Revista presei – 13 mai 2022

Universitatea de Vest din Timișoara ocupă poziţia cinci la nivel naţional, în clasamentul general (din douăsprezece universităţi prezente) și 786 la nivel mondial (dintr-un total de 1032 de universităţi ierarhizate, din 85 de ţări), conform datelor Rankingului internațional RUR2022, recent publicate. Același clasament plasează UVT pe locul trei național, pentru dimensiunea rezultatelor cercetării.

Clasificarea Round University Ranking măsoară performanța universităților pe baza a 20 de indicatori de performanţă, grupaţi pe 6 domenii de studii (științe umaniste, științe ale vieții, științe naturale, științe tehnice, științe sociale şi științe medicale), din 4 categorii:

• predare (40%),
• cercetare (40%),
• diversitate internațională (10%) şi
• sustenabilitate financiară (10%).

Această ierarhizare este obținută în urma analizei informaţiilor furnizate de universităţi prin completarea platformei Global Institutional Profiles Project (GIPP), dezvoltată de Clarivate Analytics, dar și pe baza interpretării datelor bibliometrice şi scientometrice extrase din bazele de date Web of Science Core Collection, Scopus, Google Scholar, etc., precum şi prin interpretarea studiilor privind reputaţia academică.

„Pe lângă o clasare generală bună, între primele cinci universități românești, Universitatea de Vest din Timișoara se situează pe cea de a treia poziţie la nivel naţional pentru dimensiunea rezultatelor cercetării, în noul clasament RUR2022. Se confirmă, astfel, faptul că investițiile de resurse și prioritizarea susținerii centrelor noastre de cercetare, în ultimii ani, reprezintă una dintre direcțiile strategice de consacrare internațională a UVT – universitatea alianțelor europene.”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Specialiștii în Acționări Electrice din toată țara s-au reunit joi, 12 mai 2022, în Auditorium-ul Centrului de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara, la cea de-a XX-a ediție a Conferinței Naționale de Acționări Electrice (CNAE), manifestare științifică de anvergură, organizată, la 50 de ani de la prima ediție, de Facultatea de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul UPT.

Structurată pe patru secțiuni – Acționări electrice, Controlul și automatizarea acționărilor electrice, Electronică de putere, Mașini electrice – conferința va beneficia de prezentarea, în plen și pe secțiuni, a peste 30 de lucrări științifice, de către cadre didactice și cercetători de la Universitatea Politehnica București, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea din Petroșani, Universitatea din Craiova, Universitatea Sapientia, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău, dar și de la companii (BeeSpeed Automatizări Timişoara, Endress Group, Data Science Studio Austria, ELCO Târgu Jiu).

Comitetul organizatoric al conferinței îi are ca președinți pe prof.univ.dr.ing. Sorin Musuroi, prorector la Universitatea Politehnica Timişoara și președinte al Asociației Naționale de Acționări Electrice și conf.univ.dr.ing. Ciprian Șorândaru, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul UPT, iar Comitetul Onorific al conferinței este format din acad. Ion Boldea, prof.univ.dr.ing. Dorin Popovici, prof.univ.dr.ing. Nicolae Muntean, prof.univ.dr.ing. Sorin Mușuroi, prof.univ.dr.ing. Lucian Tutelea, prof.univ.dr.ing. Sorin Deaconu și conf.univ.dr.ing. Alexandru Hedeș.

Adeverința școlară și situația școlară au fost abrogate din ordinul care prevedea ce documente școlare emit universitățile din România, potrivit unui ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial joi. Actul normativ prevede că modificarea are loc în Ordinul nr. 6.551 din 13 decembrie 2011 privind documentele şcolare şi universitare oficiale care se întocmesc numai în limba română. În schimb, documentul „adeverință de școlarizare” apare într-un ordin din 2020, pe care ministerul în modifică astfel încât să poată fi eliberat documentul și în una sau mai multe limbi de circulație internațională.

Concret, ordinul nr. 3685 din 4 mai 2022 prevede că „la articolul 1 alineatul (3) din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.551/2011 privind documentele școlare și universitare oficiale care se întocmesc numai în limba română, literele g) și k)
se abrogă”.

Aceste două documente abrogate sunt cele evidențiate:

(3) În sistemul naţional de învăţământ superior se emit, începând cu anul şcolar 2011-2012, următoarele documente universitare oficiale, întocmite numai în limba română:

• a) registrul matricol;
• b) cataloagele pentru examene, restanţe şi diferenţe;
• c) planul de învăţământ;
• d) fişa specializării;
• e) fişa disciplinei;
• f) programa analitică;
• g) situaţia şcolară;
• h) portofoliul personal pentru educaţie permanentă;
• i) registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii;
• j) carnetul de student;
• k) adeverinţa privind şcolarizarea;
• l) adeverinţa privind finalizarea studiilor;
• m) legitimaţiile de transport ale studenţilor.

Universitatea Politehnică din Bucureşti investeşte în realizarea unui cămin studenţesc pe Splaiul Independenţei nr. 290 din Bucureşti.

Regimul de înalţime prevăzut este demisol, parter, şase etaje şi al şaptelea retras.

Proiectantul general este Triptic Studio, iar antreprenorul - SC Eren Cons SRL. Termenul de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni.

Ministrul Educației a avansat un nou termen pentru intrarea în vigoare a noii legi a Educației: septembrie 2023. Declarația a fost făcută de Sorin Cîmpeanu în cadrul lansării raportului național privind literația. În urmă cu o lună, ministrul a spus la conferința online Edupedu.ro „Director de viitor” că noua lege a Educației va intra în vigoare “cel mai rapid în septembrie 2022, cel mai târziu în septembrie 2023”.

Cu ocazia praznicului Sfinților frați Chiril și Metodie, începe oficial Programul Național „Fondul Ștefan Stambolov”, creat la inițiativa premierului bulgar, Kiril Petkov, a informat Serviciul de presă al guvernului, transmite Dnevnik, citată de Rador, preluat de G4Media.ro.

Proiectul le permite studenților bulgari motivați să primească finanțare de la stat pentru o diplomă de master de până la 200.000 de leva pe an (nr. circa 500.000 de lei, 100.000 de euro), pentru a studia în cele mai prestigioase universități din lume, dacă se întorc apoi la muncă în Bulgaria timp de cel puțin trei ani după absolvire.

Dezbaterea publică a proiectului de program național s-a încheiat pe 9 mai și urmează aprobarea acestuia de către Consiliul de Miniștri de la Sofia. Selecția primilor bursieri este de așteptat să înceapă în luna iunie a acestui an, iar primele diplome de master în universități de top din lume, stabilite de clasamentele internaționale, vor fi finanțate până în anul universitar 2022/2023.