Revista presei – 12 aprilie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) lansează o platformă de cercetare, inovare și dezvoltare a unui ecosistem de cunoaștere și educație pe bază de rețele și algoritmi de Inteligență Artificială.

Aici se va pilota dezvoltarea de aplicații de Inteligență Artificială (AI) prin care UVT va deveni un HUB pentru stimularea cercetării și dezvoltării educaționale în acest domeniu, în regiunea Banatului, cu o perspectivă națională și europeană, HUB care va purta denumirea de „Timișoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN)”.

Lansarea va avea loc, luni, 12 aprilie 2021, începând cu ora 15.30, online (Join Zoom Meeting https://zoom.us/j/91294250334, Meeting ID: 912 9425 0334), cu streaming LIVE pe pagina de Facebook UVT.

La conferință vor participa: prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT, prof.univ.dr. Flavia Barna, prorector UVT responsabil cu parteneriatele instituționale și comunitatea de Alumni, prof.univ.dr. Daniela Zaharie, Decanul Facultății de Matematică și Informatică din UVT, conf.univ.dr. Darian Onchiș (FMT-UVT), responsabil al proiectului, cât și reprezentanți ai companiilor din industria de profil, alături de cercetători, cadre didactice și studenți din comunitatea academică a UVT.

La conferință va fi prezent online Bernhard Schölkopf, director al institutului Max Planck pentru Sisteme Inteligente din Tübingen, Germania, unul dintre cei mai influenți cercetători in domeniul Inteligenței Artificiale din Europa. Lucrările sale, pentru care a primit numeroase premii prestigioase, cum este „Körber European Science Prize” sau „German AI Award”, pentru care a fost si inclus in ISI Highly Cited Researchers, sunt repere ale domeniului învățării automate, atat teoretice cat si aplicative. De asemenea, domnia sa este chairman al Laboratorului European pentru Învățare și Sisteme Inteligente (ELLIS, https://ellis.eu/).

Rectorul Universităţii de Vest Timişoara (UVT) Marilen Pirtea a propus crearea unei linii de vaccinare a studenţilor cu doze AstraZeneca din stocul de 12.000 de unităţi rămas nefolosit în judeţ, după ce universitatea a făcut un studiu care a demonstrat că lipsa studenţilor din oraş duce la pierderi anuale asupra economiei locale de circa 150 milioane de euro, transmite Agerpres.

"UVT a făcut un studiu prin care a măsurat şi cuantificat impactul pe care îl are, într-un an, lipsa studenţilor din centrul universitar Timişoara. Impactul este foarte mare, la circa 150 milioane de euro şi apelul meu este de a se crea în Timişoara o linie specială şi a se încuraja pe aceste doze rămase (12.000 de vaccin Astra Zeneca, n.r.) vaccinarea studenţilor. Să se creeze o linie în care studenţii să poată veni să se vaccineze, în primul rând cei din Timişoara şi Timiş, dar şi cei din judeţele limitrofe, care reprezintă bazinul de selecţie pentru toate cele patru universităţi de stat din Timişoara", a declarat Marilen Pirtea.

El a afirmat că acest lucru este important pentru că se doreşte ca măcar examenele de licenţă să fie susţinute faţă în faţă.

"Sunt facultăţi în cadrul universităţilor din Timişoara care deja sunt în sistem hibrid, începând de luni (cele vocaţionale, cele de sport, facultăţile de artă, de muzică). Toate sunt importante prin demersul lor, inclusiv în diverse evenimente care sunt pe agenda Timişoara 2023. Astfel, aceşti studenţi trebuie să fie vaccinaţi, să le dăm posibilitatea de a fi vaccinaţi într-o linie distinctă, dacă acele 12.000 de doze (de AstraZeneca n.r.) sunt neutilizate şi sunt disponibile", a explicat Pirtea.

Deputatul liberal a insistat asupra faptului că dacă la nivelul celor 12 ani de învăţământ preuniversitar unele cunoştinţe generale pot fi recuperate intensiv pe parcurs, în cadrul facultăţilor cu studii de licenţă de trei ani pierderea unui an, cu predare în sistem online, duce la un deficit profesional foarte mare, în anumite domenii.

"Dintre cei 45.000 de studenţi din centrul universitar Timişoara, 70% nu au domiciliul în municipiu, iar 40% dintre aceştia locuiesc în cămine studenţeşti, ceilalţi în oraş, în chirii şi un cuantum de 325 de euro lunar pentru un student care locuieşte în cămin şi circa 525 de euro lunar pentru unul care stă în chirie, în 10 luni, pentru cei care nu sunt din Timişoara, duc la 150.000.000 de euro, un impact financiar pe care nu cred că Timişoara îşi poate permite să-l piardă. Apelul (de vaccinare, n.r.) le-a fost adresat în special studenţilor care nu locuiesc în Timişoara", a argumentat deputatul Marilen Pirtea.

Românii respectă și nu prea restricțiile împotriva Covid-19. O hartă interactivă creată de Facultatea de Științe Economice de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj arată, în timp real, unde se deplasează cel mai mult oamenii în fiecare zi. Răspunsul este – la mall. Iar asta aproape la fel de des ca înainte de pandemie. Specialiștii nu au făcut decât să interpreteze datele transmise de Google pe baza localizării făcute de telefoanele cu sistem de operare Android. Platforma poate fi accesată de pe orice calculator.

Care sunt acum cele mai aglomerate orașe sau locuri din România se poate vedea în timp real.

În cele două luni de stare de urgență din 2020, mobilitatea a scăzut cu 70% la nivel național, însă imediat după venirea sezonului cald, oamenii au circulat aproape la fel de mult ca înainte de pandemie, mai ales în zona de sud-est a țării.

Conform platformei UBB, oamenii profită că centrele comerciale au rămas dechise, iar mersul la mall rămâne printre activitățile preferate ale românilor.

În plus, mobilitatea spre centrele comerciale a scăzut cu doar 25% acum, în luna aprilie, după ce s-au aplicat noile restricții, față de perioada de dinainte de pandemie.

„În zonele, spre exemplu, Cluj, Timișoara, București, Brașov, nivelul de reducere a mobilității în raport cu ce se întâmpla anul trecut este mult mai mare decât în alte zone. Practic, populația în aceste zone a înțeles că trebuie să respecte mult mai stringent măsurile de pandemie și a răspuns ca atare.

Ansamblul măsurilor care se iau la nivel guvernamental ar trebui gândite pentru regiuni, pentru o abordare regională sau chiar locală, mai degrabă decât o abordare la nivel național”, spune Răzvan Mustață, decanul Facultății de Științe Economice de la UBB.

Dacă ne uităm la perioada lunii aprilie, observăm că severitatea măsurilor este una destul de ridicată, însă răspunsul populației este moderat – scăderea mobilității populației este mai puțin accentuată. În momentul de față, mobilitatea locuitorilor României este doar cu 15% mai mică față de perioada de dinainte de pandemie.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat în consultare publică, pe platforma UEFISCDI, pachetele de informații pentru primele două competiții de proiecte – Proiecte de cercetare postdoctorală și Proiecte de cercetare  pentru stimularea tinerelor echipe independente. Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, a spus vineri pentru Edupedu.ro că prin aceste proiecte, “strategic, dorim să susținem tinerii, ne gândim la resursă. Revitalizarea cercetării e cuvântul-cheie”.

Potrivit anunțului, competițiile sunt organizate de către Consiliul național al Cercetării Științifice (CNCS) și UEFISCDI.

Cine dorește să facă propuneri sau observații pe marginea acestor documente o poate face până la 8 mai 2021.

• Competiția de proiecte de cercetare postdoctorală are drept scop “sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în științe, care doresc să își dezvolte o carieră profesională în activitatea de cercetare științifică, în instituții de cercetare din România”, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Bugetul total pentru aceste proiecte este de 30 de milioane de lei. Finanțarea maximă acordată pentru un proiect de maxim 24 de luni este de 250.000 de lei, iar cea pentru proiecte cu durată mai mică de 24 de luni se calculează proporțional cu durata proiectului.

• Competiția de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe independente are drept scop “sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în științe, pentru crearea sau consolidarea propriei echipe de cercetare și a unui program de cercetare independent”, potrivit documentului aferent. Bugetul total pentru această competiție este de 70 de milioane de lei. Finanțarea maximă acordată pentru un proiect de maxim 24 de luni este de 450.000 de lei, iar cea pentru proiecte cu durată mai mică este calculată proporțional cu durata proiectului.

Dezbaterea “Transparență și integritate în sistemul de învățământ superior” a fost un rar moment în care reprezentanți de seamă ai mediului universitar au descris public și pe larg problemele de etică, de transparență și integritate cu care se confruntă instituțiile de profil, cu accent pe plagiat și frauda în examene.

Cum se perpetuează atitudinea permisivă a descris senatorul Adrian Hatos, președinte al Comisiei de Știință, care a vorbit despre cum “ni s-a transmis” ca în regulamentele școlilor doctorale să apară un grad de similitudine tolerat. Similitudinea fiind, potrivit propriilor afirmații, un exemplu al paradoxului lui Zenon.

Potrivit lui Hatos, este nevoie de “severitate în sancționarea problemelor de integritate”, care nu ar exista în acest moment, el punând accent pe componenta juridică a deciziilor de sancționare.

• Noi nu avem o reglementare cu privire la gradul de similitudine. Avem doar precedente, care precedente produc o inflație. Întotdeauna se invocă cazul celor 5%. În momentul în care am permis plagiat cu 5%, ajungem la paradoxul lui Zenon: care e problema cu plagiatul de 6%, cu plagiatul de 7%? Dintr-un procent în altul putem crește gradul de similitudine pe care noi îl tolerăm. Noi nu avem o reglementare din punctul acesta de vedere, dar să știți că reglementarea intră acum pe ușa din dos, prin reglementările ARACIS, care a demarat procedura de acreditare a școlilor doctorale și ni s-a transmis de către ARACIS [Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – N. Red.] că în regulamentele școlilor doctorale va trebui să apară gradul de similitudine care va fi tolerat (…)
• Din punct de vedere al reglementărilor, avem nevoie de severitate în sancționarea problemelor de integritate, deocamdată nu avem așa ceva. În al doilea rând, totuși trebuie să avem și inteligență în reglementare. Nu totul se rezumă la cât de severe sunt sancțiunile, ci revenind la cazul celebru deja de la Universitatea din București, înainte de a sancționa foarte dur – nu mă refer la plagiat – ar trebui să te asiguri că ai reglementări, proceduri de evaluare de așa natură încât să preîntâmpini, să faci dificilă frauda. Asta, de pildă, la evaluarea academică, la examene, teste.
• Pe de altă parte, juriștii care se ocupă de probleme de integritate ar putea să ne facă o listă întreagă de persoane care au deja sentințe definitive pentru fraudă și care în continuare lucrează în universități. (…) Aici este o problemă de legislație.

Pe de altă parte, Liviu Papadima de la Universitatea din București a menționat un alt exemplu de rezistență în fața tentativelor de eradicare a fraudelor: propunerea să fie introduse “sancțiuni și termene de prescriere”. “Dacă se dovedește că Euripide i-a furat o piesă lui Sofocle, ăla rămâne plagiat” și după mii de ani, a spus Papadima, arătând că e vorba despre un delict etic, înainte de toate. De aceea, el a insistat pe nevoia ca aceste probleme să fie soluționate la nivel profesional, în mediul academic, nu prin instrumente de legiferare.

Cât de săracă este lumea fără artă şi cultură am văzut din plin - şi vedem - în lunile de lockdown ale pandemiei Covid. În Germania, instituţiile culturale sunt de multă vreme închise şi nu se întrezăreşte o revenire prea curândă la normalitate. "Experimentul Berlin" a fost şi el abandonat între timp. Ultimele concerte sau spectacole trăite live la Filarmonică sau într-o sală de teatru mi-au devenit atât de preţioase, ca mici giuvaeruri dintr-o altă lume, din vremurile „bune” ante-pandemice. E bine că există oferte online - altfel chiar n-am mai avea nimic. Dar acestea nu vor putea înlocui niciodată experienţele pe viu, acea atmosferă specială, de magie uneori, născută din interacţiunea dintre scenă şi sală, dintre public şi artişti.

Am ascultat deunăzi un concert live, susţinut de Orchestra Simfonică a WDR, de la Köln, avându-l la pupitru pe şeful ansamblului german, dirijorul Cristian Măcelaru. Un concert fermecător cu violonistul Renaud Capuçon, dar şi trist în acelaşi timp, văzând sala goală a Filarmonicii kölneze (cu excepţia unui cameraman, aşazat în faţa scenei), care, în alte vremuri, ar fi fremătat de încântare şi emoţie.

Cultura este domeniul profund afectat de actuala criză coronavirus. Viaţa artistică aproape că a-ncremenit. Restricţiile adoptate de autorităţi – şi ele diferite de la o ţară la alta, ba uneori de la o regiune sau localitate la alta din cadrul aceleiaşi ţări, ne sărăcesc, ne fac să resimţim şi mai puternic consecinţele contextului cu totul nou şi extrem de dificil în care trăim şi anume pe toate planurile – personal, sanitar, economic...

Perspectiva desfăşurării  Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, este cu atât mai benefică. „În aceste vremuri dificile, marcate de pandemie, lumea are nevoie de frumuseţe, de muzică, de cultură. Lumea are, de aceea, nevoie de Festivalul Enescu. Nu doar în România ci pretutindeni” – iată apelul, deloc patetic, dar insistent şi înflăcărat, adresat de directorul artistic al Festivalului, Vladimir Jurowski, tuturor celor implicaţi: „guvern, sponsori, artişti şi publicul larg”, asigurând că organizatorii vor face tot posibilul ca acest eveniment atât de important să aibă loc”.