Revista presei – 12 noiembrie 2021

Ministerul Educației aprobă decontarea unei sume de câte 60 de lei pentru fiecare participant la o activitate extracurriculară organizată online de universități, potrivit ordinului de ministru al educației publicat în Monitorul Oficial. Suma este de 6 ori mai mare față de cea decontată pentru cheltuielile de organizare fizică, de 10 lei de participant.

Este vorba despre un ordin cu nr. 5.505 din 28 octombrie 2021, care modifică și completează anexa ordinului ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5.052/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind alocarea de fonduri de la bugetul de stat instituțiilor de învățământ superior de stat pentru organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare – științifice, tehnice, cultural-artistice și sportive naționale, precum și a celor pentru studenții capabili de performanțe.

Documentul prevede că la articolul 4 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: „e) cheltuieli specifice de organizare a acțiunilor online: 60 lei/persoană/activitate”.

Celelalte deconturi permise pentru aceste activități extracurriculare sunt:

• transport dus-întors: 30 lei/participant (Se acordă doar o singură dată/acțiune.)
• cazare: 25 lei/zi/participant;
• masă: 35 lei/zi/participant;
• cheltuieli de organizare: 10 lei/participant.
  • Devizul estimativ de cheltuieli se întocmește pe baza cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli și în funcție de numărul de participanți care se deplasează pentru desfășurarea activității, numărul de nopți de cazare/participant, numărul de zile pentru care se solicită masa/participant, cheltuieli de organizare (se vor deconta maximum 10 lei/participant), pe surse de finanțare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

Actul normativ prevede că instituțiile de învățământ superior de stat organizatoare de activități extracurriculare – științifice, tehnice, cultural-artistice și sportive naționale transmit la Ministerul Educației (M.E.), centralizat până la data de 2 decembrie a anului în curs (data de înregistrare în M.E.), solicitările de aprobare a acțiunilor pentru organizarea în anul bugetar următor a acestora, precum și devizele estimative de cheltuieli aferente fiecăreia.

Ajutor de la Guvern primit de Timișoara și alte 30 de orașe în care sunt probleme cu căldura și apa caldă. Guvernul a alocat din fondul de rezervă către Colterm 53,8 de milioane de lei pentru compensarea facturilor curente la gaz.

„ (…) bani care vin în completarea eforturilor uriașe pe care le facem de la bugetul local pentru a asigura, zi de zi, apă și căldură în școli, spitale, case, instituții, și ne vor ajunge până la finalul anului”, a transmis primarul Dominic Fritz pe Facebook.

În total, Guvernul a alocat din fondul de rezervă peste 310 de milioane de lei pentru 31 de orașe care se confruntă cu greutăți în furnizarea agentului termic din diverse motive. Timișoara a primit cei mai mulți bani. 53,8 milioane de lei vin către Colterm.

„Întreaga sumă primită de la Guvern va fi utilizată EXCLUSIV pentru plata energiei termice până la sfârșitul acestui an astfel încât școlile, spitalele, cetățenii conectați la Colterm să aibă apă caldă și căldură și precizez acest lucru pentru a opri orice alte speculații”, a transmis Fritz.

Înfiinţată la 11 noiembrie 1920, prin Decretul semnat de Regele Ferdinand, dintr-o necesitate firească, Timişoara fiind cel mai dezvoltat oraş al ţării din punct de vedere industrial, Şcoala Politehnică din oraşul de pe Bega, prima instituţie de învăţământ superior din partea de vest a României, a contribuit decisiv la dezvoltarea modernă a oraşului Timişoara sau a regiunii. Prin cei peste 135.000 de absolvenţi de-a lungul celor peste 100 de ani de existenţă, prin şcolile create aici în majoritatea domeniilor inginereşti, prin cercetarea ştiinţifică, prin ceea ce a reprezentat ca argument câteodată decisiv pentru atragerea de investiţii în zonă, dar şi prin sport, muzică, artă, implicare în viaţa comunităţii, brandul Politehnicii s-a consolidat. Am construit profesionişti, lideri pentru Timişoara, Timiş dar şi pentru alte municipii sau judeţe din România sau companii de pe întregul mapamond.

Acum, când sărbătorim 101 ani, privim în urmă cu mândrie la înaintaşii noştri, la tradiţia care a consacrat Universitatea Politehnica Timişoara ca instituţie de învăţământ superior de excelenţă, aflată mereu pe locuri fruntaşe între universităţile din România, dar şi spre viitor, cu responsabilitate, la provocările celui de-al doilea secol al existenţei noastre.

Evenimentul aniversar a avut loc în data de 11 noiembrie 2021, în regim hibrid, cu o prezenţă redusă în Auditorium-ul Centrului de Conferinţe al Universităţii Politehnica Timişoara şi mult mai largă în mediul online, via Zoom, fiind transmis în direct şi pe pagina de Facebook a instituţiei.

Ministerul Sănătății urmează să emită normele pentru folosirea testelor de salivă, neinvazive, în școli. Secretarul de stat Andrei Baciu spune că procedura va fi simplă și că va putea fi făcută și de cadre didactice, în școlile care nu au personal medical.

„Se lucrează la nivelul Ministerului Sănătății pentru a finaliza tot protocolul, iar forma finală va fi comunicată imediat ce proiectul va fi gata. Vorbim de teste de salivă non-invazive. Metoda de recoltare se va face diferit, în absența unui disconfort. Vorbim și de posibilitatea ca aceste teste să fie făcute și de personal non-medical. Bineînțeles, în urma unei instruiri, astfel încât procedura să se facă corect și rezultatul să nu fie influențat de maniera de testare”, a spus Baciu.

„S-au achiziționat aceste teste, procedura e în curs, ele vor ajunge în școli și se va stabili o cadență de testare. Testarea efectivă va fi efectuată de personalul medical, acolo unde există, în rest vor fi instruite cadre didactice în interiorul fiecărei școli. Nu este o procedură medicală”, a adăugat el.

Întrebat dacă profesorii pot să refuze testarea, Baciu a răspuns: „Noi pregătim acum modalitatea generală prin care această testare să se desfășoare”.

Vineri, 12 noiembrie 2021, începând cu ora 15.00 (via Skype), şi sub genericul „România Inteligenta”, în Platoul BZI LIVE este programată o emisiune-dialog specială despre învăţământ superior, realităţi educaţionale, cel mai important consorţiu academic din România alături de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti. Dialogul cu distinsul universitar se va axa pe: principalele teme din Educaţie, Consorţiul Universitaria (din care fac parte cele mai importante şi prestigioase instituţii de învăţământ superior din ţară anume: Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj, Universitatea de Vest din Timişoara, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, proiectele şi relaţia cu cea mai veche universitate modernă a României, „Cuza”, provocări şi perspective pentru Educaţia naţională, colaborări internaţionale, management academic şi proiecte în care este implicat.

Prof. univ. dr. Marian Preda este profesor de Sociologie, Management şi Politici Sociale, rectorul Universităţii din Bucureşti (din decembrie 2019)

Prof. univ. dr. Marian Preda este profesor de Sociologie, Management şi Politici Sociale, rectorul Universităţii din Bucureşti (din decembrie 2019). Este fost preşedinte al Senatului Universităţii din Bucureşti (2015-2019), fost decan al Facultăţii de Sociologie şi Asistenta Socială (2008-2015), fost preşedinte al Societăţii Sociologilor din România (2010-2012), preşedinte (coordonator) al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice (2009-2010) respectiv preşedinte (timp de 6 luni) al Universităţii Civică Europeană CIVIS, o alianţă academică europeană care reuneşte opt dintre cele mai importante şi reputate universităţi din Europa: „Aix-Marseille Université” – Franţa, „Naţional and Kapodistrian University of Athens” – Grecia, Universitatea din Bucureşti – România, „Université Libre de Bruxelles” – Belgia, „Universidad Autónoma de Madrid”- Spania, „Sapienza Università di Roma – Italia, „Stockholm University” – Suedia şi „Eberhard Karls Universität Tübingen” – Germania. CIVIS aduce laolaltă o comunitate cu peste 384.000 studenţi şi 55.000 de angajaţi, dintre care 30.000 sunt cadre didactice şi cercetători.