Revista presei – 13 aprilie 2021

Universitatea de Vest Timişoara (UVT) a lansat, luni, o platformă de cercetare, inovare şi dezvoltare a unui ecosistem de cunoaştere şi educaţie pe bază de reţele şi algoritmi de inteligenţă artificială, în care se va pilota dezvoltarea de aplicaţii de Inteligenţă Artificială (AI).

Prin această platformă, UVT va deveni un HUB pentru stimularea cercetării şi dezvoltării educaţionale în acest domeniu, în regiunea Banatului, cu o perspectivă naţională şi europeană. Acest HUB va purta denumirea de "Timişoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN)".

Rectorul UVT Marilen Pirtea a arătat că inteligenţa artificială face parte din viaţa noastră a dus la reducerea cu 18% a defectelor de fabricaţie, în timp ce producţia a crescut cu 20%, timpul de pregătire a comenzilor s-a redus cu 27% şi cu 45% a scăzut durata ciclului de producţie.

"Inteligenţa artificială este parte a vieţii noastre, nu trebuie să ne sperie acest lucru, că ni se vor lua locurile de muncă şi vom fi înlocuiţi de AI şi trebuie să înţelegem că viitorul presupune o colaborare şi o interacţiune între om şi maşină. (...) Este o evoluţie a vieţii noastre pe care trebuie să o considerăm ca parte, nu pericol. Economiile ecologice, industriile viitorului, spun că generează mai multe locuri de muncă decât vor pierde industriile poluante", a explicat Marilen Pirtea.

Rectorul UVT a adăugat că AI are deja o tradiţie în cadrul universităţii, după absolvirea celei de-a XXVII-a promoţii a generaţiilor cu master în inteligenţa artificială, în cadrul Facultăţii de Matematică - Informatică. Alături de acestea s-au dezvoltat mastere de Big Data şi Cyber Security.

"Cred că într-un viitor apropiat, eforturile conjugate (alături de Universitatea Politehnica Timişoara, n.r.) pot genera valori adăugate foarte mari în acest domeniu. Toate proiectele cercetării viitorului în următorii şapte ani, ale Comisiei Europene se referă la cercetarea aplicată, la transfer tehnologic, inovare, aducerea de valoare adăugată spre societate", a spus Marilen Pirtea.

La conferinţă au participat, alături de rectorul UVT Marilen Pirtea, prorectorul UVT responsabil cu parteneriatele instituţionale şi comunitatea de Alumni, prof. Flavia Barna, decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică, prof. Daniela Zaharie, responsabilul de proiect conf. Darian Onchiş, reprezentanţi ai companiilor din industria de profil, cercetători, cadre didactice şi studenţi din comunitatea academică a UVT.

A participat şi Bernhard Scholkopf, director al institutului Max Planck pentru Sisteme Inteligente din Tubingen, Germania, unul dintre cei mai influenţi cercetători în domeniul Inteligenţei Artificiale din Europa.

Microsoft Corp este în negocieri avansate pentru a achiziţiona firma de inteligenţă artificială şi tehnologie de recunoaştere a vorbirii Nuance Communications, o tranzacţie evaluată la aproximativ 16 miliarde de dolari, au declarat pentru Reuters şi Bloomberg surse din industrie, potrivit Agerpres.

Nuance, cunoscută pentru softul de recunoaştere vocală Dragon, a înregistrat în anul fiscal care s-a încheiat la 30 septembrie 2020 un profit net de 91 milioane de dolari, şi venituri de 1,48 miliarde de dolari. Tehnologia de recunoaştere a vorbirii a firmei din Burlington, Massachusetts, a ajutat la lansarea asistentului vocal Siri al celor de la Apple. De asemenea, compania produce soft pentru diverse sectoare, de la îngrijirea sănătăţii la industria auto.

Conform discuţiilor legate de preţ, Nuance ar putea fi evaluată la aproximativ 56 dolari pe acţiune, o primă de 26% faţă de preţul de la închiderea şedinţei bursiere de vineri, iar un acord ar putea fi anunţat în cursul zilei de luni, susţin sursele citate.

Ar fi a doua mare tranzacţie a Microsoft, după ce în 2016 a plătit 26,20 miliarde de dolari pentru acţionarea reţelei LinkedIn.

Anul acesta acţiunile Nuance au urcat cu 3,4% la Bursa de la New York, iar capitalizarea sa bursieră se apropie de 13 miliarde de dolari. Titlurile Microsoft au înregistrat un avans de 15%, iar capitalizarea sa de piaţă este de aproximativ 1.930 miliarde de dolari, a doua cea mai ridicată din lume, după Apple.

Să-i faci pe copii să citească în era Tik Tok poate fi o provocare pentru mulți părinți. A fost și pentru Nicoleta Fotău care nu reușea să-l convingă pe fiul ei Antonio să deschidă vreo carte. Asta până când a început să scrie special pentru el. În 2018 i-a dat viață lui Titi, primul erou al vieții de zi cu zi care să-i facă pe copii să se regăsească în cărți. Apoi, inspirată de cei mici, a făcut personaje din „Nu vreau” și „Nu pot”.

„Într-o zi am să scriu o carte pentru tine!” a fost promisiunea-amenințare pe care scriitoarea Nicoleta Fotău i-a făcut-o fiului ei, Antonio. Și cum n-ar fi fost un exemplu bun să promită și să nu se țină de cuvânt, a trebuit să se pună pe treabă.

Nicoleta lucrase zece ani în presa scrisă, la diferite reviste. A plecat de la poveștile concrete ale presei către cele imaginate, care să placă celor mici și deja are nouă povești scrise pentru școala primară și un volum pentru părinți - „Mamă în secolul XXI”.

Rolul de scriitoare a mers bine cu rolul de mamă, copiii săi inspirând-o. Antonio, fiul cel mare care acum are 11 ani, refuza să citească. A cerut și sfatul unui psiholog pentru a căuta variante pentru a-l atrage în lumea magică a poveștilor. În final, a ales să creeze o istorisire în care el să devină eroul principal.

Antonio venea cu tot felul de argumente. Ba limbajul din cărți i se părea prea greoi, ba nu se regăsea în personaje. Astfel că, în 2018, Nicoleta i-a dat viață lui Titi.

Sorin Cîmpeanu a anunţat că ar putea fi modificată structura anului şcolar şi să se revină la trimestre în loc de semestre, însă va exista o discuţie amplă cu sindicatele, asociaţiile de părinţi şi ale elevilor, transmite News.ro.

Totodată, elevii ar putea reveni la şcoală la 1 septembrie, odată cu profesorii. Ministrul Educaţiei a precizat că, îndiferent de variata pe care se va merge, va propune extinderea anului şcolar, începând cu septembrie 2022.

„Acest an şcolar 2021-2022 ar urma să înceapă cursurile pe data de 13 septembrie. Sigur pledăm pentru extinderea duratei anului şcolar. În acelaşi timp este nevoie şi de predictibilitate. Ministerul Educaţiei este dispus să ia în considerare reanalizarea structurii anului şcolar, cu o singură condiţie. Această solicitare să fie făcută prin consens de către partenerii de dialog social. Toţi elevii şi părinţii din România cunosc o anumită structură. Dacă revenim asta va crea un deficit de predictibilitate. Ministerul Educaţiei, în oricare dintre variante va propune, din timp, extinderea anului şcolar începând cu septembrie 2022. Ministerul Educaţiei oricum susţine ideea extinderii perioadei de cursuri în învăţământul preuniversitar. Cu atât mai mult cu cât predarea online a generat pierderi. Deci este nevoie de timp pentru recuperarea acestor pierderi”, a afirmat Sorin Cîmpeanu, într-o intervenţie telefonică duminică la Digi 24.

Întrebat ce ar implica revenirea la trei trimestre în anul şcolar, ministrul Educaţiei a răspuns: „Poate fi o variantă de luat în calcul. Sunt argumente pro şi argumente contra. Este nevoie de consultare publică”.

Societatea civilă a solicitat liderilor politici o soluţie pentru garantarea unui număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană, potrivit unui apel iniţiat de Societatea Academică Română şi semnat de asociaţii ale elevilor din mai multe multe judeţe şi de ONG-uri şi adresat Guvernului şi Parlamentului. Asociaţiile propun ca anul şcolar să aibă un număr mediu de zile echivalent cu cel din primele 10% ţări în topul testărilor PISA, începerea cursurilor la 1 septembrie 2021 în următorul an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, considerând că vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală.

Din toamna ar putea incepe vaccinarea anti-COVID pentru copiii cu varste intre 12 si 15 ani. Anuntul a fost facut de Valeriu Gheorghita, presedintele Comitetului national de coordonare campaniei de vaccinare impotriva SARS-CoV-2.

„Am vazut ca Pfizer a depus deja la FDA datele pentru a obtine autorizare si indicatie pentru grupa de varsta 12-15 ani, ceea ce inseamna ca intr-un interval de circa doua luni este foarte probabil sa avem aceasta autorizare si de la FDA si cu siguranta si de la Agentia Europeana a Medicamentului, asa incat cred ca din toamna, din trimestrul al treilea, am putea sa avem aceasta indicatie si sa si facem acest tip de vaccinare”, a spus medicul militar.

Studiile clinice efectuate pe 2.260 de adolescenti cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani in Statele Unite au „demonstrat o eficacitate de 100% si un raspuns robust de anticorpi”, in speranta de a demara vaccinarile la acest grup de varsta inainte de inceperea urmatorului an scolar.

Raluca Deliu, medic la Spitalul Județean Sf. Spiridon din Iași și mamă singură, împreună cu alți părinți care-și cresc singuri copiii, a reușit, după multe petiții, să schimbe legea de acordare a bonusurilor pentru angajații din sănătate, apărare, penitenciare, ordine publică și securitate națională. Inițial, nu se aplica și pentru familiile monoparentale. Modificarea legislativă a fost promulgată de președinte și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Părinții angajați în sănătate, penitenciare, apărare, securitate națională și ordine publică și care-și cresc singuri copiii sub 12 ani încă nu beneficiază de bonusul asigurat de lege colegilor căsătoriți. Raluca Deliu, medic primar la secția ORL a Spitalului Județean de Urgență Sf. Spiridon din Iași, este unul dintre părinții care au încercat pe toate căile să ajungă la decidenții politici și să le atragă atenția că Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG 147/2020) defavorizează familiile monoparentale ai căror membri fac parte din personalul esențial amintit mai sus.

Cei din familiile monoparentale au, deocamdată, o singură opțiune: să-și ia liber, ca să stea cu cei mici acasă, însă pentru fiecare zi ar primi cu 25% mai puțin din salariul corespunzător acelei zile de muncă. Ei rar pot lipsi de la lucru, tocmai pentru că sunt considerați esențiali. Deci, sunt obligați să renunțe la orice formă de recompensă, deși au o grijă în plus, pentru că n-au întotdeauna cu cine să-și lase copiii.

După ce mai mulți părinți, printre care și Raluca Deliu, au trimis scrisori și e-mailuri către politicieni și petiții la Ministerul Muncii, o modificare legislativă, conform căreia familiile monoparentale pot accesa acel bonus, a fost votată de parlamentari și promulgată de președintele Klaus Iohannis în aprilie. După publicarea în Monitorul Oficial, amendamentul va intra în vigoare.