Revista presei – 12 ianuarie 2023

Agenda culturală organizată de Universitatea de Vest din Timișoara în 2023, prin care va începe seria de evenimente grupate sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!”, debutează cu două evenimente ce vor avea loc în 13 și 15 ianuarie.

Primul dintre acestea va avea loc vineri, 13 ianuarie, în Amfiteatrul A01 al UVT, unde, începând de la ora 18, va avea loc lansarea „Dicţionarului romanului central-european din secolul XX”, un volum publicat la Editura „Polirom”, coordonat de scriitoarea, publicista și profesoara universitară Adriana Babeți.

La evenimentul de lansare vor fi prezenți mulți dintre contributorii care au participat la realizarea acestui volum colectiv de referință pentru istoria literaturii contemporane din Europa Centrală: Graţiela Benga, Daciana Branea, Dorian Branea, Alexandru Budac, Laura Cheie, Cristina Chevereşan, Afrodita Cionchin, Simona Constantinovici, Gabriela Glăvan, Ilinca Ilian, Gabriel Kohn, Marius Lazurca, Mircea Mihăieş, Alexandru Oraviţan, Dana Percec, Vasile Popovici, Radu Pavel Gheo, Roxana Rogobete, Dumitru Tucan, Cornel Ungureanu, Ciprian Vălcan sau Smaranda Vultur.

Dicționarul reprezintă o autentică premieră europeană, rezultat al unei intense activități a grupului de contributori care au participat la organizarea amplului material bibliografic, care grupează cele 256 de romane selectate, între care sunt incluse titluri și nume celebre – cum ar fi cele ale scriitorilor recompensați cu Premiul Nobel –, dar și altele neștiute sau trecute în uitare. Romane interzise, romane cenzurate, romane exilate, romane clandestine, romane „de sertar”, romane amânate, romane neterminate, romane postume – toate aceste categorii se regăsesc din plin în dicționar, care îi poate ghida pe criticii literari, pe scriitori și pe toți cei pasionați de literatură pe terit

Lucruri pe care oamenii le observă, dar nu le bagă în seamă, nu li se par importante, evenimente ce par fără legătură unul cu altul sau par doar momente aleatorii în viața unor instituții… dar dacă stai să privești cu atenție, dacă iei un pic de distanță, observi că sunt piese ale unui puzzle care încet, încet, alcătuiesc imaginea unor evoluții fundamentale.

Să plecăm de la o știre care ne spune că Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj își deschide un program de studii medicale avansate: ”Programul include trei secțiuni clinice – în domeniile sănătății mintale (UBBMed-Psy), sănătății publice (UBB-PublicH) și medicini generale-interne și cancer (în această fază mai ales bio-oncologie/psiho-somatica/psiho-oncologie) (UBBMed – G). O altă secțiune, UBBMed-Tech, care “stimulează dezvoltarea tehnologiilor avansate în domeniu (ex. Roboterapie/Realitate virtuală pentru tratamentul tulburărilor psihice/Tehnologii de imagistică medicală/Nanomedicină etc.).” (Sursa AICI).

Primul gând: ”Foarte bine, bravo lor!”, dar al doilea gând: ”De ce medicină la universitate,  când în Cluj există o prestigioasă universitatea cu profil medical?” (voi comenta mai târziu acest model bazat pe ”diviziunea” muncii între tipuri de universități); și apoi îți aduci aminte că, în urmă cu ceva timp, Universitatea Babeș-Bolyai a anunțat că va dezvolta programe ”off-campus” în Arad împreună cu Universitatea ”Vasile Goldiș” (Sursa AICI ); Universitatea Vasile Goldiș are facultăți de medicină, de stomatologie, de farmacie (între altele) și o tradiție în dezvoltarea acestui domeniu.

Contopirea diverselor universități înseamnă lărgirea listei de specializări și facultăți, atragerea de fonduri suplimentare (mai ales din granturi, pentru că potențialul de cercetare este amplificat și paleta de echipe este mult mai variată, astfel încât proiectele sunt mai consistente și mai convingătoare), înseamnă reducerea unor costuri materiale, pentru că, așa cum se știe din economie, orice fuziune duce la raționalizări și eficientizări și înseamnă posibilitatea deschiderii unor noi câmpuri, atât din perspectiva formării academice, cât și din aceea a direcțiilor de cercetare – cum ar fi spre exemplu medicina în interiorul universităților de tip clasic.

Eu cred în modelul universității corporatiste, construită pe logica integrării și raționalizării, comprehensibilă și cu vocația extinderii, poate chiar globale.

Acest model este mai adaptat provocărilor societăților post-moderne, mai flexibil managerial și mai dinamic în ceea ce privește furnizarea de servicii educaționale conforme cerințelor sociale, mai bine pregătit pentru câștigarea de granturi si programe. Avem deja câteva precedente. Oare marile universități se vor trezi din amorțeală sau vor aștepta, încremenite în mândria unei istorii prestigioase, un miracol care să le rezolve problemele?

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a început implementarea unui proiect de digitalizare, care se desfășoară în perioada octombrie 2022 – decembrie 2025, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), anunță universitatea.

Valoarea totală acordată în cadrul Contractului de finanțare este de 18.147.500 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este în cuantum de 15.250.000 lei, iar 2.897.500 lei reprezintă TVA.

Proiectul include câteva obiective: modernizarea a șapte laboratoare IT cu tehnologie digitală destinată metodelor de predare-învățare; crearea unui Data Center necesar activității de cercetare și dezvoltării competențelor profesionale și digitale ale studenților și cadrelor didactice; crearea a două noi centre de cercetare și a 5 noi laboratoare de cercetare prin achiziționarea de instrumente și echipamente hardware și software; formarea competențelor digitale pentru peste 250 de studenți și cadre didactice.

Proiectul ”USAMV CN – DIGITAL CONNECTING: Creșterea calității actului educațional universitar prin dezvoltare digitală” (cod proiect 1302399313) este finanțat prin Ministerul Educației, în cadrul apelului Granturi pentru digitalizarea universităților din Componenta 15 – Educație, a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Reforma 5: Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației, Investiția 16: Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

Innovation Labs – programul național de pre-accelerare și mentorat pentru tineri antreprenori în domeniul tehnologiei – anunță că va rula în 2023 ediția a unsprezecea a programului educațional, implementând în București o componentă-pilot de pre-program. Cu o tradiție universitară și o amprentă națională – datorită prezenței în cinci dintre centreleuniversitare majore din România (București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara), dar având universități partenere și echipe înscrise și din alte orașe, precum Brașov, Constanța, Craiova și Oradea – Innovation Labs și-a asumat rolul de sprijinire al antreprenorilor români de startup-uri detehnologie prin crearea unei traiectorii experiențiale și a unei comunități de mentori și parteneri din mediul de business.

Programul va debuta în cele cinci centre prin hackathoanele organizate în luna martie, pe parcursul a două zile (sâmbătă și duminică). Astfel, în Cluj-Napoca și Iași hackathoanele vor avea loc pe 18 și 19 martie, iar în București, Sibiu și Timișoara hackathoanele se vor organiza în 25 și 26 martie. Echipele din Brașov, Constanța și Craiova vor participa la celdin București, iar echipele din Oradea la cel din Timișoara. În urma calificării, aceste echipe vor urma programul din București, respectiv pe cel din Timișoara. Echipele care se vor înscrie la hackathoane și care vor participa în programul Innovation Labs pot fi, în funcție de experiența membrilor lor, în una din cele trei categorii: echipe formate exclusiv din studenți, echipe spin-off din proiecte de cercetare din mediul universitar și echipe formate din studenți și antreprenori cu experiență. „Totodată încurajăm participarea la competiție și a persoanelor care, chiar dacă nu au o idee de produs tehnic pe care să îl dezvolte, doresc să se alăture unei echipe deja formate aflată în căutare de noi membrii”, au spus organizatorii. Diferit față de edițiile anterioare, pentru echipele care se înscriu la București se va implementa o etapă-pilot de pre-program, prin care acestea pot avea acces la o serie de resurse înainte de participarea la hackathon. Etapa de pre-program a debutat pe 3 ianuarie 2023, iar cei interesați se pot înscrie până pe data de 25 februarie a acestui an. Echipele care se vor califica în program în urma hackathoanelor vor beneficia de sesiuni dementorat săptămânale, sesiuni săptămânale de prezentări pe diverse teme și de instruiri.

Anul 2022 a fost marcat de o inflație uriașă, care a făcut o gaură masivă în buzunarele românilor, iar piața muncii a avut de suferit cu privire la lipsa personalului calificat. Anul 2023 vine cu mici schimbări pe piața muncii, printre cele mai importante fiind creșteri salariale de 10% în domeniile unde se găsesc greu angajați, companiile vor fi tot mai precaute cu direcționarea resurselor în 2023, iar reducerea forței de muncă sau încetinirea angajărilor poate fi o opțiune pentru companii, potrivit estimărilor platformelor eJobs și BestJobs. De asemenea, în ceea ce privește modelul de muncă, în a doua parte a anului specialiștii în HR observă o scădere de joburi remote, iar o nouă tendință ar putea fi de a readuce oamenii înapoi la birouri 5 zile pe săptămână.

„2022 a adus creșteri salariale angajaților din domenii precum Medicină, HoReCa, Turism, Construcții, Instalații, însă nu acoperă inflația. În continuare, angajatorii vor căuta modalități de susținere a angajaților, fie prin măriri salariale, fie printr-o extindere a beneficiilor extrasalariale. Potrivit estimărilor, ne așteptăm la o creștere mult mai lentă sau o stagnare a inflației în 2023, iar acest lucru va aduce mai multă predictibilitate privind creșterile salariale, a declarat Ana Vișian, marketing manager BestJobs.

De asemenea, o altă caracteristică a pieței muncii este fenomenul de plecări subite (quiet quitting). Bogdan Badea nu crede că acest fenomen va persista în 2023, mai degrabă mediul muncii va vedea o abordare ceva mai prudentă a ideii de plecare. „Credem că 2023 va fi un an în care toată lumea va căuta stabilitatea mai presus de orice”.