Revista presei – 13 ianuarie 2023

O autentică premieră europeană, care își propune să ghideze criticii, scriitorii și cititorii simpli pe teritoriul imprevizibil al literaturii central-europene. „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, coordonat de Adriana Babeți, va fi lansat oficial la finele săptămânii.

La Universitatea de Vest va fi lansat vineri, 13 ianuarie, de la ora 18, în Amfiteatrul A01, „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”. Volumul a fost publicat la Editura Polirom, fiind coordonat de scriitoarea, publicista și profesoara universitară Adriana Babeți.

Introducerea dublei specializări la licență pentru cadrele didactice și acordarea unor burse de studiu egale cu salariul net al unui profesor debutant pentru studenții care frecventează cursurile licenței didactice sau masteratului didactic, într-o facultate de stat, sunt prevăzute în proiectul noii Legi a învățământului superior, potrivit documentului consultat de Edupedu.ro. Această versiune a fost prezentată marți de ministrul Educației, Ligia Deca, în ședința coaliției de guvernare.

• Conform surselor G4Media.ro, a fost stabilit un calendar de adoptare a legilor educație. Experții din partide ar urma să lucreze cu Ministerul Educației la noile legi până la 1 februarie 2023, urmând să treacă prin Guvern până la 15 februarie. – detalii aici
• Menționăm că în proiectul Cîmpeanu era prevăzută dubla specializare, dar nu „didactică”. La fel, bursa era prevăzută, dar doar pentru programele de masterat, nu și pentru cele de licență.

O noutate o reprezintă introducerea dublei specializări pentru studii universitare de licență didactică și de masterat didactic, după cum apare în documentul consultat. Pentru studiile de licență, specializările vor fi aprobate printr-un ordin de ministru.

Art. 101 alin. (9) – „Programul de studii universitare de licenţă didactică cu dublă specializare corespunde unui număr de 240 credite ECTS și se organizează pentru specializările aprobate prin ordin al ministrului educaţiei‚ în conformitate cu prevederile legii.”

Accesul în cariera didactică presupune absolvirea studiilor de licență cu dublă specializare, a programului de formare psihopedagogică și a masteratului didactic.

Anul 2022 s-a încheiat, este deci un moment de bilanţ, inclusiv în Cercetare, un domeniu constant neglijat de guvernanţi în ultimii 10-15 ani. Ce s-a întâmplat bun şi mai puţin bun în cercetare în anul 2022 şi ce se prefigurează pentru acest domeniu în viitorul apropiat? Să punctăm mai întâi lucrurile bune, apoi pe cele mai puţin bune.

1. Bugetul Cercetării, mai precis bugetul alocat Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), pe anul 2023 este substanţial mai mare decât în anii precedenţi, respectiv peste 2,8 miliarde lei, o creştere de 60 % faţă de 2022. Sigur, este cu mai bine de 1 miliard de lei mai mult faţă de 2022, dar tot este doar 0.18 % din PIB-ul prognozat pentru 2023, estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 1552 miliarde lei (vezi https://www.zf.ro/eveniment/pib-ul-romaniei-va-depasi-300-de-miliarde-de-euro-in-2023-de-ce-nu-21343715). Probabil că, sumând alocările pentru Cercetare la alte Ministere şi entităţi cum ar fi Academia Română, se trece binişor de 0.2 % din PIB, posibil să se apropie de 0.3 %. Este un început, dar încă suntem departe de ţintă de 1 % asumată prin lege. Această ţintă devine un fel de Fata Morgana, pentru că data la care ar urma să fie atinsă se mută de fiecare dată când se aprobă un nou program de Guvernare (a fost 2020, apoi 2024, acum cred că este 2027 sau 2030, nici nu mai are importanţă). Un alt lucru pozitiv este că prognoza bugetară pentru anii 2024-2026 prevede o creştere moderată, dar creştere, a bugetului pentru MCID (dacă nu se schimbă cumva iarăşi totul după alegerile din 2024).

2. Au fost aprobate în sfârşit, prin hotărâre de Guvern, următoarele documente, foarte importante pentru bunul mers al sistemului de Cercetare în următorii ani: Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă pentru perioada 2022-2027 (SNCISI, vezi HG 933/2022); Planul Naţional CDI pentru aceeaşi perioadă, 2022-2027 (HG 1188/2022); Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind evaluarea, contractarea, finanțarea și monitorizarea programelor-nucleu de cercetare-dezvoltare (HG 1405/2022). SNCISI şi PN4 sunt esenţiale pentru a se putea derula competiţii de proiecte, inclusiv pentru Programul Nucleu (competiţie desfăşurată la finalul anului 2022, pentru a se putea asigura finanţarea parţială a sistemului de INCD-uri începând cu 1 ianuarie 2023, altfel aceste instituţii ar fi rămas, practic, fără finanţare, având în vedere că eventuale competiţii de proiecte pe alte programe din PN4 nu se pot organiza până nu se aprobă bugetele pe programe componente şi pachetele de informaţii corespunzătoare).

Romania ocupă locul 49 în topul celor mai inovatoare ţări din lume, potrivit World Intellectual Property Organization (WIPO), anunță zf.ro, care citează indexul inovării globale pentru 2022 – Global Innovation Index. Clasamentul este condus de Elveţia, SUA şi Suedia.

România nu este printre ţările din fruntea clasamentului, dar se află în primele 50 de ţări, înainte de Chile şi Arabia Saudită, având un scor de 4,1 puncte. Pentru realizarea clasamentului, au fost analizaţi 81 de indicatori din şapte mari categorii, arată zf.ro.

Oragnizaţia a analizat, în total, 132 de ţări din lume. Deşi România nu este printre ţările din fruntea clasamentului, ea se află în primele 50 de ţări, înainte de Chile şi Arabia Saudită, având un scor de 4,1 puncte.

Pe de altă parte, România este surclasată de toate ţările din regiune, respectiv de Croaţia, care ocupă poziţia 42 în top, Polonia, aflată pe locul 38, Bulgaria (35), Ungaria (34) şi Cehia (30).

Pentru realizarea clasamentului, au fost analizaţi 81 de indicatori din şapte mari categorii – sofisticarea mediului de business, sofisticarea economiei, infrastructură, cercetare şi capital uman, instituţii, know-how şi tehnologie şi creativitate şi branding.

Elveţia se află pe primul loc⁠ pentru al 12-lea an la rând, în faţa SUA, Coreei de Sud şi Israelului. Regulile de proprietate intelectuală ale Elveţiei sunt considerate de clasă mondială şi sunt completate de o colaborare puternică între universităţi şi industrie. În plus, ţara atrage talente de top datorită calităţii sale ridicate a vieţii.

Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, a declarat, astăzi, în timpul unei dezbateri regionale organizate la Târgu Mureş, că în 2024 va fi înfiinţat în România, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un centru de excelenţă pentru dezvoltare durabilă, care va reprezenta o premieră pentru această zonă a Europei, informează Agerpres.

"Avem un plan de acţiune adoptat de Guvern anul acesta şi îl urmărim punct cu punct. Şi avem în PNRR, pentru prima oară în această zonă a Europei, înfiinţarea unui centru de excelenţă în 2024 pentru dezvoltare durabilă. Centrul de excelenţă care va face studii, analize pentru decidenţi ca să putem lua decizii în cunoştinţă de cauză. Şi o componentă importantă - şi aici este parteneriatul pe care îl vom face în mod direct către dumneavoastră - avem o nouă meserie: expert în dezvoltare durabilă. Am parcurs toate furcile caudine administrative şi, după 2 ani şi jumătate, avem o nouă meserie în România şi primii 160 de experţi în dezvoltare durabilă au terminat un curs postuniversitar şi sunt deja partenerii noştri. Au fost şi până acum pentru că a creat un nucleu la fiecare minister din 2018", a declarat Laszlo Borbely, prezent la Târgu Mureş pentru dezbaterea regională referitoare la implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030.

Potrivit acestuia, un obiectiv al acestui proiect care va fi derulat prin PNRR este de a avea 2.000 de experţi în dezvoltare durabilă până în 2026.

"Avem ambiţia prin acest PNRR să avem 2.000 de experţi în dezvoltare durabilă până în 2026. Avem un consorţiu din 10 universităţi, care pot fi mai multe, care s-au angajat că de anul acesta vor porni cursuri post-universitare pe expert dezvoltare durabilă. (...) Vor fi 2.000 de experţi, din care 1.600 vor fi din administraţia publică locală, pentru că dumneavoastră sunteţi cel mai aproape de cetăţean. Dumneavoastră trebuie să clădiţi acest sistem care să vină înapoi către administraţia publică centrală", a afirmat Borbely.

Coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă a arătat că România este recunoscută la nivel regional şi mondial ca un hub regional în ceea ce priveşte implementarea Agendei ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, anul trecut primind un premiu din partea ONU, la nivel de Europa, pentru eficientizarea administraţiei publice şi pentru inovaţie.