Revista presei – 11 octombrie 2022

SCM OHMA Mozzart Bet Timișoara joacă miercuri, de la ora 18:30, cu formaţia slovacă Spisski Rytieri în grupa D din Alpe Adria Cup.

Partida va avea loc la sala „Constantin Jude”.

Pentru echipa noastră va fi al treilea meci în competiție, după ce în zilele de 22 și 23 septembrie, la turneul găzduit de oraşul Zabok (Croația), întâlnea și învingea celelalte două componente ale grupei, KK Zabok (88-63) și KK Rogaska (Slovenia, 103-97).

Văd acest meci ca pe o sărbătoare a baschetului timișorean, dacă mai putem vorbi despre importanța baschetului timișorean, căci văd că este cam a patra, a cincea opțiune în preferințe. Este primul meci în cupele europene după aproape zece ani și este primul joc de baschet în cupele continentale. pentru actuala administrație a clubului. Dacă peste două luni și ceva, Timișoara urmează să fie Capitală Europeană a Culturii, baschetul vrea să aducă Timișoara în atenția Europei, din punct de vedere sportiv, într-un fel de avanpremieră. Din punct de vedere cultural, este adusă de mult timp, dar din punct de vedere al baschetului nu a fost cazul. În felul acesta văd și trăiesc acest meci, ca pe o sărbătoare. Să știți că am scos costumul din dulap, dar până miercuri trebuie să mănânc doar broccoli și sparanghel, cee ace totuși nu este dramatic.

Dragan Petricevic – antrenor principal SCM OHMA Mozzart Bet Timişoara

Pentru Spisski Rytieri va fi primul meci în actuala ediție a Alpe Adria Cup, în timp ce „leii” din Banat au șase meciuri oficiale, bifând tot victorii (două în Alpe Adria Cup, două în campionat şi două în Cupa României).

Cele șase partide s-au jucat într-o perioadă de doar 16 zile.

Echipa resimte oboseala. Nu este vorba doar despre meciuri, ci și despre deplasări. Mai în glumă, mai în serios, ca în orice instituție publică, trebuie să facem un raport de activitate lunar. În ultimul raport, am scris câte ore am petrecut în autocar, din care câte ore nocturne, am omis doar să scriu câte ore ne-a plouat pe drum. Este o meserie pe care ne-am asumat-o cu toții, nu e o problemă. Călătoriile nocturne, până la 4-5 dimineața, nu sunt o noutate și nu le avem numai noi, dar s-au adunat: drum până în Croația și drum înapoi, drum până la Mediaș și întoarcerea, la fel la București și se simte oboseala. Pe lângă asta mai este și problema antrenamentelor. Nu te poți antrena doar pentru următorul meci, mai ai nevoie de ședințe în care să repari sau chiar să schimbi anumite lucruri în jocul tău, pentru că intervine scouting-ul și adversarii încep să-ți cunoască schemele.

Dragan Petricevic – antrenor principal SCM OHMA Mozzart Bet Timişoara

Precedentul meci din cupele europene de baschet la Timișoara s-a jucat în data de 20 noiembrie 2012, în FIBA Europe Cup (BC Timișoara – Szolnoki Olajbanyasz 80-93).

Urmează o săptămână spectaculoasă la Universitatea de Vest din Timișoara. Continuă „Timișoara Ideas Vest” cu 2 conferințe aparte din seria „La UVT, Cultura este Capitală!”.

Prima conferință va avea loc în Aula Magna „Ioan Curea” a UVT, miercuri, 12 octombrie, începând de la ora 18 și se anunță a fi o invitație la reflecție: “Despre esența literaturii”, alături de Horia-Roman Patapievici, Doctor Honoris Causa al UVT, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali români.

A doua conferință se va desfășura în amfiteatrul A01 al UVT, vineri, 14 octombrie, începând de la ora 18, iar subiectul propus este unul provocator: „Comunismul între oglinzi paralele.”, avându-l ca invitat pe Thierry Wolton – în dialog cu Cristian Pătrășconiu. Thierry Wolton este jurnalist, scriitor, profesor la Ecole Superieure de Commerce din Paris. E preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece și de influența sovietică în Occident.

„Conferințele desfășurate sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!” sunt un prilej de bucurie pentru comunitatea timișoreană. De aceea, încercăm permanent să invităm personalități deosebite și intelectuali de seamă – care să ne încânte prin cunoștințele dumnealor. Suntem entuziasmați să avem o săptămână atât de plină din punct de vedere cultural, în care intelectuali de top din România și Franța ne îndeamnă la reflecție.”, spune rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea.

Aceste evenimente fac parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, teritoriul Oameni, stația Reflecții, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, cofinanțat de Consiliul Județean Timiș.

Evenimentele vor fi transmise și live, pe pagina de Facebook a UVT.

Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, prin domeniile atractive, atrage, an de an, studenți străini din toată lumea. Anul acesta aproximativ 100 de tineri străini își urmează cursurile la universitatea din Ploiești.

Mii de studenți, la nivel național, și-au reluat, săptămâna trecută, cursurile în nou an universitar 2022 – 2023.

Studenți din toată lumea, în fiecare an, vin de la mii de kilometri distanță să studieze la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești.

Anul acesta, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești găzduiește aproximativ 100 de studenți străini din diverse țări, precum Cuba, Egipt, Irak, Iordania, Sudan, dar și din Moldova și Ucraina.

„Aproximativ 100 de studenți din toată lumea își urmează cursurile la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. Printre cei care s-au înscris la cursuri de licență, master și doctorat sunt tineri din țări precum Moldova, Ucraina, Siria, Cuba, Angola, Tunisia, Haiti, Libia, Turkmenistan, Egipt, Irak, Iordania, Azerbaidjan, Sudan și Ciad”, ne-a declarat conf. univ. dr. Mirela Dulgheru, purtătorul de cuvânt al UPG Ploiești.

Unul dintre motivele pentru care aleg să urmeze cursurile universitare de la UPG Ploiești îl reprezintă faptul că universitatea din Ploiești s-a făcut remarcată peste hotare pentru specialități ale unor facultăți precum Ingineria Petrolului și Gazelor și Tehnologia Petrolului și Petrochimiei. Numărul de specialități care au căutare este, însă, mult mai mare.

În al doilea rând, studenţii străini, la fel ca și studenții români, pot beneficia de burse, mobilităţi şi alte drepturi, finanţate din contracte de finanţare externă nerambursabilă, câştigate de către Universitate în competiţii naţionale şi internaţionale.

Pentru perioada 2021-2025 creşterea vizibilităţii Universităţii din Oradea în domeniul cercetării şi inovării este un deziderat al dezvoltării durabile realizabil prin participarea personalului academic la programele-cadru de cercetare şi inovare ale UE - Orizont Europa (2021- 2027), «Orizont 2020» şi «Orizont Europa», la iniţiativele comune de programare (JPI), la parteneriatele europene pentru inovare (EIP), la alte iniţiative, programe, organizaţii şi convenţii europene şi internaţionale bi- şi multilaterale.

În conformitate cu prevederile Planului strategic de dezvoltare instituţională a Universităţii din Oradea pentru perioada 2021- 2025, propunerile de proiecte vizează următoarele domenii prioritare:

Una dintre activităţile menite să impulsioneze activitatea de cercetare a universităţii o constituie implementarea proiectului PNIII pentru Programul 1 - Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, Subprogramul 1.2 - Performanţă instituţională, proiecte de dezvoltare instituţională - Proiecte de finanţare a excelenţei în CDI, intitulat Cercetare de excelenţă în domeniul eco-nanotehnologii şi materiale avansate la Universitatea din Oradea (acronim ECONAMATEX), care face obiectul Contractului de finanţare nr. 29 PFE / 30.12.2021 încheiat între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Universitatea din Oradea. Valoarea contractului este de 2,8 mil. lei, perioada de implementare fiind de 30 luni.

Proiectul are ca obiectiv fundamental crearea unei platforme de cercetare de excelenţă care să permită impulsionarea cercetărilor în domeniile care produc aproximativ 50% din rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate în universitate şi totodată întărirea punţilor de legătură dintre know-how-ul centrelor de cercetare din universitate şi mediul de afaceri bihorean.

Ben Bernanke, fostul președinte al Rezervei Federale Americane, și profesorii Douglas Diamond (Universitatea din Chicago) și Philip Dybvig (Universitatea Washington din St. Louis) au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Economie în 2022, a anunțat Academia suedeză, într-un comunicat.

„Laureații din acest an pentru economie au îmbunătățit considerabil înțelegerea rolului băncilor în economie, în special în timpul crizelor financiare. O constatare importantă în cercetarea lor este de ce evitarea prăbușirii băncilor este vitală”, a transmis serviciul de presă al Comitetului Nobel. Ben Bernanke (70 de ani) a condus sistemul băncii centrale americane, din postura de președinte al Rezervei Federale, în perioada 2006-2014, inclusiv pe timpul marii crize financiare din 2007-2012. Ulterior, s-a alăturat grupului de cercetare Brookings Institution. A fost profesor la Princeton University.

Philip Dybvig (67 de ani) este specializat în evaluare de active, investiții și guvernanță corporativă, iar Douglas Diamond (69 de ani) este specializat în studiul intermedierii financiare, al crizelor financiare și al lichidității.

ropunerea legislativă din martie a Comisiei Europene a dezvoltat interesul jucătorilor de pe piaţa muncii privind transparentizarea salariilor. În România, între dorinţa de a atrage talente relevante pentru poziţiile deschise şi aceea de a se alinia la tendinţele europene, tot mai multe companii aleg să publice informaţii despre salariul oferit. Astfel, în prezent 22% dintre joburile active pe platformă de recrutare BestJobs au o marjă salarială afişată, această tendinţă fiind în creştere faţă de anul trecut, când doar 16% dintre anunţuri afişau oferta salarială.

Cu datele furnizate de companii pe platformă, analizând surse proprii, dar şi date oficiale disponibile public, BestJobs lansează prima ediţie a Ghidului Salariilor 2022, o amplă cercetare privind evoluţiile salariale cu scopul de a susţine angajatorii să îşi dezvolte politici de recrutare competitive şi coerente.

Evoluţia salariilor nete în principalele domenii de activitate

O analiză BestJobs a salariilor publicate de către angajatori pe platforma de recrutare în perioada ianuarie-septembrie 2022, comparate cu datele oferite de Institutul Naţional de Statistică, arată că salariul mediu net a crescut în acest an faţă de anul trecut în domenii precum:

Medicină (1.433 euro în 2021 versus 1.669 euro anul acesta);

Turism şi HoReCa (879 euro în 2021 versus 1.125 euro anul acesta);

Construcţii şi Instalaţii (1.076 euro anul trecut versus 1.386 euro anul acesta).

Anul acesta, premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor organizaţii din Belarus (Alec Bialiaţki şi Centrul pentru Drepturile Omului Viasna), Rusia (Fundaţia Memorial) şi Ucraina (Centru pentru Libertăţi Civile). În actualul context geopolitic generat de invazia rusă din Ucraina şi atacul general împotriva democraţiei, Comitetul Nobel norvegian a ales să transmită un semnal important privind rolul organizaţiilor societăţii civile nu doar în rezilienţa democratică, în regimurile democratice consolidate, ci şi în combaterea autoritarismului.

Anul trecut deja, premiul primit de Dimitri Mutatov (alături de jurnalista filipineză Maria Ressa) sublinia importanţa libertăţii de exprimare în regimuri iliberale cum este cel din Rusia putinistă. Dar, anul acesta, juriul norvegian a ales să promoveze dreptul de a critica puterea pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, în special eforturile incredibile făcute de indivizi şi organizaţii cu asumarea unor riscuri enorme, pentru documentarea crimelor de război şi a abuzurilor împotriva drepturilor omului.

În cei 121 de ani de când a fost instituit, premiul Nobel pentru Pace a fost acordat de 102 ori, căci în perioadele de război şi crize nu era momentul potrivit ca premiul să se acorde.

Astfel, în timpul Primului Război Mondial, între 1914 şi 1918, cu excepţia anului 1917, când Crucea Roşie a fost premiată, premiul nu s-a acordat, aşa cum s-a întâmplat în 1922 şi 1923 sau 1928 şi 1932, apoi pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 1939 şi 1944, cu excepţia anului 1944, când tot Crucea Roşie a fost premiată, nici în 1948, ca un omagiu adus lui Gandhi, care fusese asasinat în acel an, nici în 1955 şi 1956 sau 1966 şi 1967, pentru ca ultima dată premiul să nu se acorde în 1972. De o jumătate de secol însă, cu o exactitate de metronom, premiul se acordă an după an. Şi, cam tot de atunci, juriul norvegian a devenit tot mai atent la relaţia dintre democraţie şi pace, ceva ce nu era atât de evident înainte.

Pacea nu este doar simpla absenţă a stării de război - căci astfel ar fi doar o paranteză între două războaie - ci o situaţie de stabilitate produsă de generalizarea democraţiei. E ceea ce, de fapt, credea von Clausewitz atunci când susţinea că războiul este o continuare a politicii prin alte mijloace. Astăzi, când avantajele democraţiei - nu doar ca regim politic, ci şi ca stare de spirit - apar mult mai clar, înţelegem mai bine că războiul este o formă a anti-politicii, un eşec al politicii. De aceea, nu este întâmplător că deprecierea democraţiei în lume - şi punerea sa în defensivă chiar în statele considerate democraţii consolidate - a crescut riscul de război.

Felix Daniliuc, director departamentului IMM din cadrul BRD – Groupe Société Générale, este de părere că, la nivel global, duntem într-o cursă contracronometru, prioritatea este economia verde, iar cercetarea – dezvoltarea poate accelera progresul spre această economie.

„Suntem într-o cursă contra cronometru, vedem deja că din perspectiva schimbările climatice economiile încep să fie afectate şi să nu uităm că la graniţele oricărei economii, actorii care formează o economie sunt chiar companiile. Trebuie să conştientizăm că suntem într-o cursă contra cronometru şi orice întârziere ne afectează, afectează viitorul şi afacerile IMM-urilor. Cercetarea, dezvoltarea, inovarea pot reduce sau pot accelera acest ritm de progres de care avem nevoie spre economia verde, spre reducerea gradului de emisii de carbon”, a declarat Felix Daniliuc în cadrul videoconferinţei ZF & BRD Cercetare – inovare prin programul operaţional 2021-2027.

Ce a mai declarat Felix Daniliuc în cadrul videoconferinţei:

• Acest triunghi compus din mediul de afaceri, mediul academic şi executiv – guvern trebuie să conştientizeze că prioritatea este economia verde, schimbările climatice pe care trebuie să le controlăm.
• Emisia totală de dioxid de carbon la nivel global este de 50 mld. tone. În perioada lockdown-ului s-a reuşit o reducere cu 2,5 mld. de tone. Noi am vrea să reducem temperatura medie cu 1,5 grade. Avem nevoie de o reducere de 7% a emisiilor de dioxid de carbon.
• În această dinamică de care este nevoie, rolul cercetării – dezvoltării poate face diferenţa pentru a reuşi să ne încadrăm în 2050 în acest obiectiv de reducere a temperaturii cu 1,5 grade.
• Nici nu ne imaginăm ce impact are încălzirea globală, ce impact au schimbările climatice ce vor avea loc dacă noi nu vom reuşi să ne încadrăm în această agendă verde atât de necesară pentru toţi.