Revista presei – 12 octombrie 2021

Innovation Labs, primul program de pre-accelerare pentru start-up-uri tehnice din România, va organiza în data de 19 octombrie evenimentul în urma căruia vor fi desemnate cele patru proiecte câştigătoare ale competiţiei din cele 20 de echipe finaliste.

“Demo Day Back to Earth marchează finalul programului de mentorat de şapte luni care a debutat în martie şi aduce împreună 20 de start-up-uri finaliste, din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, pentru o ultimă rundă de jurizare. Evenimentul va avea loc în studioul special creat în Aula POLITEHNICA din Bucureşti, în care va găzdui un număr limitat de participanţi şi va fi accesibil online publicului larg pe pagina de Facebook Innovation Labs - www.fb.com/ilabsro”.

Din cohorta de 71 de start-up-uri înrolate în programul Innovation Labs 2021, cele 20 de echipe finaliste alese în cadrul semifinalelor naţionale la finalul lunii septembrie, vor susţine o prezentare a produsului lor sub forma unui pitch de două minute transmis în direct, în faţa partenerilor, a reprezentanţilor media şi a potenţialilor investitori.

Dintre acestea, patru echipe vor fi premiate pe baza voturilor membrilor juriului finalei Demo Day şi li se vor acorda premiile: Innovation Labs Grand Prize, Premiul Innovation Labs Scale-up of the Year, Premiul Innovation Labs Start-up of the Year, Premiul Innovation Labs Spin-off of the Year

Acceleratorul Innovation Labs se află anul acesta la a 9-a ediţie. În cei nouă ani de activitate, peste 395 de echipe şi peste 3300 de participanţi au experimentat, alături de o comunitate centrată pe încurajarea spiritului antreprenorial, parcursul dezvoltării propriului produs în ecosistemul de start-up-uri tech, în cele cinci centre universitare din România.
Programul Innovation Labs este organizat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara, de Asociaţia Tech Lounge, Fundaţia Transylvania Institute of Technology, Asociaţia Calemis, EduHub şi Cowork Timişoara.

În cele cinci centre universitare, programul este susţinut academic de 11 universităţi de top din România: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Trei cercetători împart în acest an Premiul Sveriges Riksbank 2021 în științe economice, a decis Academia Regală Suedeză de Științe. Jumătate din premiul Nobel pentru Economie merge la  David Card „pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii” și cealaltă jumătate se împarte între Joshua D. Angrist și Guido W. Imbens „pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor cauzale”.

Laureații din acest an – David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens – “ne-au oferit noi informații despre piața muncii și au arătat ce concluzii despre cauză și efect pot fi extrase din experimentele naturale. Abordarea lor s-a răspândit în alte domenii și a revoluționat cercetarea empirică”, explică organizatorii.

Multe dintre marile întrebări din științele sociale se referă la cauză și efect. Cum afectează imigrația nivelul de salarizare și ocupare? Cum afectează o educație mai lungă veniturile viitoare ale cuiva? “La aceste întrebări e greu de răspuns, deoarece nu avem nimic de folosit ca comparație. Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat mai puțină imigrație sau dacă acea persoană nu ar fi continuat studiile. Cu toate acestea, laureații din acest an au arătat că este posibil să răspundem la aceste întrebări și la întrebări similare folosind experimente naturale. Cheia este de a utiliza situații în care evenimentele întâmplătoare sau modificările politicii duc la tratarea diferită a grupurilor de persoane, într-un mod care seamănă cu studiile clinice din medicină”.

Inspectoratele școlare județene vor aproba solicitările venite din partea școlilor de a trece în online, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Anunțul a fost făcut după o videoconferință cu toate inspectoratele școlare județene.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că inspectoratele școlare județene vor aproba toate solicitările venite din partea conducerilor școlilor de a trece în online, formulate în baza ordinului comun ministerul Sănătății – ministerul Educației, afirmând că există diferențe între școli și directorii nu trebuie să aștepte o decizie centralizată, scrie hotnews.ro.

Videoconferința cu toate inspectoratele școlare județene a fost ținută după ce reprezentanții părinților și elevilor au solicitat ca școlile să poată decide trecerea în online, acolo unde rata de infectare cu Covid-19 este peste 6 la mia de locuitori.

„Tocmai ce am încheiat o videoconferință cu toate inspectoratele școlare județene. Înțelegând îngrijorările legitime ale părinților, elevilor, cât și din partea colegilor cadrelor didactice, ordinul comun prevede toate situațiile posibile. Sunt 17.632 școli în România, avem două reguli generale de bază care au fost ușor înțelese – la apariția unei îmbolnăviri în clasă, se suspendă activitatea la nivelul clasei. A doua – la suspendarea a cel puțin jumătate din numărul claselor din școală se suspendă activitatea fizică la nivelul întregii școli. (…) Solicitarea se face către inspectorat, am luat legătura cu toate isj și inspectoratele vor aproba aceste solicitări indiferent de numărul solicitărilor”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu, citat de hotnews.ro.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, afirmă că în universităţile din România, „unde ar trebui să fim cu cea mai mare înţelegere faţă de importanţa vaccinării, de progresele ştiinţei”, rata de vaccinare anti-COVID este sub media europeană.

„La angajaţi se pune problema dreptului la muncă, important este că rectorii şi studenţii, deopotrivă, îşi doresc ca universităţile să fie medii sigure. (...) În mare, suntem, chiar şi în universităţi, unde ar trebui să fim cu cea mai mare înţelegere faţă de importanţa vaccinării, de progresele ştiinţei, avem o rată de vaccinare sub media europeană”, a afirmat ministrul Educaţiei duminică seară, într-o intervenţie la Digi24, referindu-se la demersul Consiliului Rectorilor din România care solicită Guvernului şi Parlamentului să introducă certificatul verde COVID în toate spaţiile universităţilor. Întrebat dacă în opinia sa studenţii ar fi impulsionaţi să se vaccineze în situaţia în care nu ar mai putea intra în universităţi nevaccinaţi, Sorin Cîmpeanu a răspuns afirmativ.

„Dar până la a convinge studenţii şi profesorii, cred că e important ca toate partidele parlamentare să îşi precizeze poziţia în raport cu un astfel de proiecte de lege solicitat de Consiliul Rectorilor”, a adăugat Cîmpeanu. Acesta a menţionat că se aşteaptă ca partidele să susţină toate măsurile care trebuie luate în aşa fel încât România să nu se mai afle pe ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene privind vaccinarea.

Conform ministrului, există universităţi, precum cea de Medicină şi farmacie din Târgu Mureş, unde rata de vaccinare în rândul studenţilor este de 90%, în timp ce în alte universităţi 50-55% dintre studenţi sunt vaccinaţi. Există  şi universităţi care nu au raportat rata de vaccinare, a precizat ministrul.

Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) solicită Guvernului şi Parlamentului modificarea legislaţiei, în sensul în care aceasta să prevadă că accesul în spaţiul universitar este posibil în baza certificatului verde digital privind vaccinarea anti-COVID. Excepţie ar urma să facă, potrivit propunerii, persoanele care au contraindicaţii medicale privind imunizarea prin vaccinare.

Aproximativ 10% dintre părinții copiilor care nu sunt vaccinați, elevi cu vârste între 12 și 18 ani, vor școală online și copiii să rămână neimunizați. La polul opus, 70% dintre ei vor școală fizic, tot fără vaccinare. Rezultatele aparțin sondajului IRES realizat în rândul părinților de copii care au vârsta legală pentru a fi vaccinați împotriva COVID (12-18 ani). “E clar că vedem un anumit trend de susținere a continuării activității fizice în școli, indiferent dacă sunt vaccinați sau nevaccinați. E clar că oamenii nu își doresc ca școala să fie închisă”, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Dan Jurcan, directorul de cercetare al casei de sondare IRES.

Într-un interviu acordat Edupedu.ro, acesta a atras atenția că, “în același timp, există acest refuz de a-ți proteja proprii copii și ca tu să te protejezi în fața unui risc”. “Este un eșec al campaniei de vaccinare, care a avut loc în special cu marea relaxare din primăvară care a creat impresia falsă că dispare necesitatea vaccinării când apar măsuri de relaxare și asta ne face să fim aici, la 35% [rata de vaccinare – N.Red.], când alte țări europene sunt la peste 80%”, a declarat Dan Jurcan.

Contactat de Edupedu.ro, sociologul a vorbit despre posibilitatea de vaccinare anti-COVID în școală, în contextul percepțiilor actuale ale părinților și profesorilor cu privire la vaccinare, dar și despre elementul-surpriză din cel mai recent sondaj derulat de IRES. “Am rămas surprins să văd că Biserica are un rol mult mai redus față de ceea ce se spunea în spațiul public, fie cu privire la promovarea unui mesaj antivaccin sau despre potențialul de schimbare atitudinală”, a precizat directorul de cercetare al IRES.

• Rezultatele sondajului “Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19” au fost publicate vineri, în aceeași zi în care reprezentanții Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți au cerut miniștrilor Educației și Sănătății ca școlile să se poată închide fizic atunci când în localitate rata de incidență depășește 6/1000 (detalii aici).

Rep: Cel mai recent sondaj IRES arată că 6 din 10 părinți nu știu dacă profesorii copiilor lor sunt vaccinați. În plus, peste 50% nu doresc să cunoască această informație și 2 treimi nu sunt îngrijorați că profesori nevaccinați le predau copiilor. De ce nu vor să afle părinții informații legate de vaccinarea profesorilor și ce ar trebui să facă autoritățile?

Sociologul Dan Jurcan, director de cercetare al IRES: Dacă ne uităm, mai vedem că 46% dintre părinții tinerilor cu vârsta între 12 și 18 susțin că sunt vaccinați împotriva COVID. România este saturată pe tema vaccinării și în mod automat se reflectă acest lucru și când măsurăm percepția părinților legată de vaccin. Vedem că pe de o parte e deficit de informație, oamenii nu știu dacă profesorii sunt vaccinați sau nu, iar pentru unii rezistența la vaccinare este atât de puternică, încât refuză să știe. Poate fi și indiferență, dar în principiu este o teamă. În mod cert, cei care au gândit campania de informare din ultimele 6 luni pe tema vaccinării nu au reușit să convingă. La început frica a funcționat foarte bine, după aceea am văzut că frica nu mai funcționează, dar s-a politizat foarte mult acest subiect, avem oameni politici care spun „vaccinați-vă” și alții care spun „nu vă vaccinați”. Vedem și o serie de medici care spun „nu”, deci avem un discurs fracturat și el se reflectă automat și în rândul părinților copiilor cu vârsta de vaccinare. Este un eșec al campaniei de vaccinare, care a avut loc în special cu marea relaxare din primăvară care a creat impresia falsă că dispare necesitatea vaccinării când apar măsuri de relaxare și asta ne face să fim aici, la 35% [rata de vaccinare – N.Red.], când alte țări europene sunt la peste 80%.

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces. Date mai detaliate spre exemplu gasiti aici sau aici.

Problema COVID și a campaniei de vaccinare nu e doar una de vaccinologie, sau de virologie, sau de ATI. Este și de epidemiologie, sănătate publică, etică, psihologie, securitate, administrație publică, biochimie, biofizică, biologie etc.

Să vedem paginile de internet ale universităților din România. Au ele ceva de spus acolo despre COVID, despre vaccinare? Desigur, căci sunt foruri de educație, știință, cultură... Dacă nu ele, atunci cine?

UBB are un buton COVID pe pagina principală: https://www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/covid19/. Te duce la lista măsurilor și mesajelor pe subiect. Este și un punct de vedere al Consiliului Științific, care „susține necondiționat vaccinarea” și spune „noi ne-am vaccinat”. Însoțit de câteva pagini de text despre boală și despre vaccinare: vezi aici - inclusiv surse și trimitere la pagina campaniei naționale de vaccinare.

UMF București are o situație similară cu a UBB, doar că pagina de informații științifice e redactată de către studenți sub îndrumarea unui cadru didactic: https://umfcd.ro/info-coronavirus/. Lista de noutăți științifice e probabil cea mai complexă dintre toate universitățile românești, dar pare să se fi oprit în aprilie 2021. Pe pagina principală COVID nu scrie explicit că UMF București recomandă vaccinarea.

UMF Iași, printre primele care au asumat public decizia de impunere a vaccinării, are o secțiune specială COVID foarte complexă https://www.umfiasi.ro/ro/info-covid-19 unde se găsește cam tot ce ar fi logic să se găsească, inclusiv întrebări și răspunsuri. Acolo lucrurile însă sunt pe alocuri, prin locurile esențiale, neactualizate: se listează întrebarea „există vaccin?” iar răspunsul dânșilor e „încă nu”.

Universitatea din București (UB) are și ea buton pe pagina principală https://unibuc.ro/info-covid-19/ cu întrebări și răspunsuri despre măsuri adminsitrative, trimitere la pagina campaniei naționale de vaccinare, câteva infografice de la „Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului României”. Alături, noutăți, articole științifice ale membrilor UB. Dar UB nu își asumă aici un îndemn propriu la vaccinare: nu scrie nici „susținem campania de vaccinare”, nici „noi ne-am vaccinat”, nici „vă îndemnăm să vă vaccinați”. Responsabilitatea acelor îndemnuri e lăsată în seama altora.

Universitatea de Vest din Timișoara face lucurile cam la fel ca UB, doar că mai puțin amplu. Are inclusiv o listă de „recomandări” – dar vaccinarea nu e printre ele. Mai mult, chiar titlul paginii nu mai e despre informații... ci despre măsuri de prevenție: https://uvt.ro/ro/masuri-preventie-covid-19/. Similar arată lucrurile și la Craiova https://www.ucv.ro/despre/strategie/masuri_preventie_covid19.php, la UAIC https://www.uaic.ro/informatii-covid-19/, la UMF Cluj http://www.umfcluj.ro/component/content/article/8-ro/607-info-covid-19?Itemid=216, la Oradea https://www.uoradea.ro/Inform%C4%83ri+COVID-19, sau la Constanța https://www.univ-ovidius.ro/info-covid-19. Politehnica din București nu are o secțiune specială COVID pe prima pagină, dar afișează zilele acestea un mesaj al Senatului universității, care „recomandă vaccinarea”.

La majoritatea restului universităților mai cunoscute, pe prima pagină nu găsești ceva anume despre COVID sau despre vaccinare: ASE București, Universitatea Tehnică din Cluj sau cea din Iași sau din Timișoara. Mi-e și teamă să mă mai uit la restul celor aproape 100 de universități din România.

Doar Parlamentul poate să stabilească legislația primară necesară pentru ca certificatul verde digital să fie folosit pentru accesul în spațiile universitare, așa cum cere Consiliul Național al Rectorilor (CNR), a spus duminică, la Digi 24, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El a arătat că Executivul din care face parte nu poate iniția proiecte de lege, fiind guvern interimar, de aceea doar Parlamentul poate acționa în acest sens.

Oficialul a arătat, în context, că și în universități, “unde ar trebui să fim cu cea mai mare înțelegere față de importanța vaccinării, de progresele științei, avem o rată de vaccinare sub media europeană”. În acest sens, Cîmpeanu a făcut trimitere la o universitate din Târgu Mureș, unde “avem 90% rata de vaccinare în rândul studenților”, pe când în altele care au raportat astfel de cifre rata de vaccinare este de 50-55%.

Potrivit ministrului, CNR a discutat posibilitatea de a transmite o scrisoare către toate partidele pentru ca acestea să spune dacă susțin sau nu certificatul verde în universități. Cîmpeanu a arătat că accesul pe baza acestui certificat ar trebui să fie introdus atât pentru studenți, cât și pentru angajații universităților, iar “la angajați se pune problema dreptului la muncă”.

• El a făcut declarațiile în condițiile în care Ministerul Educației a transmis, ieri, un comunicat de presă în care sintetizează discuțiile purtate zilele trecute într-o reuniune a Consiliului Național al Rectorilor, în urma căreia aceștia au solicitat, între altele, “Guvernului / Parlamentului României modificarea cadrului legislativ astfel încât accesul în spaţiul universitar să se facă pe baza certificatului verde digital, cu excepţia celor care au contraindicaţii medicale”.
• “În primul rând, am apreciat dorința rectorilor de a face din campusurile universitare medii sigure pentru întreaga comunitate academică. Pentru acest lucru au solicitat o modificare legislativă. Pentru a institui certificatul verde în universități, atât pentru studenți, cât și pentru angajați, este nevoie de legislație primară. Legislația primară este apanajul parlamentului, guvernul putând, dacă nu este guvern interimar cum este acum, să inițieze proiecte de lege. Cum guvernul nu poate iniția un proiect de lege, doar Parlamentul poate crea acea legislație primară în baza căreia să se poată introduce certificatul verde în universități, atât pentru studenți, cât și pentru angajați.
• S-a discutat la nivelul Consiliului Rectorilor posibilitatea transmiterii unei scrisori către toate partidele parlamentare, pentru a-și preciza ferm poziția: da sau nu. Susțin sau nu susțin un astfel de proiect de lege privind obligativitatea certificatului verde în universități? Repet, este vorba despre studenți, este vorba și despre angajați. La angajați se pune problema dreptului la muncă. Important este că rectorii și studenții deopotrivă își doresc ca universitățile să fie medii sigure.

Universitatea Transilvania Braşov (UniTBv) a decis o serie de măsuri de stimulare a studenţilor pentru a se vaccina împotriva COVID-19, a declarat, luni, rectorul instituţiei de învăţământ superior, dr. Vasile Abrudan, care a menţionat, totodată, că este prea devreme să avanseze cifre în legătură cu procentul de studenţi care au ales să se imunizeze.

Potrivit acestuia, nicio universitate nu poate furniza în acest moment cifre precise în privinţa procentului de vaccinare a studenţilor, fiind necesară în acest sens o colaborare a asociaţiilor de studenţi cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior în privinţa culegerii unor date bazate pe dovezi.