Revista presei – 13 decembrie 2022

Miercuri, 14 decembrie la Universitatea de Vest din Timișoara va avea loc o dublă lansare de carte în sala A01 de la ora 17.  Volumele Teatrul German de Stat Timișoara – de la teatru minoritar la teatru de performanță, de Simona Vintilă și Actorul amator, de la pasiune la artă, de Claudiu Dogaru, publicate la Editura Universității de Vest din Timișoara, vor fi prezentate de Eleonora Ringler-Pascu și Petru-Silviu Văcărescu, moderator: Marilena Tudor.

Cartea Simonei Vintilă reprezintă o incursiune diacronică și sincronică originală în spațiul teatral de expresie germană din România, cu accente clare asupra Teatrului German de Stat din Timișoara, în special în perioada de după 1989, cu scopul de a demonstra evoluția spectaculoasă a teatrului din Timișoara în contextul cultural românesc și în cel european. Istoria teatrului german este văzut „dinafară“, apelând la diverse materialele din arhiva teatrului, la cronici și la mărturii ale ansamblului teatral, completate de perspectiva „interioară“ a autoarei în calitate de actriță și regizoare care activează în această instituție culturală. Astfel, cititorului interesat îi este oferită o pagină importantă din istoria Teatrului German de Stat din Timișoara, un prim studiu amplu în limba română, întregind în acest fel istoria teatrului în general.

Cartea lui Claudiu Dogaru propune o perspectivă personală asupra fenomenului teatrului de amatori, cu scopul de a identifica și valorifica formele specifice de manifestare, de a puncta problemele care sunt întâmpinate în formarea celor pasionați de arta teatrului în căutarea unor soluții viabile în vederea îmbunătățirii procesului de educație artistic. Extrem de valoroasă este prezentarea istorică a teatrelor studențești din România, aportul incontestabil al unor personalități culturale marcante, ce au empatizat cu acest fenomen al libertății de exprimare dincolo de rigoarea și estetica teatrului de repertoriu profesionist. Lui Diogene Bihoi, figură emblematică a Teatrului Studențesc Thespis din Timișoara, îi sunt dedicate pagini memorabile, marcând prin elogierea activității acestuia valoarea creațiilor de amatori și a instituțiilor vocațional-artistice. Autorul oferă de fapt un real îndrumar metodologic și pedagogic util coordonatorilor colectivelor de creație din teatrul de amatori.

Organizatorii evenimentelor din anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii au făcut publice detaliile cu privire la deschiderea evenimentului, dar și artiștii care vor fi prezenți în orașul de pe Bega pe tot parcursul anului 2023.

„E capitala noastră, a tuturor!”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în cadrul evenimentului organizat la Cinema Victoria, în care autoritățile locale și județene au prezentat programul cultural pentru 2023.

Deschiderea anului titlului va avea loc în weekendul 17-19 februarie 2023, cu o serie de spectacole, concerte, expoziții și o instalație urbană – o grădină verticală care va fi montată în Piața Victoriei. Programul a fost gândit în jurul a trei valori: un oraș deschis, curajos și divers.

2023 în cifre: 2.500 de artiști, 30 de evenimente/săptămână, 15 festivaluri tematice

Timișoara va găzdui, în 2023, evenimente cu scriitori de Nobel, precum Orhan Pamuk sau Olga Tokarczuk. Tot aici va fi prezent și renumitul filosof german Peter Sloterdijk, a anunțat primarul Dominic Fritz. Anul titlului înseamnă, de asemenea, 12 festivaluri de muzică, de la baroc la rock, plus alte 15 festivaluri tematice dintre care 5 vor fi festivaluri internaționale de teatru. Organizatorii anunță participarea, la Timișoara, a peste 2.500 de artiști la aceste evenimente.

Peste 900 de proiecte au fost contractate până acum prin Programul Operațional Regional 2014-2020 numai în Regiunea Vest. Valoarea totală a acestora este de aproape 1,15 miliarde de euro – bani europeni ce au fost sau urmează să fie investiți în regiune.

La nivel de județe, în Arad au fost atrași peste 219 milioane de euro care au fost investiți în 161 de proiecte. În Caraș-Severin sunt 127 de proiecte cu o valoare totală de 244,19 milioane de euro. Hunedoara are 261 de proiecte finanțate prin Regio-POR 2014-2020, totalizând peste 332 milioane de euro; în timp ce Timișul are 357 de proiecte cu o valoare totală de aproape 350 de milioane de euro.

„Regiunea Vest stă foarte bine în ceea ce privește procentul sumei contractate raportat la suma alocată prin program. Să ne reamintim că inițial avusesem alocate 654 milioane de euro, ceea ce era oricum un record pentru regiunea noastră prin Regio-POR, iar suma contractată a ajuns la aproape 1,15 miliarde de euro, cu 78% mai mult, procent ce ne plasează pe locul 2 la nivel național. În ceea ce privește ținta de absorbție, suntem la 96% din ținta pentru acest an, dar ne așteaptă un 2023 în care trebuie să muncim și mai mult împreună cu beneficiarii, pentru ca investițiile să se traducă în rezultate concrete pentru locuitorii regiunii”, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

13 decembrie este Ziua etniei tătare și Ziua tipografilor. În această zi, în 1967 s-a născut solistul de muzică populară Ioan Bocşa, iar în 1983 a murit poetul Nichita Stănescu.

Nichita Stănescu, a rămas o voce distinctă a liricii universale contemporane fiind tradus în tot mai multe limbi străine.

A debutat cu poezie simultan, în martie 1957, în revistele „Tribuna” şi „Gazeta literară”, iar debutul editorial are loc în 1960 cu volumul Sensul iubirii, inaugurând colecţia „Luceafărul” a Editurii de Stat pentru Literatură şi Artă.

În anul 1975 a fost distins cu Premiul Internaţional pentru Poezie „Gottfried von Herder”, decernat de Academia Austriacă în 1976, iar în 1982 câştigă Marele Premiu „Cununa de Aur” la Festivalul Internaţional „Serile de Poezie de la Struga”, din Macedonia. În 1979, Nichita Stănescu este nominalizat de Academia Suedeză pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de Odiseea Elytis, Max Frisch, Léopold Sédar Senghor şi Jorge Luis Borges.

“Suntem convinși că există o corelație clară între sumele tot mai mici pe care Educația le primește de la autorități și calitatea în scădere a absolvenților din învățământul românesc”, apreciază Asociația Editorilor din România într-un comunicat transmis luni Edupedu.ro, prin care trage un “semnal de alarmă cu privire la subfinanțarea educației”.

Organizația compară alocările pentru Ministerul Educației – inclusiv nivelul de doar 2,1% din PIB în proiectul de buget pe 2023 – cu pragurile mult mai mari prevăzute de lege și cu media europeană și enumeră ceea ce consideră a fi rezultatele acestei subfinanțări:

• “România are un analfabetism funcțional fulminant”
• “Doar o treime dintr-o generație care intră în clasa pregătitoare ajunge să obțină, la finalul studiilor, o diplomă de bacalaureat”
• “Avem, totodată, cel mai mic procent de absolvenți de studii superioare din UE”.

“În aceste condiții, devine evident de ce piața de carte din România este cea mai mică din întreaga Uniune Europeană, și fără perspectiva unei reveniri în viitorul apropiat; de aici și preocuparea legitimă a editorilor pentru creșterea alocărilor financiare pentru acest domeniu, cu certitudine de siguranță națională”, notează AER

În România, cuantumul cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor publice generale, potrivit INS[i], este de doar 12,1%, în 2020, față de 14,1%, în 2019. Alocările bugetare pentru educație au fost, în 2019, de 3,16% (versus, 4,7% media UE 27)[ii], fiind cele mai scăzute din întreaga Uniune.

Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor[1], exprimată prin sărăcie (41,5%) și analfabetism funcțional (43%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare rămâne extrem de modest.

În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum aceeași intensitate prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 7,06%, Belgia – 6,25%, Finlanda – 6,06%, Cipru – 5,24%, Polonia – 4,67%, Slovenia – 4,61% sau chiar Bulgaria – 4,20%.

În acest context, Organizația Salvați Copiii adresează o scrisoare deschisă autorităților, prin care atrage atenția asupra faptului că orice inițiativă de blocare a investițiilor bugetare adecvate nevoilor elevilor și sistemului de învățământ, prin renunțarea alocării bugetare a 6% din Produsul Intern Brut, țintă stabilită din 2011 prin art. 8 al Legii educației naționale[2] și niciodată respectată, va arunca o altă generație de copii în una dintre cele mai injuste forme ale inechității din societatea românească, cea din educație.

O astfel de decizie, justificată de către Guvernul României prin necesitatea ”de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent”,[3] reprezintă nu doar o poziție inoportună, mare parte dintre copiii români fiind constrânși să plătească cu viitorul lor, dar și ignorarea unor dispoziții legale în vigoare și nesocotirea gravă a obligației Guvernului României de a pune în centrul activităților sale interesele copiilor.

“Eufemism” de inteligență artificială: cel mai nou sistem AI dat în folosința publicului larg, sistem ce a stârnit un val de discuții în ultima săptămână prin modul spectaculos în care-și prezintă “deșteptăciunea”, ChatGPT “poate avea o serie de implicații interesante” în educație. O spune chiar el, sistemul ChatGPT. Ce fel de implicații? Poate “oferi feedback instantaneu elevilor” sau poate “crea conținut educațional personalizat”, între altele. Sună bine? “Desigur, ChatGPT poate avea și unele implicații negative în educație. (…) Există riscul ca ChatGPT să înlocuiască profesorii în modul lor de ghidare și îndrumare a elevilor”.

• Nu sunt părerile vreunui om identificabil – ci chiar răspunsurile date, la întrebări puse de reporterul Edupedu.ro, de către platforma ChatGPT.

Pentru mulți, poate fi un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care asemenea platforme îl pot avea asupra școlii. Dar, pe moment, ChatGPT ne îndeamnă, din momentul intrării pe platformă, să fim calmi: Printre primele mesaje când intri pe adresa unde este disponibil, apare unul care precizează: “Acesta este o previzualizare gratuită destinată cercetării. (…) Sistemul poate uneori să genereze informații înșelătoare și să producă un conținut dezechilibrat sau ofensator. Nu este scopul său să dea sfaturi”.

Este, deci, un program aflat încă în teste, în care nu putem avea încredere, după cum el însuși avertizează. Dar, când te joci cu el să vezi ce poate să facă, te gândești, inevitabil, ce va putea să facă în momentul în care nu va mai fi în teste, când va fi “pe bune”.

Motiv pentru care a stârnit deja – prin capacitățile sale demonstrate în scurta perioadă de testare de până acum, de la aceea de a scrie coduri software până la tentative uneori stângace, alteori surprinzătoare de a scrie poeme – nenumărate discuții în presa din toată lumea, inclusiv din România. A ajuns să fie pus să elaboreze documente juridice sau strategii corporatiste, sau să spună ce crede despre reacția pe care ar trebui să o aibă Bucureștiul după decizia Austriei împotriva aderării României la Schengen, dar și să fie criticat, între altele, pentru “sexism”.