Revista presei – 12 octombrie 2022

Ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, delegat permanent al României la UNESCO, va conferenţia la Universitatea de Vest din Timișoara. La eveniment vor fi prezenți în public și 12 bursieri Fulbright.

Conferința, organizată de Universitatea de Vest din Timișoara în cadrul proiectului Timișoara Ideas Fest şi moderată de lect. univ. dr. Alexandru Jădăneanț, va fi în limba engleză. Conferinţa va avea loc miercuri, 12 octombrie, de la ora 14.30, în amfiteatrul A01 al UVT şi va fi transmis live, pe pagina de Facebook a UVT.

Simona-Mirela Miculescu, Doctor Honoris Causa al UVT, este prima femeie purtător de cuvânt din istoria Ministerului Afacerilor Externe, prima femeie din istoria diplomatică a României cu rang diplomatic de ambasador și prima femeie care a condus Misiunea Permanentă a României în cadrul Națiunilor Unite.

Evenimentul face parte din Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Primăria Timișoara, prin Centrul de Proiecte, şi cofinanțat de Consiliul Județean Timiș.

Finalul lunii octombrie aduce la Timișoara o nouă ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), cea cu numărul 11. Ea se va extinde, în acest an, și la Lugoj, Jimbolia și Reșița, și vor veni scriitori din șase țări, în afară de România.

În perioada 26-29 octombrie are loc o nouă ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, prima în care autorii și cititorii vor fi față în față după doi ani în care publicul a urmărit doar online lecturile și dezbaterile. Pentru prima dată, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) se extinde și înspre Lugoj și Jimbolia, dar și spre Reșița.

14 scriitori din Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Lituania, Serbia și Republica Moldova se vor alătura în lecturi publice și dezbateri unor nume importante ale literaturii române de astăzi, după cum urmează: 26-28 octombrie – Sala Barocă a Muzeului de Artă, 27 octombrie – Palatul Cultural din Reșița, 28 octombrie – Școala Gimnazială Jimbolia şi 29 octombrie – English Pub din Lugoj.

Tema acestei ediții este „Cărți și hărți. Vecinătăți literare”, iar în deschidere vor vorbi scriitorii Cristian Tudor Popescu și Oleg Serebrian, viceprim-ministru al Republicii Moldova.

Pe lista scriitorilor invitați la ediția din acest an a FILTM sunt Oksana Zabușko și Grigory Semenchuk (Ucraina), Faruk Šehić (Bosnia și Herțegovina), Aušra Kaziliūnaitė (Lituania), Petar Matović (Serbia), Katerina Rudčenková (Republica Cehă), Oleg Serebrian (Republica Moldova), Ștefania Mihalache, Cătălina Stanislav, Alexandru Higyed, Robert G. Elekes, Cristian Tudor Popescu și Radu Paraschivescu (România).

Muzeul Național al Banatului, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara vă organiza exppziția „Incursiuni în Istoria Medicinei Timișorene”.

Expoziția găzduită de Bastionul Theresia din Timișoara face parte din seria evenimentelor organizate pentru a marca 77 de ani de la înființarea uneia dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din țară – Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Printre exponate se găsesc o serie de aparate și instrumente medicale, precum primul echograf cu examinare în timp real din Centrul Universitar Timișoara (1985), instrumentar chirurgical, sonda Watson folosită înainte de apariția fibroscoapelor în pediatrie, aparat pentru ozonoterapie, cărți de istoria medicinei, diplome, panouri care prezintă istoria Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, însoțite de o cronologie a principalelor evenimente și de portretele primilor profesori.

„UMFT este universitatea care se dezvoltă împreună cu noi – cadre universitare și studenți. Doar împreună putem duce mai departe tradiția și doar împreună putem dezvolta și pregăti universitatea noastră să răspundă cât mai bine nevoilor actuale de educație universitară în Medicină. Împreună și fiecare dintre noi suntem Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș„ din Timișoara”, a declarat rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, prof. dr. Octavian Crețu.

Miercuri, 12 octombrie 2022, în Aula Magna a Universității, comunitatea academică a UBB sărbătorește 150 de ani de învățământ universitar maghiar în România,

Universitatea maghiară din Cluj  a avut o istorie complexă, care a marcat în bine un număr impresionant de absolvenți.

Astfel, aceasta continuă tradiția Universitas Claudopolitana, începută în 1581 cu educația în limba latină, la care s-a adăugat ulterior și limba germană și va fi transformată în 1919 de regele Ferdinand în Universitatea românească din Cluj, aceasta din urmă evoluând în ceea ce numim astăzi Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (UBB).

Dacă Universitas Claudiopolitana a conferit primele titluri de doctor de pe teritoriul actual al țării (primul identificat până acum din 1715), Universitatea maghiară din Cluj a oferit din 1872 primele titluri de doctor și de Doctor Honoris Causa în formatul modern, humboldtian. Școlile de știință ale Universității maghiare din Cluj erau unele de referință internațională, școala de matematică spre exemplu reunindu-i pe unii dintre cei mai importanți matematicieni ai vremurilor respective, în această perioadă Henri Poincaré devenind și Doctor Honoris Causa al acestei universități.

În acest context, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David declară că: „Dacă în 2019 am sărbătorit 100 de ani de universitate românească, iar în 2021 am sărbătorit 440 de ani de tradiție academică (inclusiv tradiția învățământului în limba germană), este momentul acum să onorăm 150 de ani de universitate maghiară.

Deși învățământul superior în limba maghiară exista deja la Cluj prin institute/academii, unele derivate din Universitas Claudiopolitana, învățământul maghiar în universitate începe pe teritoriul actual al țării cu această instituție academică fondată în 1872, care va include infrastructura și personalul acestor instituții de învățământ superior preexistente.”

România se pregătește pentru o iarnă grea, cu prețuri mari la gaze, astfel că energia din surse regenerabile pare să fie una dintre puținele opțiuni viabile pentru încălzirea locuințelor și a clădirilor publice. Un proiect al Universității Politehnica din București (UPB) arată cum energia solară și geotermală pot fi folosite împreună pentru a reduce costurile și emisiile de gaze cu efect de seră.

Cercetătorii au îmbunătățit sistemul de încălzire într-una dintre clădirile Facultății de Energetică, Laboratorul de Surse Regenerabile de Energie, care folosește acum în proporție de 100% energie regenerabilă.

Până recent, clădirea a fost încălzită cu ajutorul unei centrale locale pe gaz. Deoarece se află la un capăt al rețelei centralizate de alimentare cu căldură a universității, temperatura agentului termic care ajungea în clădire era prea scăzută pentru a asigura condițiile de confort.

Echipa de cercetători condusă de prodecanul conf. dr. ing. Constantin Ionescu a arătat că un sistem de încălzire hibrid, bazat pe energie geotermală și solară, poate crește confortul cadrelor didactice și al studenților care își desfășoară activitatea în clădire. Soluția dezvoltată de inginerii de la Facultatea de Energetică din cadrul UPB include panouri fotovoltaice, panouri hibride fotovoltaic-termic și pompe de căldură geotermale. Oamenii de știință spun că ea poate fi replicată cu ușurință oriunde.

Munca cercetătorilor români este parte dintr-un proiect mai mare, WEDISTRICT, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon 2020. În afară de București, se mai fac studii pe tema încălzirii și răcirii districtuale din resurse regenerabile și în Córdoba (Spania) și Luleå (Suedia).

„WEDISTRIC s-a născut din dorința noastră de a arăta cum pot fi înlocuiți combustibilii fosili prin integrarea optimă a diferitelor surse de energie regenerabilă atât în sistemele de încălzire zonală existente, cât și în cele noi”, spune conf. Ionescu.

Sistemul românesc de educație întâmpină greutăți în a furniza suficienți absolvenți care să aibă competențele necesare sectorului public, sector ce are nevoie de reforme majore inclusiv în învățământ, pentru a-și întări capacitatea de inovare, arată un nou raport al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit documentului, prezentat marți, aceste dificultăți ale educației apar în condițiile în care indexul capitalului uman al României este mai scăzut decât în urmă cu 10 ani, iar sectorul public întâmpină greutăți multiple în privința forței de muncă.

Documentul citat arată că, deși locurile de muncă din sectorul public pot fi atractive, oferind condiții bune și avantaje, acest sector întâmpină dificultăți, din cauza pieței limitate a competențelor, în a concura cu slujbele de pe piețele concurențiale locale și regionale unde salariile tind să fie mai bune.

• Raportul interimar privind “Întărirea capacității inovatoare a Guvernului României”, realizat de Observatorul OCDE pentru Inovare în Sectorul Public, mai arată că statul român investește deja în reforme care, între altele, au scopul să întărească sistemele de recrutare a tinerilor absolvenți în administrația publică. Dar rezultatele se lasă așteptate, iar problemele din sistemul de educație și formare, care nu este conectat în mod adecvat la structurile de pregătire vocațională, exacerbează aceste dificultăți, apreciază realizatorii documentului.

Semnalele privind educația, formulate în raportul OCDE, vin în condițiile în care acesta arată că România are ambiții să țină pasul cu alte state din regiune, în privința standardelor în diverse domenii, dar sistemul său public, deși stârnește unele eforturi în materie de inovare, nu este unul care să încurajeze abordările inovatoare. Există resurse foarte limitate pentru finanțarea și sprijinirea activităților inovatoare, dar și o problemă sistemică a lipsei de legături cu structurile care ar putea sprijini inovația, inclusiv cu cele din educație.

O colaborare mai mare între autoritățile publice, instituțiile de învățământ, cele de cercetare și de tehnologie și întreprinderile din sectorul privat ar putea ajuta la întărirea capacităților sectorului public, continuă aceștia. Iar instituțiile din educație sunt prezentate printre cele cu care autoritățile trebuie să se alieze pentru a produce reforme, dacă România dorește să-și întărească sistemul privat de cercetare și inovare.