Revista presei – 11 noiembrie 2021

După ce a lansat cu succes programele de Securitate cibernetică şi de Antreprenoriat în Blockchain, Universitatea de Vest din Timişoara redeschide înscrierile pentru programul postuniversitar dedicat specializării avansate în programarea prin Tehnologii Web Aplicate.
Preînscrierile pentru noul program postuniversitar "Tehnologii Web Aplicate", organizat de Facultatea de Matematică şi Informatică din UVT, sunt deschise până la începutul anului 2022, cursul urmând să înceapă la finalul lunii ianuarie.

Componentele aplicative propuse cursanţilor prin acest nou program postuniversitar cuprind elemente de programare Javascript, managementul dependinţelor cu Node.js si npm, utilizarea Chrome DevTools pentru depanarea aplicaţiilor web, sisteme de versionare Git şi Github, gestionarea tipurilor de date, valori şi referinţe, funcţii şi clase, module ES6, manipulare DOM, introducere în ecosistemul React şi sintaxa JSX, dar şi alte aplicaţii şi sisteme web corelate acestora.

Mentorii care vor susţine programul sunt:
- drd. Alexandru Robert Vlasiu, tehnical lead în domeniul aplicaţiilor web, cu activitate de cercetare în: tehnologii web, bioinformatică şi inteligenţă artificială;
- Iulian Vladu - senior Fullstack Engineer, cu experienţă în dezvoltarea de aplicaţii web, mobile şi desktop.

Festivalul „Les Films de Cannes” revine anul acesta la Timișoara. Publicul va putea vedea între 12 - 14 noiembrie, în premieră, cele mai importante și premiate filme ale anului. Proiecțiile vor avea loc în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara și în sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”. Intrarea este liberă.

Timișorenii vor avea ocazia să vadă filme care au câștigat Palme d’Or, Grand Prix ex-aequo, Premiul pentru interpretare feminină, la Timișoara. Festivalul „Les Films de Cannes” are loc în perioada 12 – 14 noiembrie.

Filmele propuse: „Titane”, câștigătorul Palme d’Or, „A Hero”, câștigătorul Grand Prix ex-aequo, „The Worst Person in the World”, câștigător al Premiului pentru interpretare feminină, „Les Olympiades”, Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră, „Three Floors ” în regia lui Nanni Moretti, „La Civil”, Premiul pentru curaj sau „Imaculat”, distins cu Premiului Publicului la cea de-a 12-a ediție a Les Films de Cannes à Bucarest, în prezența regizoarei Monica Stan.

Proiecțiile vor avea loc în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara și în sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”.

Seria de evenimente ”La UVT, Cultura este Capială” continuă și săptămâna aceasta, joi, 11 noiembrie. Adrian Papahagi va vorbi despre o tematică interesantă, ”Mai este Shakespeare contemporanul nostru?”.

Evenimentul va putea fi urmărit de la ora 18 și pe pagina de Facebook a UVT. Papahagi va fi în dialog cu Dana Percec, profesoara la Universitatea de Vest din Timișoara. Discuția va fi moderată, ca de obicei, de omul de cultură timișorean Mircea Mihăieș. Adrian Papahagi, filolog și esesit, este în prezent conferențiar la
catedra de engleză a Facultății de Litere, la Universitatea „Babeș-Bolyai”.
Adrian Papahagi este licențiat în anglistică al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, dar și al Universității din Sorbona.

Omul de cultură a fost elev al Ecole Normale Supérieure din Paris între 1997 și 2000. De asemenea, a făcut un masterat în studii medievale  și un doctorat pe aceeași tematică tot la Sorbona. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și la Institutul Catolic din Paris între anii 1999 și 2003. Papahagi a fondat la Universitatea Babeș-Bolyai Centrul de Istoria Cărții și a Textelor, în anul 2007. De asemenea, el a mai fost redactor-șef al revistei Echinox în perioada 1996-1997, iar între 1999-2005 a fost co-director al editurii cu același nume.

Centrul de cercetare în ingineria datelor, inteligență artificială și sisteme inteligente, proiect dezvoltat de Universitatea Politehnica Timișoara, a fost selectat în urma competiției lansate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare printr-o evaluare competitivă realizată de experți.

CIDIAS se regăsește în foaia de parcurs alături de instituții de vârf în cercetarea românească și internațională, sau mari infrastructuri de cercetare distribuite de la nivel european.

Foaia de parcurs a infrastructurilor de cercetare din România va fi parte componentă a Strategiei Naționale privind Cercetarea, Inovarea și Specializarea Inteligentă pentru perioada 2021-2027 și va servi ca instrument de planificare și document de referință în vederea luarii deciziilor aferente intervalului 2021-2027, referitoare la politicile și finanțarea infrastructurilor de cercetare.

Centrul de cercetare în ingineria datelor, inteligență artificială și sisteme inteligente propune în primul rând o schimbare de paradigmă de la transferul tehnologic pasiv la cel proactiv, sprijinit de o mai bună înțelegere a nevoilor regionale ale industriei, bazat pe tranziția de la colaborarea unilaterală a transferului de cunoștințe și tehnologie la co-design în domeniile de vârf ale cercetării și inovației contemporane. Fără a neglija cercetarea fundamentală, centrul se va orienta în special către zona de cercetare industrială prin construcția de structuri flexibile de colaborare și dezvoltarea de proiecte inovative cu valoare științifică, dar și economică.

Universitatea Stanford a publicat un clasament al celor mai citați 2% dintre autorii de lucrări științifice indexate Scopus. Universitatea Politehnica Timișoara ocupă un loc bun, atât în clasamentul anului 2020, cât și în cel general.

În clasamentul referitor la impactul citărilor pentru 2020, Politehnica Timișoara este prezentă cu 12 profesori: Ion Boldea, Ioan Sârbu, Radu-Emil Precup, Marius Gheju, Codruța O. Ancuți, Liviu Marșavina, Cosmin Ancuți, Emanoil Linul, Dan Dubină, Robert Ianoș, Călin-Adrian Popa și Daniel Belega. În acest clasament sunt incluși 191 de profesori și cercetători de la toate universitățile și institutele de cercetare din România. Pe primul loc se află Universitatea Politehnica București, cu 14 profesori, iar pe locul secund Universitatea București, cu 13. Timișoara mai este reprezentată în acest top de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, cu 4 nominalizări, și de Universitatea de Vest, cu o prezență.

Al doilea clasament, referitor la impactul citărilor pe parcursul întregii cariere, cuprinde 134 de profesori și cercetători de la universități și institute de cercetare din România. Politehnica Timișoara este prezentă cu următorii: Ion Boldea, Radu-Emil Precup, Ioan Sârbu, Dan Dubină, Robert Ianoș, Liviu Marșavina, Gheorghe-Daniel Andreescu, Daniel Belega, Ladislau Matekovits și Virgil-Florin Duma. Tot 10 nominalizări are și Universitatea Politehnica București, iar Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj este prezentă cu 11.

„Ne bucură această nouă confirmare a rezultatelor cercetării din universitatea noastră. Raportat la numărul de cadre didactice, rezultatele ne situează pe primul loc în România. Pe lângă prezența în număr considerabil în acest top a celor care au punctat de-a lungul întregii cariere, pot fi remarcate și rezultatele foarte bune din ultimii ani ale mai tinerilor noștri colegi”, spune prorectorul UPT, prof. dr. ing. Liviu Marșavina – m.c. al Academiei Române.

Eliminarea scutirii de impozit a IT-iștilor poate duce la adâncirea crizei de personal din sectorul IT, în contextul în care o parte dintre actualii angajați ar putea să treacă la lucrul din România pentru companii din străinătate. În prezent în piață există deja o tendință a angajaților a-și înființa PFA-uri sau de a lucra pentru companii din străinătate, avertizează Universitatea Politehnică Timișoara.

În spațiul public au apărut mai multe discuții despre eliminarea scutirii impozitului pe venit de care beneficiază angajații din IT, construcții și cercetare. Potrivit Ministerului de Finanțe această măsură ar aduce anual încă 600 de milioane de euro la bugetul statului.

Laureata Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2020, Lana Bastašić, scriitorul portughez José Luís Peixoto și scriitori români Marius Chivu și Florin Iaru așteaptă cititori, în librăria La Două Bufnițe. Cei patru sunt invitații Rezidenței Literare din acest an.

Lana Bastašić, José Luís Peixoto, Marius Chivu și Florin Iaru locuiesc, practic, la Timișoara, timp de o lună. Rezidența literară La Două Bufnițe își propune să promoveze și să încurajeze creația literară și literatura contemporană română și străină. Bursele oferite scriitorilor acoperă cheltuielile de transport dus-întors, cazare și onorariu. Proiectul rezidenței își propune, de asemenea, să promoveze creaţia contemporană la nivel național și internaţional, încurajând astfel mobilitatea scriitorilor contemporani și susținând proiectele acestora. În acest an, Rezidența literară La Două Bufnițe se desfășoară în perioada 18 octombrie și 30 noiembrie.

Marți, 16 noiembrie, de la ora 16, Lana Bastašić, José Luís Peixoto, Marius Chivu și Florin Iaru se întâlnesc cu cititorii în Librăria La Două Bufnițe. E o întâlnire informală, vor avea loc o sesiune de autografe și discuțiile pornind de la cărțile autorilor. Accesul este permis cu respectarea măsurilor de distanțare socială și doar în baza certificatului verde.

Aflată la cea de-a doua ediție, Rezidența literară La Două Bufnițe a căpătat deja recunoaștere internațională, prin parteneriatul cu organizatorii Premiului Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL), care susțin financiar bursa Lanei Bastašić, laureata EUPL din 2020.

România ar putea avea şi mai mulţi copii vaccinaţi dacă ar împrumuta, de la alte ţări, modele adaptate vârstei lor. Încă nu avem programe de informare în masă adaptate copiilor, recunosc chiar autorităţile din Educaţie. Doar 30% dintre elevi s-au imunizat până acum şi deja se naşte în şcoli un nou fenomen: bullying pe motiv de vaccinare.

Campaniile de informare cu privire la vaccinare sunt insuficiente, spun cei 22.000 de copii care au răspuns la un chestionar realizat de Consiliul Naţional al Elevilor. Deocamdată, doar 30% dintre s-au imunizat. Chiar şi aşa, elevii au vorbit, într-o conferinţă organizată de Salvaţi Copiii, despre un nou fenomen apărut în unităţile de la noi.

Silviu Morcan, CNE: Undeva la 36% ne-au afirmat că în școala lor au avut loc astfel de campanii. Sunt și opinii care indică vaccinarea sau nevaccinarea ca motiv al apariției cazurilor de bullying în comunitatea școlară, mai ales în relația dintre elevi.

În al treilea an şcolar pe care îl petrec în pandemie, autorităţile din Educaţie abia acum îşi imaginează cum ar trebui să arate materialele de infomare pentru elevi.

Radu Szekely, consilier al ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, a afirmat marți că, personal, susține introducerea certificatului verde pentru angajații din școli.

Întrebat la Digi24 dacă ar susține această măsură, Szekely a răspuns: Eu, personal, da.

El a precizat că un certificat verde care să se refere și la testare ar trebui aplicat doar celor care au probleme medicale pentru care nu se recomandă vaccinarea.

„Decizia poate fi luată doar de parlament”, a subliniat consilierul.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, miercuri, că bursele de performanţă, de merit, de studiu şi cele de ajutor social vor creşte începând cu semestrul doi al anului şcolar 2021-2022, după ce în şedinţa de guvern a fost adoptată o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor, diferenţiate pe categorii.

Bursele de performanţă vor creşte de cinci ori, de la 100 de lei la 500 de lei, iar bursele de merit se vor dubla, de la 100 la 200 de lei.

În acelaşi timp, va creşte plafonul de la care acestea vor putea fi acordate: de la media 8,50 la media 9,50.

Urmare a predării on-line, urmare a renunţării la teze, rezultatele au fost foarte mult distorsionate, în aşa fel încât 50% din elevii României s-ar fi încadrat la burse de merit, urmare a rezultatelor înregistrate la nivelul anului şcolar 2020-2021", a arătat Cîmpeanu într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Proiectul prin care Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) va construi la Cluj-Napoca  cel mai important centru de studiere a creierului din România, în valoare de 18,5 milioane de euro, ar putea fi pierdut dacă autorităţile locale nu vor elibera la timp autorizaţiile de construire.

Valoarea INSPIRE - cel mai important proiect de cercetare a creierului din România şi, conform ministrului interimar al Cercetării, Tanczos Barna, unul dintre cele mai mari proiecte finanţate de Ministerul Cercetării din fonduri europene, este de 18,5 milioane de euro (92,5 milioane de lei) . „INSPIRE este cel mai mare proiect academic al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi prin acesta nu doar UBB, ci şi Clujul, Transilvania, România intră în liga cea mai mare a ţărilor care se ocupă cu studiul creierului", a menţionat Daniel David.

Vorbind despre INSPIRE cu Rectorul UBB, Daniel David,  declarat pentru „Adevărul”, referitor la „INSPIRE”, că speră ca proiectul să fie implementat „la un nivel performant”, adăugând că este posibilă şi varianta de renunţare la banii europeni. Un grup de cercetători de la facultăţile de Fizică şi de Psihologie din cadrul UBB au început să lucreze din 2018 la proiect. În 2020, aplicaţia a fost depusă la Ministerul Cercetării şi s-a clasat pe primul loc pe domeniul Sănătate. „Decizia finanţatorilor a fost să fim puşi pe o listă de aşteptare, cu toate că proiectul a fost primul ca punctaj pe domeniul la care am aplicat. În 2021, s-au găsit fondurile necesare şi s-a decis implementarea proiectului”, a explicat Daniel David. Astfel, a apărut o problemă importantă: timpul de implementare s-a redus de la 3 ani la puţin peste doi ani. „Aici este teama mea. Eu am discutat şi la nivelul ministerului şi la nivel local, şi am explicat că toată lumea trebuie să înţeleagă că acest demers nu este doar pentru UBB şi pentru Cluj, ci oferă un avantaj competitiv pentru ţară. Noi ne facem datoria, dar va trebui să fim susţinuţi de autorităţile locale şi naţionale”, explică David.

„Dacă 2021 a fost anul în care lumea a fost ocupată cu pandemia, 2022 va fi dominat de necesitatea de a se adapta la noile realități, atât în ​​domenii remodelate de criză (noua lume a muncii, viitorul călătoriilor), cât și ca tendințe mai profunde, care se reafirmă (ascensiunea Chinei, accelerarea schimbărilor climatice). Iată zece teme și tendințe de urmărit în anul următor”, scrie The Economist.

1. Democrație vs autocrație. Alegerile de la jumătatea termenului, din America, și Congresul Partidului Comunist din China vor pune în viu contrast sistemele lor politice rivale. Care este mai bun pentru a oferi stabilitate, creștere și inovație? Această rivalitate se va manifesta în orice, de la comerț la reglementări tehnologice, vaccinări și până la stații spațiale. În timp ce președintele Joe Biden încearcă să strângă lumea liberă sub steagul democrației, țara sa disfuncțională și divizată este o reclamă slabă pentru meritele ei.