Revista presei – 11 octombrie 2021

Universitatea de Vest Timișoara este prezentă în aceste zile la EXPO 2020 Dubai, în standul de promovare al României, organizat de Ministerul Afacerilor Externe. Evenimentul se desfășoară în perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022, fiind așteptată participarea a 25 de milioane de vizitatori și a peste 190 de participanți oficiali.

Universitatea de Vest din Timișoara, prin UVT TV, a realizat un video de prezentare a orașului de pe Bega, care scoate în evidență dimensiunea culturală a Timișoarei. De asemenea, UVT este reprezentată de un grup de studenți ai Facultății de Muzică și Teatru, Lăpuște Dora, Bahnaru Eunice Iulia, Lázár Katalin, care vor susține o serie de concerte în cadrul pavilionului.

„EXPO 2020 Dubai este un eveniment de mare anvergură, de aceea este o oportunitate substanțială pentru România să își promoveze resursele naturale și culturale. UVT și-a asumat un rol activ în acest context, considerând că este o bună ocazie să promovăm Timișoara dintr-o perspectivă culturală, pentru că în anul 2023, când orașul nostru va fi Capitală Europeană a Culturii, Timișoara poate fi o destinație turistică nu doar pentru europeni, ci pentru vizitatori din întreaga lume.”, spune Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) solicită Guvernului și Parlamentului României  ca modificarea cadrului legislativ astfel încât accesul în spaţiul universitar să se facă pe baza certificatului verde digital, cu excepţia celor care au contraindicaţii medicale.

Aceasta este una dintre solicitările CNR, care s-a întrunit în şedinţă de lucru în perioada 8 – 10 octombrie, la Braşov.

„Având în vedere agenda reuniunii şi subiectele complexe supuse dezbaterii, Consiliul Naţional al Rectorilor a adoptat (…) măsuri privind creşterea performanţei şi competitivităţii sistemului naţional de învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, precum şi structura, respectiv modul de desfăşurare a reuniunilor CNR”, se arată într-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, CNR solicită Guvernului/Parlamentului modificarea cadrului legislativ astfel încât accesul în spaţiul universitar să se facă pe baza certificatului verde digital, cu excepţia celor care au contraindicaţii medicale.

La ultima ediție a testelor PISA, cea din 2018, elevii români au obținut rezultate extrem de slabe, mai slabe decât au obținut predecesorii lor la edițiile din 2012 și 2015. Astfel, la matematică, elevii români de 15 ani s-au clasat pe ultimul loc din UE, iar la citire și științe pe penultimul. Scăderea ar putea continua la următoarea ediție a testării PISA, care ar fi trebuit să aibă loc în 2021, dar care, din cauza pandemiei, a fost amânată pentru 2022. „Câtă vreme noi nu am făcut mare lucru pentru creșterea nivelului de literație sau de literație științifică, ba mai mult, am traversat și această perioadă pandemică, perioadă care a accentuat decalajele existente, cred că vom avea rezultate în scădere la PISA. Cred că, la nivel de sistem, ar trebui să ne așezăm la o masă și să vedem ce se poate face ca măcar următorul val de PISA să nu ne găsească atât de nepregătiți”, spune Gabi Bartic, Director Consumer Division și COO al platformei educaționale Brio.ro.

Ministrul Educației spunea, în urmă cu ceva vreme, de anul viitor evaluările naționale ar putea fi standardizate. Cât de realistă este o astfel de afirmație?

Mi-e foarte greu să mă pronunț pe acest subiect. Cred că un sistem de testare standardizată este un element ce ar rezolva extrem de multe dintre problemele sistemului nostru de evaluare – de la nenumăratele contestații până la cele de credibilitate, de comparabilitate, dar și date esențiale pe care să bazăm decizii. Nu știu însă la ce tip de testare standardizată se referă Ministrul, pentru că nu am altă informație decât această declarație extrem de sumară.

Mi-e greu să cred că această modificare de paradigmă în primul rând în evaluare și de mentalitate în al doilea rând poate fi implementată corect într-un timp atât de scurt. Voi spune așadar că ar fi minunat, dar cred că nerealizabil în timpul propus.

Jurnalista filipineză Maria Ressa și colegul ei de breaslă Dmitri Muratov din Rusia sunt câștigătorii pe 2021 ai Nobelului pentru Pace. Comitetul Nobel de la Oslo a onorat astfel angajamentul lor în apărarea libertății de expresie.

Libertatea de opinie este premisa pentru democrație și pace durabilă, a precizat președinta Comitetului Nobel din capitala Norvegiei, Berit Reiss-Andersen.

"Doamna Ressa și domnul Muratov primesc premiul pentru Pace pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare în Filipine și Rusia", a anunțat Berit Reiss-Andersen.

"În același timp, cei doi îi reprezintă și pe toți jurnaliștii care luptă pentru acest ideal, într-o lume în care democrația și libertatea presei funcționează în condiții tot mai dificile", a adăugat ea.

Ressa, 58 de ani, este fondatoarea și conducătoarea Rappler, un site de știri online care combate dezinformarea și documentează abuzurile comise de administrația președintelui filipinez Rodrigo Duterte, ca parte a brutalului război împotriva drogurilor demarat de acesta. Ressa a fost condamnată în 2020 pentru calomnie în mediul online, pe baza controversatei legi de combatere a criminalității cibernetice din Filipine - o lege pe care criticii o consideră doar o deghizare a "autoritarismului cibernetic" din această țară.

Muratov a fost din 1995 până în 2017 redactor-șef la cotidianul rusesc Novaya Gazeta. Publicația este cunoscută pentru anchetele sale jurnalistice vizând corupția și criminalitatea. Șapte jurnaliști de la acest ziar au fost asasinați din anul 2000 încoace.

Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor a numit Novaya Gazeta "singurul ziar critic de importanță națională în Rusia de azi", țară în care regimul președintelui Vladimir Putin reprimă brutal orice proteste.