Revista presei – 11 noiembrie 2022

Universitatea Maritimă din Constanța (UMC) poartă discuții pentru o posibilă fuziune cu Universitatea Politehnica din București (UPB), relatează mai multe publicații constănțene. UPB desfășoară negocieri similare cu cel puțin încă o instituție de învățământ superior, Universitatea din Pitești, după cum Edupedu.ro a semnalat în urmă cu o lună. În cadrul acestora, este avută în vedere formarea unei “Universități Naționale de Științe și Tehnologie Politehnica”.

Contactat joi, rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, a confirmat doar că există discuții “cu multiple universități”. El a spus că nu poate face declarații despre instituții individuale și nici să comenteze, la întrebarea Edupedu.ro, ce anume înseamnă o “universitate națională” ce ar rezulta din fuziunea mai multor universități.

Negocierile dintre Universitatea Maritimă din Constanța și Universitatea Politehnică din București au fost anunțate marți de Constanța.info, care îl cita pe Cornel Panait, președintele Senatului UMC. Acesta afirma că “este o idee deocamdată”, ce urma să fie supusă unui referendum în cadrul instituției. Același reprezentant al instituției constănțene menționa că o fuziune cu “Politehnica din București, Universitatea din Pitești și eventual încă două universități” să rezulte într-o “Universitate Națională de Științe și Tehnică Politehnica”.

Despre aceste contacte au scris, miercuri, și alte publicații locale. Focus Press preciza că, în cursul zilei, a avut loc o întâlnire a cadrelor didactice din cadrul UMC, având la dispoziție aproximativ 30 de zile pentru a lua o decizie. Și această publicație menționează, citându-l pe președintele Senatului UMC, Cornel Panait, că o “Universitate Națională pentru Știință și Tehnologie Politehnica” se va forma cu sau fără implicarea UMC.

• De remarcat faptul că Universitatea Maritimă din Constanța este instituția unde a studiat (lcență, master) și actualul ministru al Educației, Ligia Deca.
• Istoria Universității Maritime din Constanța a început în 1971, când s-a înființat Institutul de Marină Civilă. În 1973 acesta s-a unit cu Școala Militară de Ofițeri Activi de Marină pentru a forma Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân”. În 1990 s-a înființat Institutul de Marină Civilă, prin seprarea a două facultăți. Acesta și-a schimbat denumirea în cea actuală în 2000. Instituția reunește în prezent Facultatea de Navigație și Transport Naval și Facultatea de Electromecanică Navală – detalii pe site-ul UMC.

La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc, joi, Maratonul de antreprenoriat, eveniment menit educației tinerelor generații. Participanții au asistat activ la peste trei ore de prezentări și dialoguri, timp în care au putut culege informații importante de la cei 13 speakeri invitați.

Maratonul a atras în Aula Magna „Ioan Curea” a UVT sute de participanți din centrul universitar timișorean. Găzduit de UVT, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), cu sprijinul CTP România.

Personalitățile invitate reprezintă unele dintre cele mai autorizate voci din domeniul antreprenoriatului, businessului și economiei românești. Printre speakeri s-au aflat Cristina Chiriac, președinta CON, Ana Dumitrache, country-head CTP România, Marius Ghenea, managing partner Catalyst Romania, Hildegard Helene Brandl, CEO UNITH2B Architects, Mihaela Mitroi, managing partner Global Tax Advice, Nicoleta Munteanu, vicepreședinte CONAF, Adelina Badea, CEO Mobexpert, Anca Flueraș, director zonal retail BCR, Adrian Bădescu, antreprenor și CEO Clinicile Medici’s, Darius Jumanca, antreprenor și CEO Metaltim, Adrian Mariciuc, director general adjunct ADR Vest și Ilian Nistor, regional sales manager Vodafone Business.

„În lumea de azi, antreprenoriatul nu este un moft sau o modă, ci este un fundament al culturii societății moderne. Cultura antreprenoriatului este o parte semnificativă a acestui ecosistem din care facem parte, iar UVT se află în avanscena promovării metodelor de dezvoltare antreprenorială în rândul tinerilor.”, a spus rectorul UVT Marilen Pirtea, în deschiderea evenimentului.

„Societatea nu a fost pregătită pentru adoptarea educației antreprenoriale, în anii 90. Anul cheie a fost 2007, când ne-am integrat în UE. Mai apoi, am dezvoltat mecanisme de învățare, pentru cele două segmente care au nevoie de susținere prin politici publice – femeile și tinerii. Avem nevoie de mentorat, mai ales pentru cultura antreprenorială. Din anul 2023, educația antreprenorială va fi materie de studiu în ciclul gimnazial, un pas important pentru a descoperi vocația tinerilor pentru antreprenoriat. Educația este esențială, iar organizarea la UVT a acestui Maraton nu este întâmplătoare, pentru că UVT este una dintre cele mai avansate universități în care se promovează cultura antreprenorială, care încurajează studenții să se vadă ca viitori antreprenori perseverenți și talentați.”, a spus și Cristina Chiriac, președinta CONAF.

„În practica antreprenorială se regăsește și răspunsul despre provocările profesiilor viitorului, important pentru universitarii și studenții prezenți azi aici. A vorbi despre modele de succes și cariere consolidate, într-o economie deschisă și globalizată, înseamnă să vorbim despre profesiile viitorului.”, a declarat, la rându-i, Ana Dumitrache, country-head CTP România.

Cei mai mari consumatori de energie din vestul țării își regândesc fabricile și caută soluții inovatoare de economisire. Investitorii apelează la specialiștii Universității Politehnica pentru implementarea unor proiecte de eficientizare energetică, anunță instituția de învățământ superior.

Instabilitatea din domeniul energiei a dus la o regândire a investițiilor din vestul țării. Companiile automotive – mari consumatoare de energie electrică și gaze – construiesc noile fabrici cu sisteme de încălzire geotermală sau cu panouri fotovoltaice. La fabricile deja existente, acolo unde nu se mai poate face nimic din punct de vedere al construcției, companiile au apelat la specialiști ai Universității Politehnica Timișoara pentru proiecte legate de cogenerarea de energie. În prezent, nu mai există diferențe mari între România și vestul Europei în ceea ce privește prețul energiei.
Companiile din industria automotive se numără printre cei mai mari consumatori de energie din vestul țării. Este vorba de fabrici care au nevoie de energie electrică și gaz pentru a pune în funcțiune utilaje și roboți industriali care produc piese pentru industria auto modială. Multe dintre ele au anunțat investiții importante în ultimii ani, înainte de instabilitatea din domeniul energiei, așa că rectorul Universității Politehnica Timișoara a dorit să afle dacă aceste planuri vor fi puse în practică sau companiile și-au revizuit bugetele de investiții.

„Din fericire companiile nu au renunțat la investiții. Dimpotrivă, au reevaluat unele soluții tehnice, astfel încât noile fabrici au soluții de a produce energie electrică sau încearcă să folosească o resursă mult prea puțin folosită: încălzirea cu apă geotermală. De exemplu, o companie își extinde producția în Timiș și construiește o nouă fabrică ce va avea un sistem de încălzire cu apă geotermală, practic vor exista 90 de foraje prin care vor extrage apa din sol și ulterior o vor reintroduce la mare adâncime. De asemenea, pe o suprafață de 7.000 de metri pătrați din acoperișul clădirii vor fi montate panouri fotovoltaice pentru a produce energie electrică. Vorbim de o investiție de 20 de milioane de euro în clădire și alte 40 de milioane euro în utilaje, ce va crea 500 de noi locuri de muncă în următoarele 18 luni”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

Universitatea din Craiova organizează vineri, 11 noiembrie, ora 13.00, la Teatrul Național ”Marin Sorescu”, ședința festivă a Senatului Universității din Craiova.

La eveniment vor participa oficiali din Guvernul României, Ministerul Educației, autoritățile locale, precum și rectorii universităților românești care fac parte din Consiliul Național al Rectorilor (CNR).
La manifestarea aniversară vor participa și reprezentanții principalelor consorții universitare din România (Consorțiul Universitaria, Consorțiul Universitar Agronomic și de Medicină Veterinară, Consorțiul Universităților Tehnice, Consorțiul Universităților de Medicină și Farmacie, Consorțiul Arte și Consorțiul Academica Plus).

Tot vineri, la Universitatea din Craiova, încep lucrările Consiliului Național al Rectorilor, în cadrul cărora vor fi abordate cele mai importante subiecte cu privire la învățământul universitar.

Consiliul Național al Rectorilor este forul academic cel mai important și este principalul factor de promovare a intereselor universităților din România.

IT&C, sănătatea și construcțiile sunt singurele sectoare din România unde numărul mediu de salariați a crescut chiar și în perioada de pandemie de Covid-19, arată datele Institutului Național de Statistică, analizate de CursDeGuvernare.

Trendurile privind evoluția de salariați în economie au continuat și în prima jumătate a acestui an. Mai ales în sectorul IT&C, unde numărul de salariați a crescut în primele șase luni cu 4,4%.

De asemenea, în construcții a crescut numărul de salariați cu 2,4%, în timp ce sectorul de sănătate și asistență socială a înregistrat un avans de doar 0,7%, dar peste media raportată de întreaga economie românească.

Astfel, la finele S1, în sectorul IT&C activau un număr de 226,2 mii salariați. În domeniul sănătate și asistență socială, numărul de angajați la 30 iunie a fost de 433,8 mii, iar în sectorul de construcții personalul angajat a ajuns la 437,4 mii, conform datelor INS.

În 2021, numărul mediu de salariați a fost de 5.094.288 de persoane, în creștere cu doar 1,2% față de anul anterior (62.521 de persoane), dar cu 70.183 mai puțin decât numărul mediu de salariați înregistrat în anul 2019, înainte de pandemia cu coronavirus.

În perioada 2019-2021, numărul de salariați s-a diminuat în toate sectoarele economice, cu doar patru excepții. Cea mai mare scădere (8,7%) a fost raportată de hoteluri și restaurante, care din cauza pandemiei au fost nevoite să-și restrângă activitatea sau chiar să fie închise.

Alte scăderi semnificative au fost înregistrate în industria, atât în cea extractivă (minerit) și în cea prelucrătoare, unde numărul mediu de salariați s-a redus cu aproape 7%.

Un hub de inovare şi de cercetare al Universităţilor de medicină şi farmacie în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii se află în pregătire, a anunţat ministrul Alexandru Rafila, la deschiderea celei de-a X-a ediţii a Congresului UMF „Carol Davila” din Bucureşti.

„Noi trebuie să îi învăţăm (pe studenţi şi medici), să îi pregătim, să îi convingem să rămână în România prin profesionalismul nostru, prin dedicaţia noastră şi prin ceea ce le oferim. (…) În acest an, am încercat să construiesc punţile de care este nevoie între Ministerul Sănătăţii şi Universităţile de medicină şi farmacie. (…) Ne pregătim să lansăm un hub de inovare şi de cercetare al Universităţilor de medicină şi farmacie în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Sunt lucruri importante şi, mai mult decât atât, avem şi o oportunitate în plus legată de PNRR şi, cu siguranţă, într-un termen relativ scurt, un an, doi ani, vom avea cel puţin trei centre de simulare şi training pentru tinerii medici în Universităţile de medicină şi farmacie din ţară”, a spus Rafila.

El a amintit că va fi organizat un nou institut de management al resurselor umane. Managementul resurselor umane va fi dezvoltat împreună cu Universităţile de medicină, a completat ministrul.

„Şcolile de medicină, specialiştii români, lumea medicală românească poartă cu sine excelenţa şi performanţa în desfăşurarea activităţii fie ea clinică, didactică sau de cercetare. (…) Cred că în actualitatea febrilă pe care o experimentăm este momentul să gândim realist şi inovativ. Şi, în acest sens, cercetarea oferă oportunitatea unică de parteneriat de realizări în beneficiul tuturor, iar mijloacele informaţionale pe care le avem la îndemână, instrumentele de e-health, teleconsult, telemedicină şi inteligenţa artificială sunt vehicule de facilitare a cooperării în comunitatea medicală într-un ritm şi la un nivel fără precedent”, a declarat, la rândul său, consilierul prezidenţial Diana Păun.

Ediţia aniversară a Congresului UMF, care are loc de joi până sâmbătă, va reuni peste 10.000 de participanţi – studenţi, medici rezidenţi, medici specialişti, medici primari din toate specialităţile, farmacişti, cercetători ştiinţifici şi cadre didactice universitare.