite complementar, cele două studii reflectă în ce măsură a afectat pandemia interesul românilor de a participa la activităţi culturale în spaţiul public, reflectând totodată diferenţele înregistrate în privinţa consumului cultural non-public în anul 2020, comparativ cu anul 2019, anterior declanşării pandemiei”, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte consumul de teatru, în 2019, 27% dintre respondenţi declarau că au mers la teatru, în 2020 doar 22% dintre respondenţi intenţionau să meargă la teatru în spaţiu închis şi 43% intenţionau să participe la spectacole de acest tip în aer liber (indiferent de situaţie sau dacă situaţia generată de pandemie ar rămâne la fel sau s-ar îmbunătăţi).

Olimpiciprofi
EDITORIAL - Ce ar trebui să facă viitorul ministru al Educaţiei
adevarul.ro

Din păcate, s-a pierdut un an în reconstrucţia sistemelor de educaţie şi formare profesională, după dezastrul lăsat de PSD. Nu s-a progresat cu nimic, în arhitectura curriculară, în numirea unor manageri capabili, în adaptarea şcolii la condiţiile aduse de pandemie. Este una din neîmplinirile importante ale guvernării Orban. Şi nu este vorba de opoziţia parlamentului.

Nu s-a făcut nici ce se putea face, fără să fie nevoie de acordul parlamentului. De unde preia şcoala românească viitorul ministru al Educaţiei De pe ultimul loc în Europa la testele PISA. Riscul cel mare este să nu repete greşeala altor miniştri, adică să devină prizonierul „structurilor” din minister şi instituţiile subordonate. „Structurile”, „colegii” noştri din minister şi sindicate vin la urechea ministrului şi îi spun: fără noi nu puteţi face ceva. Trebuie să ne ascultaţi. Şi le-a ascultat. De asta n-a progresat educaţia. De asta am ajuns pe ultimul loc în Europa la calitatea în educaţie şi formare profesională. Iar premierul Orban a girat aceasta nemişcare prin menţinerea ministrului Anisie la cârma Educaţiei.

Problemele importante la care trebuie să găsească soluţii viitorul ministru al Educaţiei.

Cadrul legislativ. Menţine, cum a făcut dna Anisie, cele 65 de OUG-uri date de PSD, care au schimonosit Legea Educaţiei Naţionale, Legea Miclea-Funeriu? Sau revine la acea lege din 2011, pe care o completează cu ce a apărut nou şi necesar.

Arhitectura instituţională. Ducem clasa a IX-a la gimnaziu, schimbăm managementul în Educaţie, depolitizăm şcoala, aducem părinţii în conducerile şcolilor? Ce facem cu liceele tehnice cu zero promovare la Bacalaureat? Cum repornim învăţământul profesional?

Arhitectura curriculară. Cum schimbăm planurile cadru (acum 7 ore/zi la gimnaziu), cum aerisim programele şcolare, cum eliminăm prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii, cum introducem dimensiunile transdisciplinară şi aplicativ-practică în programele şcolare?

Mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor. Sunt absolut necesare. Altfel, banii se duc ca apa în nisip. Este necesară introducerea unui sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice, care să măsoare progresul şcolar al elevilor.

Salarizarea bazată pe performanţă şi rezultatele în obţinerea progresului şcolar al elevilor. Dacă nu introducem motorul motivării salariale, pentru pregătirea profesională şi pentru progresul şcolar, nu se va schimba nimic în educaţie.

Învăţământul rural. Trebuie căutate şi găsite acele căi şi mijloace pentru a relansa învăţământul rural, acum în grea suferinţă.

Campusuri şcolare, atragerea profesorilor tineri şi capabili în mediul rural cu facilităţi diverse, investiţii în infrastructură, să nu mai avem în anul 2021 şcoli cu wc-ul în curte, fără condiţii de igienă elementară.

Mai multe trasee educaţionale. Şcoala se comportă acum ca un malaxor, intră cine vrea şi scapă cine poate. Şcoala trebuie să se plieze pe nevoile, interesele, talentele, înclinaţiile elevilor, pornind de la deviza „toţi elevii sunt valoroşi în felul lor”. De aceea este necesară multiplicarea traseelor educaţionale, pentru ca fiecare elev să-şi găsească traseul apropiat de personalitatea sa.

 

Testing On COVID 19. A Tube Of Blood For The Detection Of Coronavirus SARS CoV 2.
Cercetare internațională, realizată în 64 de țări, despre atitudini și comportamente legate de COVID
rfi.ro

Antropologul Radu Umbreș, lector la SNSPA, a participat împreună cu conf. dr. Cătălin Stoica, sociolog,  la o cercetare internațională, realizată în 64 de țări, despre atitudini și comportamente legate de COVID, inclusiv conspirații despre pandemie. Chiar dacă cei doi cercetători se feresc să facă un portret robot al celui care crede în teoriile conspirației, din analiza răspunsurilor oferite de cei 500 de subiecți români reieise că vârstnicii și absolvenții de studii superioare sunt mai atrași de conspirații decât tinerii sau cei cu 8 clase. Pe lângă vârstă și educație, orientarea politică a subiecților este un alt aspect important în analiza datelor.

Radu Umbreș: Suntem parte a unei echipe interdisciplinare. Realizăm un studiu în 64 de țări. S-au colectat date online. În România aveam un eșantion de 500 de subiecți. Datele sunt colectate de către Ipsos Interactive Services, cărora le mulțumim pentru parteneriatul academic în care ne-au ajutat. Împreună cu colegul meu, conferențiar doctor Cătălin Stoica, care a fost și primul autor, ne-am uitat în primul rând la teoriile conspirației. Am vrut să vedem ce fel de factori influențează un individ să devină atras de idei precum că virusul este o armă biologică sau că este o mare înșelătorie pusă la cale de oameni pentru interese economice sau pentru a lua drepturile democratice ale cetățenilor.

Reporter: Cei 500 de subiecți au primit chestionare și au bifat niște căsuțe?

Radu Umbreș: Exact. Le-am pus o serie de întrebări. În ceea ce privește credințele în teoriile conspirației, acestea au fost pe o scală. Un om poate să creadă mai mult sau mai puțin în una sau mai multe teorii ale conspirației. Interesant este că dacă un om crede într-o teorie este foarte probabil să creadă în mai multe. Ele vin împreună. Asta se numește o gândire monologică.

Reporter: Vorbiți-ne despre concluzii. Putem face un portret robot al celui care crede în teoriile conspirației?

Radu Umbreș: Aș evita folosirea acestei idei. Cel mai bine ar fi să ne gândim că există o serie de factori, iar fiecare dintre ei, în mod independent, contribuie la această tendință. Nu trebuie să vedem un om tipic pe care să-l putem identifica. Sunt două tipuri de variabile care apar. Unele țin de datele socio-demografice al individului. Celelalte țin de trăsături psihologice. Dumneavoastră ați menționat mai mult din variabilele legate de contextul social. Într-adevăr, oamenii mai în vârstă tind să creadă mai mult în teoriile conspirației. Ceea ce noi am interpretat ca provenind din istoria societății românești. Oamenii mai în vârstă au trăit în perioada comunistă, când versiunile oficiale erau deseori false. Erau manipulări și foarte multe zvonuri circulau în paralel. Erau un fel de teorii ale conspirației. Acești oameni s-ar putea să nu aibă așa de multă încredere în stat și în experți. Oamenii cu educație mai redusă, până la opt clase, paradoxal, tind să creadă mai puțin în aceste teorii. Am încercat să găsim o explicație pentru acest fenomen paradoxal. Ne gândim că sunt cel puțin două variante. Prima s-ar putea să fie din faptul că oamenii care au o educație formală mai înaltă, s-ar putea să creadă că au competențe și în alte domenii decât în cel pentru care s-au pregătit. Avem foarte multe exemple și în istorie. Avem premiați Nobel care cred în homeopatie, de exemplu. De obicei, aceștia nu sunt experți în medicină. Sunt fizicieni sau chimiști. O altă chestie surprinzătoare este că în alte țări din vestul Europei sau din America, oamenii care sunt la extrema dreaptă a eșicherului politic cred în teoriile conspirației. În România este exact invers. Cei care sunt spre extrema dreaptă tind să nu creadă în aceste teorii. Am putea explica asta prin faptul că stânga și dreapta sunt puțin diferite în România față de alte țări. La noi dreapta este mai pro europeană, mai internaționalistă, în timp ce la stânga vedem o ideologie mai tradițională, mai conservatoare, mai naționalistă.

Logo Unita
Rețeaua universitară europeană UNITA oferă studenților UVT o deschidere educațională în premieră: mobilitățile virtuale
sursadevest.ro

Ȋncepând cu semestrul al doilea al anului universitar 2020-2021, Universitatea de Vest din Timişoara deschide pentru studenții săi o nouă perspectivă de a trăi experiența academică internațională.

Acest lucru se întâmplă prin oportunitatea de a participa la mobilităţi virtuale de studiu în universitățile partenere din străinătate.

Acest lucru este posibil, în premieră, în contextul în care UVT face parte, începând cu anul 2020, din alianţa europeană UNITA, care implementează, într-un consorţiu de şase parteneri internaţionali, proiectul UNITA - Universitas Montium, sub umbrela iniţiativei Erasmus+ European Universities.

Consorţiul reuneşte universităţi ale căror comunităţi însumează peste 165 000 de studenţi, din diverse state europene vorbitoare de limbi romanice (Italia, Franţa, Spania, România şi Portugalia), şi care funcţionează în ecosisteme geografice, culturale şi socio-economice similare. UVT este aliată în rețeaua europeană UNITA - Universitas Montium cu: Università degli studi di Torino, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Universidad de Zaragoza şi Universidade Beira Interior.

Prin acest demers, care pilotează mobilitățile virtuale la nivelul alianței UNITA în acest an universitar, asigurăm continuitatea experienței de studiu în străinătate pentru studenţii UVT, deoarece suntem conştienţi de oportunităţile pe care le are asupra dezvoltării profesionale și personale a studenților. Obiectivul nostru, însă, este dublu. Astfel, pe lângă oferta făcută studenţilor, ne dorim să fim pregătiți pentru următorul exerciţiu financiar de la nivel european, în care programul Erasmus va beneficia de un buget mai mare, iar componenta virtuală şi digitală se anticipează că va fi semnificativă. UVT se află, în acest fel, în trendul educației universitare europene, alături de partenerii din UNITA - Universitas Montium. Să ai acces la un curs organizat de Università degli studi di Torino (IT), Université de Pau et des Pays de l’Adour (FR), Université Savoie Mont Blanc (FR), Universidad de Zaragoza (ES) sau Universidade Beira Interior (PT) de la tine din ţară, să înveţi cu colegi şi cadre didactice din aceste universităţi, iar apoi efortul să îţi fie recunoscut și echivalat acasă, la UVT, reprezintă o şansă pe care ne-am străduit să o oferim studenţilor noştri, acum”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

AICI se pot găsi toate informațiile subiectului.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.