Revista presei – 13 iulie 2021

În ciuda situației pandemice mereu imprevizibile, organizatorii au reușit să organizeze festivalul în condiții excelente. Programul celor cinci seri a fost complex și variat, propunând experiențe muzicale generoase și diverse, momente de improvizație aparte și interpretări admirabile. Publicul a fost pe măsura interpretărilor, s-au cerut nenumărate bisuri, iar artiștii au fost ovaționați cu mult entuziasm. Totodată, organizatorii au pregătit lansări de carte și expoziții de fotografie, grafică și pictură, precum cea a lui Valeriu Sepi sau Liviu Tulbure.

„În jurul Gărâna Jazz Festival s-a coagulat o imagine a României atentă la detalii, tonică, cu oameni care îmbrățișează nu doar un gen muzical complex, ci și creează împreună o stare de spirit unică. Îl felicit pe domnul Marius Giura și întreaga echipă pentru că au reușit să crească acest festival și să îl transforme într-un veritabil brand de țară. Marius Giura este, fără doar și poate, genul de om care sfințește locul. Sunt bucuros că UVT a putut susține această ediție și suntem determinați ca la edițiile viitoare să fim din nou alături de festival”, spune rectorul UVT, prof. univ. Marilen Pirtea.

Acesta reaminteşte că UVT a dat startul unui program cultural ambițios, „pentru că noi credem că Timișoara poate și trebuie să strălucească în anul 2023, când va fi Capitală Europeană a Culturii. Genericul pe care îl preferăm spune că «La UVT, Cultura este Capitală!», astfel că vă invităm să ne urmăriți, pentru că pregătim multe surprize culturale„.

Universitatea de Vest din Timişoara intenționează ca în anul universitar 2021 – 2022 să reia în totalitate activităţile cu studenţii în spaţiile universitare, la toate nivelurile de studii, pentru activităţile didactice teoretice şi practice, cât şi pentru evenimentele alternative şi toate celelalte programe desfăşurate în spaţiile UVT, potrivit Agerpres, care citează un comunicat de presă.

Conform sursei citate, în situaţia în care legislaţia în vigoare la momentul respectiv va presupune alt mod de desfăşurare a procesului educaţional, decizia va fi adaptată în consecinţă.

Universitatea Politehnica Timișoara a încurajat și a susținut mereu performanța. După ce, în anii trecuți, a acordat (și acordă în continuare) cele mai mari burse, din venituri proprii, studenților merituoși, le-a acordat acestora o serie de facilități, a introdus, în premieră națională, admiterea pe bază de portofoliu, UPT vine acum cu o altă premieră – formarea unor grupe de excelență, care să valorifice la maxim potențialul studenților și din rândul cărora să fie, eventual, selectați viitorii profesori sau specialiști de înaltă performanță.

Întrucât admiterea la Universitatea Politehnica Timișoara se desfășoară și în varianta portofoliului de realizări, prin care candidații cu cele mai bune rezultate la concursurile din domeniul IT de la nivel de liceu pot să-și valorifice acest parcurs și, pe de altă parte, datorită faptului că la admiterea la cele două facultăți – Automatică și Calculatoare și respectiv Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale – numărul de studenți admiși pe locuri de olimpici este cel mai ridicat, din anul universitar 2021-2022, vor fi formate primele grupe de excelență pentru studenții celor două facultăți.

Înscrierea în cadrul acestor grupe se va face pe bază de invitație, pentru studenții cu rezultate deosebite în liceu și va însemna participarea la activități suplimentare, cu posibilitatea recunoașterii acestora la anumite discipline obligatorii, dar și pregătire supervizată pentru participarea la concursuri. Activitățile pot fi cursuri de nivel avansat din zona algoritmicii (chiar și pentru zona de gaming), roboticii, inteligenței artificiale etc. sau, în anii mai mari, proiecte semestriale complexe sau activități de cercetare din domenii de înaltă tehnologie.

Universitatea "Babes-Bolyai" (UBB), prin Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA), se claseaza intre primele 500 de institutii de invatamant din lume si pe primul loc in Romania in domeniul educatiei si cercetarii economice. Asa arata clasamentul Quacquarelli Symonds (QS) in 2021.

"Universitatea 'Babes-Bolyai' din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, este un lider al institutiilor de invatamant superior din Romania in ramura stiintelor economice. Pozitia pe care UBB o ocupa in cele mai comprehensive si prestigioase clasamente internationale de ierarhizare valorica a universitatilor denota, totodata, calitatea educatiei si a cercetarii derulate in domeniile stiintelor economice. Astfel, conform celei mai recente ierarhizari internationale pe domenii de stiinta realizata de Quacquarelli Symonds (QS) in 2021, UBB este prezenta in topul celor mai bune 500 universitati din lume in trei domenii esentiale ale stiintelor economice: Social Sciences & Management, Business & Management Studies, respectiv Economics & Econometrics", se arata intr-un comunicat trimis, luni, de UBB.

Potrivit sursei citate, in domeniul Social Sciences & Management, UBB se situeaza pe pozitia 401-450, fiind urmata, la nivel national, doar de Universitatea din Bucuresti, (pozitia 501-520). In domeniul Business & Management Studies, UBB se regaseste pe pozitia 401-450, urmata, la nivel national, doar de ASE Bucuresti (501-550).

Iar in domeniul Economics & Econometrics, UBB se pozitioneaza pe locul 451-500, alaturi de ASE Bucuresti (pozitia 401-450), cele doua fiind singurele institutii de invatamant superior din Romania care se regasesc in acest clasament sectorial realizat de QS in 2021.

Universităţile din Iaşi încep azi admiterea de vară pentru locurile la licenţă, iar oferta este la fel de bogată ca în anii anteriori, existând şi o serie de specializări extra la care se pot înscrie absolvenţii de liceu.

UMF este singura care „a furat startul” şi derulează deja înscrierea candidaţilor de la începutul lunii trecute, însă aceştia se aşteptă ca numărul de studenţi să fie unul relevant abia începând cu ziua de azi, când toată lumea va şti rezultatele de la bacalaureat şi va începe să îşi depună dosarele.

Ultimele informaţii de la UMF ne arătau faptul că existau peste 500 de dosare depuse, majoritatea din partea candidaţilor care au luat bacalaureatul în generaţiile anterioare. Astfel, la UMF admiterea se derulează exclusiv online, fiind 791 de locuri la buget, cele mai multe dintre ele la Medicină – 304.

Chiar dacă înscrierile vor avea loc exclusiv online, examenul de admitere va fi față în față. Depunerea dosarelor se încheie pe 18 iulie, iar testul grilă este programat pentru 25 iulie.

În cazul Universităţii Tehnice, admiterea se va încheia pe 25 iulie.

Rectorul Dan Caşcaval a anunţat că, dată fiind creşterea numărului de candidaţi la Politehnica ieşeană din ultimii ani, Ministerul Educaţiei a decis o suplimentare a numărului de locuri la buget.

În mod concret, sunt 3.650 de locuri la licenţă anul acesta, dintre care 2.400 la buget şi 311 pentru românii de pretutindeni, menite în principal pentru tinerii care vin din Republica Moldova. La această categorie, a precizat rectorul, Ministerul Educaţiei a alocat mai multe locuri cu bursă decât în anii precedenţi.

Anul acesta este primul în care Agronomia desfăşoară admitere sub noua denumire: Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USV). De azi sunt scoase peste 1.000 locuri la concurs la cele patru facultăţi, fiind disponibile 759 locuri cu finanţare de la buget, iar 269 locuri cu taxă.

Tot cu finanţare de la buget mai sunt încă 18 de locuri prevăzute pentru absolvenţii liceelor din mediul rural. În perioada 12 – 23 iulie 202 va avea loc înscrierea candidaţilor atât online, cât şi la sediul facultăţilor.

Admiterea la toate specializările facultăţilor USV Iaşi se face pe baza notelor obţinute la probele de bacalaureat, nota de la proba scrisă de Limba şi literatura română – 50%, nota de la o altă probă scrisă, la alegerea candidatului – 50%.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” scoate la concurs 7.687 de locuri pentru studiile universitare de licenţă şi 4.267 de locuri pentru admiterea la studii universitare de master. Absolvenţii de liceu au la dispoziţie 4.219 locuri la buget şi 3.468 de locuri cu taxă.

La toate cele 15 facultăţi ale UAIC, înscrierile la admitere au loc în perioada 12-17 iulie, iar selecţia candidaţilor şi afişarea rezultatelor în perioada 19-21 iulie. Candidaţii au posibilitatea de a se înscrie online sau prin depunerea dosarului la sediul facultăţilor, în unele cazuri cu o programare prealabilă.

Anul acesta, elevii care au susţinul examenul de Bacalaureat vor intra mai uşor la facultate. Absolvenţii de liceu vor intra la facultate fără admitere. Majoritatea facultăţilor din Bucureşti nu vor impune examen scris.

La Universităţile din Bucureşti, de exemplu, doar facultăţile de Drept, Teologie, Politehnică şi Medicină mai dau examen scris.

Viitori studenţi se vor înscrie online, iar admiterea se va baza de medie şi pe notele de la Bacalaureat, în funcţie de specificul facultăţii.

Universităţile din România pun la dispoziţia viitorilor studenţi locuri la buget şi la taxă, concurând pentru a atrage cât mai mulţi tineri ieşiţi de pe băncile liceului şi nu numai. Modalităţile de admitere diferă, având la bază atât media de la examenul de Bacalaureat, cât şi alte forme de examen scris şi oral. Scrisorile de motivaţie sau interviurile sunt, de asemenea, folosite de facultăţi pentru a tria candidaţii.

Marian Staş este expert în educaţie şi spune că renunţarea la admitere o să-i facă pe studenţi să nu-şi mai dea suficient interesul.

„E clar că ceea ce se întâmplă în învăţământul preuniversitar, respectiv o şcoală încă blocată într-un model depăşit, nu are cum să dea rezultate care să satisfacă învăţământul superior şi atunci are loc un cerc vicios de decădere a standardelor de calitate”, a spus Marian Staş, expert în educaţie.

Examenul de admitere pentru facultate ar trebui să fie obligatoriu indiferent de specializare. Asta spune Alex Manda, expert în educaţie. „Examenul de Bacalaureat nu este un filtru potrivit. Foştii elevi îşi aleg specializări fără a-şi dori efectiv să termine acea specializare şi de aceea, putând să intre doar pe baza mediei de la Bacalaureat aleg să meagă la respectivele specializări”, a afirmat Alex Manda, expert în educaţie.

După anul pandemiei, tinerii vor să aibă un job sigur în viitor. Universitățile de stat au scos zeci de mii de locuri pentru ei, însă anul acesta sunt mai puțini liceeni care au luat examenul de bacalaureat. Școlile care nu vor reuși să-i convingă vor rămâne cu sălile goale.

Universitatea Politehnică din Bucureşti este foarte căutată în acest an.

Absolvent de liceu: „Mie mi-au plăcut calculatoarele de când am descoperit ce sunt ele. Şi mai ales că e facultatea de inginerie, până la urmă, nu ieşi programator, ieşi inginer”.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Facultatea de Electronică sunt în prima opţiune. Un inginer bun nu porneşte în cariera fără minimum 1.000 de euro”.

La facultăţile cu profil umanist, admiterea se face pe bază de dosar. Vlad a ales comunicare şi relaţii publice.

Vlad, absolvent de liceu: „De prin clasa a 10-a sunt orientat către asta. Am şi lucrat în acest domeniu de publicitate şi am zis că asta mi se potriveşte şi pentru asta sunt pregătit”.

Concurenţa de anul acesta este mai scăzută, pentru că sunt mai puţini absolvenţi de liceu. Iar dintre candidaţii care au susţinut bacalaureatul, doar trei sferturi au promovat, adică puţin peste 80 de mii.

Ana Zafiu Felegean, consilier în carieră: „De regulă, nu vor să ajungă în situaţia în care să aleagă o facultate, după care să ajungă să profeseze în respectivul domeniu şi să îşi dea seama că, de fapt, nu li se potriveşte şi să migreze către un alt doemniu către care nu au o pregătire”.

La Universitatea Politehnică Timişoara sunt disponibile 2.300 de locuri la buget, cu 50 mai multe faţă de anul trecut şi numai la Informatică sunt nouă candidaţi pe loc. Este concurență mare şi la Arhitectură şi Construcţii.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnice Timişoara: „Angajabilitatea construcţiilor a ajuns-o pe cea din IT. La ora actuală, le-am şi spus, se oferă burse de la CNAIR, de la Consiliul Judeţean, de la firme private”.

Ramona Daba, candidat: „Cererea este destul de mare. Sunt destule firme, mai ales în Timişoara. În august fac un an, din anul 3 spre anul 4 am început să lucrez. Şi lucrez pe domeniul cadastrului. Chiar la noi la firma se caută foarte mulţi oameni”.

Iar pentru cei din zona umanistă, la Cluj, de exemplu, sunt deja multe înscrieri la facultăţile cu specializări digitale.

Anna Soos, prorector UBB Cluj-Napoca: „Sunt atractive specializările de Media Digitală, tot ce este informatică, dar, spre bucuria noastră, au atras atenţia şi specializările de japoneză, respectiv coreeană la Facultatea de Litere”.

În aceste moment, la universităţile de stat sunt aproape 65 de mii de locuri la buget, la care fiecare adaugă şi un număr de locuri cu taxă. În plus, mai sunt şi 45 de universităţi private.

Colegiile non-universitare care să introducă în universități absolvenți de liceu fără Bacalaureat, pentru a primi o diplomă postliceală, sunt o “găselniță”, spune rectorul Marian Preda, după consultările de la Cotroceni pe tema proiectului România educată. Rector al uneia dintre cele mai mari universități din țară, Preda a declarat pentru Edupedu.ro că nu a primit documentul integral România educată, despre care consilierul prezidențial Ligia Deca a declarat astăzi că va fi făcut public abia odată cu asumarea lui de către Guvern, cel mai probabil miercuri. Și secretarul de stat din Ministerul Educației Radu Szekely a refuzat să răspundă dacă a citit raportul pe care Guvernul din care face parte ar trebui să-l aprobe în câteva zile și Ministerul pe care îl reprezintă ar trebui să-l pună în aplicare.

Contactat de Edupedu.ro cu privire la proiectul Romania educată la a cărei dezbatere a fost prezent, rectorul Marian Preda a declarat că “o parte din țintele pe termen lung, pentru 2030, sunt îndrăznețe, sunt corecte în sensul de direcție bună și dacă le vedem și defalcate pe perioade mai scurte, și prin ținte intermediare și un program de implementare mult mai clar, eu cred că e bine pentru învățământul din România și eu, personal, și Universitatea din București susținem lucrul acesta”.

Amintim că inființarea de Colegii care să funcționeze în universități și la care admiterea să se facă fără Bacalaureat este una dintre prevederile noului proiect România Educată, potrivit unei fișe de sinteză prezentate săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis în consultări cu guvernul, partidele și universitățile. Absolvenții acestor colegii vor obține o diplomă de calificare de nivel 5, echivalentă diplomelor obținute în postliceale, dar fără ca ei să aibă diploma de nivel 4 (Bacalaureat) (detalii aici).

Marian Preda, rectorul Universității din București, a treia universitate din țară ca număr de studenți, a declarat: “nu mi se pare normal să treci peste nivelul liceu fără diplomă de Bacalaureat. Cred că lucurile sunt clare: dacă există o formă de Bacalaureat alternativă pentru liceele tehnologice sau vocaționale, eu pot să înțeleg, dar trebuie să închei un ciclu. Din punctul meu de vedere, nu trebuie să se discute despre accesul la astfel de forme preuniversitare dar postliceale“.

“Este un nivel intermediar între liceu și universitate pe care îl înțeleg, poți să ai tehnicieni pe care îi pregătești după liceu, în special după liceu industrial dar nu numai, însa mi se pare normal să închei ciclul anterior înainte să intri în următorul. Deci găselnița aceasta – să îi admitem fără Bacalaureat [la colegiile non-universitare organizate în universități – N.Red.] și după aceea mai vedem dacă iau BAC-ul – nu mi se pare în regulă”, a precizat Preda.

Inteligența artificială va putea fi capabilă să scrie lucrări și să întreprindă anumite cercetări la fel de bine ca oamenii, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la folosirea ei pentru plagiat și alte forme de fraudă academică. Ea este folosită deja și în instrumente educaționale, de evaluare și de identificare a fraudelor, dar vor putea acestea să țină pasul cu trișorii? – se întreabă într-o amplă analiză Times Higher Education.

Aceasta pleacă de la tentația de când lumea a mediului academic de a rezista în fața noilor tehnologii, considerând că acestea afectează adevărata învățare. În vremurile mai recente, însă, se face simțit un salt de la teama sfârșitului anilor ’90, că internetul va duce la o explozie a plagiatelor, notată în profesorului american Phillip Dawson “Defending Assessment Security in a Digital World”, la explozia tehnologică recentă, ce îngreunează activitatea celor care apără integritatea academică.

THE îl citează pe Tomáš Foltýnek, expert de la Universitatea Mendel din Republica Cehă, potrivit căruia detectarea plagiatelor devine tot mai greu de realizat, chiar și cu ajutorul tehnologiilor avansate, din cauza instrumentelor de parafrazare automată, pasajele copiate astfel trebuind verificate în raport cu volume imense de date deținute de companii precum Turnitin.

• Acestea apelează la rândul lor la experți și la tehnologii de ultimă generație – o reprezentantă Turnitin e citată spunând că aceasta a angajat analiști experți în prelucrarea limbajului natural. Potrivit companiei, inteligența artificială poate să fie folosită și pentru a ușura activitatea academică și de evaluare – permițând de exemplu evaluatorilor să ofere simultan feedback comun tuturor care au oferit același răspuns – dar și pentru activități de protejare a integrității academice, precum similaritățile de codificare în cazul proiectelor de informatică.

THE îl citează pe un alt expert american, Jesse Stommel de la Universitatea Mary Washington din Virginia, potrivit căruia tehnologia poate fi invocată înșelător în discuțiile despre plagiat și fraudă. “Nevoia noastră este să construim relații pozitive cu studenții, în care să avem discuții inteligente despre munca lor, despre citări, despre ce înseamnă și cum arată plagiatul”, afirmă acesta, susținând că instrumentele tehnologice folosite atât pentru a plagia, cât și pentru a combate plagiatul subminează aceste relații pozitive.

Capitolele bune pentru România și unde stăm prost

Internetul de mare viteză ne oferă un scor bun la digitalizare, pentru că avem un broadband de mare viteză, dar suntem într-un punct de cotitură când tehnologiile se schimbă și trecem spre 5G, deci trebuie să ne menținem acest avantaj.

Cu toate acestea, dacă obținem 100 din 100 relativ față de UE la viteză de internet, avem doar 4,5 la competențele digitale ale oamenilor, un aspect care trebuie profund îmbunătățit.

De asemenea, la nivelul investițiilor de tip venture capital, am văzut în ultimii ani o evoluție foarte bună în România, cu apariția mai multor fonduri ce se bazează pe susținerea Băncii Europene de Investiții. Așadar, la capitolul Finance and Support acest lucru ne ridică, pentru că avem un scor de 72,6 raportat la media UE. Dar scădem mult în alte aspecte ale capitolului.

De exemplu, la cheltuieli pe cercetare și dezvoltare în domeniul public avem doar 3,6, iar la suportul guvernamental pentru afacerile care fac cercetare și dezvoltare avem doar 12,5.

În ceea ce privește capitolul Sales Impacts, ce analizează vânzarea bunurilor, la exportul bunurilor tehnologie inovatoare avem o medie de 100,8 față de cea europeană, acest lucru bazându-se și pe domenii unde investesc firmele românești de tehnologie, dar și pe zone cum ar fi automotive, unde avem companii străine cu sedii locale. În plus, avem o medie de 72,4 la vânzarea de bunuri inovatoare și 61,3 la exportul de servicii cu valoare adăugată.

Stăm foarte slab însă la nivelul resurselor umane conform raportului. Avem doar o medie de 4 când vine vorba de învățarea continuă, doar 10,9 când vine vorba de educație terțiară și doar 22,1 când vine vorba de absolvenți de doctorat.