Revista presei – 11 ianuarie 2021

Revizuirea sistemului de finanțare a universităților, finanțarea cercetării, creației și sportului în învățământul superior, îmbunătățirea sistemului de acreditare, echitate în reprezentarea studenților, profesorilor și universităților în consultări și decizii ce privesc acest domeniu se numără printre principalele cereri pe care le adresează noului guvern Consorțiul Universitaria, ce reunește câteva dintre cele mai mari instituții de profil din țară.

Într-un mesaj semnat de rectorii acestora, Consorțiul mai cere “redesenarea” hărții învățământului superior românesc, printr-o clasificare a universităților după misiune asumată și anvergură internațională, dar și crearea unui mecanism de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, cu ajutorul unor platforme interoperabile de gestiune.

Propunerile Consorțiului Universitaria
pentru o reformă a învățământului superior și cercetării în România 

Principalele obiective ale sistemului de învățământ superior sunt acelea de a genera cunoaștere, de a produce idei novatoare, soluții pentru problemele sociale și economice ale României (prin sistemul de cercetare), de a forma resursă umană de calitate (prin programele de educație și formare) care să implementeze aceste soluții în piața muncii, în societate și în economie, pentru a crea o calitate a vieții mai bună pentru toți românii.

În cadrul acestor procese, rolul profesioniștilor, al elitelor profesionale este esențial pentru că acestea generează idei și soluții și astfel fac diferența în competiția globală, în societatea și în economia bazate pe cunoaștere și inovație. De aceea, păstrând caracterul incluziv și echitabil, învățământul superior este bazat preponderent pe merit și pe performanță (evaluate pornind de la rezultatele individuale și colective).

Fiind un domeniu de importanță națională finanțat în bună măsură din bani publici, domeniul cercetării și al educației terțiare trebuie să beneficieze de acces la resurse de finanțare distribuite pe bază de performanță și să justifice utilizarea resurselor prin raportare publică și prin evaluarea externă, imparțială, a rezultatelor obținute.

Pentru a realiza dezideratele de mai sus, noi, reprezentanții Consorțiului Universitaria (Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara), propunem Guvernului României implementarea următoarelor măsuri, specifice cercetării și învățământului superior:

1. Finanțarea cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive în universități 

a. Implementarea unui nou program și a unei linii distincte de finanțare a cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive dedicate universităților cu performanțe reale în domeniul cercetării la nivel național și internațional, măsurabile prin indicatori de impact utilizați și la nivel internațional.

b. Finanțarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării a proiectelor și infrastructurii de cercetare din universități, printr-un mecanism similar programului „Nucleu”.

2. Reprezentarea echitabilă, proporțională cu numărul de studenți și cadre didactice, a tuturor universităților, tipurilor de universități (comprehensive, de medicină, de artă etc.) și tuturor domeniilor de studii majore (domeniile sociale, umaniste, vocaționale etc.) în toate structurile consultative și decizionale din domeniile învățământului superior și al cercetării.

• Reprezentarea în consiliile și birourile de conducere CNFIS, CCCDI, CEMU, CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS etc. să fie asigurată cu locuri distincte și cu respectarea principiului proporționalității de reprezentare, pe tipuri de universități și pe domenii.
• Procesele de selecție a conducerilor instituțiilor menționate anterior trebuie fundamentate pe principiul meritocrației și bazat pe programele lor manageriale, și nu pe apartenența (doar) la anumite domenii de studii, tipuri de universități sau grupuri de interese.
• Reprezentarea proporțională a universităților în Consiliul Național al Rectorilor cu 1 reprezentant (1 vot) la 3-5 mii de studenți înmatriculați și stabilirea în consecință și a unei cotizații diferențiate.

3. Îmbunătățirea sistemului de acreditare a universităților și programelor de studii și de evaluare a calității în cercetare și în învățământul superior. 

a. Alinierea sistemului educațional românesc la sistemul internațional de clasificare a domeniilor de studii ISCED.

• Evaluarea urgentă a studiilor doctorale (domenii, școli, IOSUD).
• Analiza și îmbunătățirea reglementărilor privind selecția membrilor și funcționarea ARACIS (ex: OM 5751/2015) pentru a asigura o bună reprezentare a specialiștilor și a membrilor comunităților academice, bazată pe principiul meritocrației și al reprezentării, precum și pentru evitarea disfuncționalităților, a formalismului birocratic și a lipsei
  profesionalismului și a echidistanței în procesul de evaluare.

Ȋn data de 8.01.2021 a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru ce reuneşte reprezentanţi ai unor universităţi româneşti membre în alianţe europene care implementează proiecte Erasmus+ European Universities. Ȋn cadrul acestei inţiative, Comisia Europeană a finanţat, în 2019 şi 2020, 41 de alianţe de universităţi din spaţiul european. Scopul este de a crea alianţe instituţionale transnaţionale menite să genereze schimbări sistemice în învăţământul superior european şi de la nivelul statelor membre, să dezvolte modele inovatoare de predare şi învăţare, să genereze soluţii bazate pe cercetare la problemele economice şi sociale cu care ne confruntăm, să promoveze valorile europene şi să susţină învăţământul superior european într-o lume academică tot mai competitivă la nivel global.

Grupul de lucru s-a format la iniţiativa UVT, care, prin rectorul său, profesorul Marilen Gabriel Pirtea, a invitat toate universitățile românești membre ale unor astfel de alianțe să se alăture acestei propuneri. Grupul include următoarele instituţii de învăţământ superior din România: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Medicina şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Petroşani, Universitatea Politehnica din Timişoara şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Obiectivul acestui demers este unul dublu. Ȋn primul rând, e vorba despre constituirea unui partener unic de dialog cu diverse instituţii centrale relevante pentru implementarea activităţilor noastre, de la care universităţile participante au nevoie de susţinere şi deschidere în implementarea unor proiecte de o asemenea anvergură. Pe de altă parte, însă, universităţile participante la acest demers îşi asumă nu doar implementarea proiectelor din care fac parte, ci rolul de parteneri ai Ministerului de resort sau ai altor instituţii centrale în vederea generării de politici publice, de inovare în domeniul educaţiei şi cercetării şi de promovare a învăţământului românesc şi a comunităţilor academice pe care le reprezintă, la nivel european şi global. Astfel, avem în vedere ca soluţiile pe care le vom dezvolta împreună pentru a depăşi obstacolele pe care le întâmpinăm să genereze schimbările de care e nevoie în dezvoltarea învăţământului superior din România.

Universitatea de Vest deschide seria pregătirilor pentru elevii în pragul bacalaureatului în 16 ianuarie, iar cei care vor să participe la ore trebuie să se înscrie prin completarea unui formular.

Pregătirea va avea loc între 16 ianuarie și 12 iunie, în fiecare zi de sâmbătă a săptămânii, cu excepția zilelor de concediu legal. Programul complet pentru fiecare disciplină poate fi accesat aici.

Orarul a fost stabilit în așa fel încât să permită elevilor participarea la programele de pregătire pentru toate disciplinele la care urmează să susțină proba scrisă în cadrul examenului de bacalaureat. Astfel, între orele 9.00- 10.30 se vor desfășura modulele la limba și literatura română, între orele 10.45-12.15 se vor desfășura, în paralel, modulele de la disciplinele istorie și matematică, iar de la ora 12.30 se vor desfășura modulele pentru disciplinele aferente celei de-a 3-a probe a examenului (biologie, chimie, economie, filosofie, fizică, geografie, informatică, logică, psihologie, sociologie), de asemenea, în paralel.

Toate activitățile din modulele de pregătire pentru examenul de bacalaureat din acest an se vor desfășura în mediul online, prin intermediul platformei Google Meet, iar pentru fiecare disciplină se va crea și un curs pe platforma Google Classroom, care să ușureze comunicarea dintre dascăli și elevi.

Înscrierea se poate realiza prin intermediul unui formular pe care îl găsiți aici. Ulterior înscrierii, fiecare participant va primi un e-mail cu detalii despre modul de conectare la activitățile de pregătire și pe platforma Google Classroom.

„Eu am învățat fără bursă”, „Nu dăm burse pentru că părinții copiilor beau banii”, „Trebuie să dăm noi banii? Atunci nu avem timp”, sunt câteva dintre răspunsurile primarilor timișeni, la încercarea ONG-ului „Școli curate” de a introduce dreptul la bursă în unitățile de învățământ din Timiș, unde nu există nici măcar o hotărâre de consiliu local în acest sens.

Proiectul „Școli Curate” a fost demarat în luna septembrie, după ce coordonatorii au făcut o întâlnire publică cu oamenii care au puterea deciziei în județ și le-au expus problemele semnalate în învățământul timișean. Atunci, primăriile au fost interogate cu privire la burse și investiții în școli și s-a constatat că doar 5% din cele 99 de UAT-uri respectau legea acordării burselor. Au fost localități unde se acorda o bursă de 20 de lei, dar și primării care au investit 0 lei în infrastructura școlară, la Jimbolia, Liebling, Balinț, Recaș, Tomnatic.

„La întâlnirile cu reprezentanții primăriilor prezentam proiectul «Școli curate», concluzii din raportul nostru, vorbim despre relația dintre primărie și școală, încercăm să aflăm mai multe despre provocările cu care se confruntă școala respectivă, dar căutam și exemple de bune practici în ceea ce privește politicile educaționale și sociale locale. Din păcate am avut o serie de întâlniri cu primari care nu s-au mai prezentat la ședință, deși aceasta fusese programată împreuna. Primăria Teremia Mare, Otelec, Orțișoara, Iecea Mare sunt primării care pur și simplu nu ne-au mai onorat cu prezența la ședința stabilită. Există și acele primării care refuză din start întâlnirea: Buzias, Ghizela, Știuca, sunt primării unde nu am reușit să convingem primarii de utilitatea acestor întâlniri. Primăriile care au avut deschiderea de a ne primi în audiență sunt: Primăria Biled, Primăria Ghiroda, Primăria Saravale, Primăria Victor Vlad de la Marina, Primăria Cenad și Primăria Dumbrăvița. Toate aceste întâlniri au fost o experiență pozitivă, iar persoanele participante (primari, viceprimari, consilieri, etc.), ne-au asigurat de implicarea lor și dorința de a investi mai mult în zona educației. Ne-au transmis că vor corecta neregulile și se vor asigura ca drepturile elevilor să fie respectate. Demersul nostru va continua toată luna ianuarie”, a declarat Andrada Maziliu, coordonatoarea proiectului „Școli Curate” în județ, pentru tion.ro.

Proiectul „Școala curată” este un proiect pilot demarat în 2019, care are voluntari elevi din întregul județ și care se ocupă de bunul mers în școli prin monitorizarea alocării și cheltuirii banilor publici în folosul educației.

Anul 2021 începe cu vesti bune la Universitatea de Vest din Timișoara, ca urmare a rezultatelor obținute de cadrele didactice în competiția proiectelor de cercetare exploratorie, depuse în 2020 la UEFISCDI.

Competiția 2020 de finanțare a proiectelor de cercetare exploratorie de către UEFISCDI a evidențiat din nou preocuparea comunității academice a Universității de Vest din Timișoara pentru performanța în cercetarea științifică. Rezultatele acestei competiții s-au materializat prin câștigarea a șapte proiecte de cercetare exploratorie, cumulând o sumă de 7.633.260 lei, dedicată exclusiv pentru finanțarea activităților de cercetare științifică.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază performanța competitivă a cercetătorilor UVT:

„Intrarea în noul an aduce pentru comunitatea UVT o confirmare a valorii științifice semnificative a cercetătorilor săi de excepție, prin finanțarea celor șapte proiecte considerate competitive de către UEFISCDI. Am depășit cu toții un an complicat, dificil prin toate încercările și provocările pe care le-am cunoscut, dar iată că talentul și perseverența ne-au ajutat, ca întotdeauna, și ne-au inspirat în imaginarea și scrierea unor proiecte de cercetare bine punctate în competiția națională a cercetării, o confirmare a preocupărilor noastre orientate către înalta performanță.”

Experiența, tenacitatea și orientarea spre performanță a cadrelor didactice și cercetătorilor care au înaintat proiecte în aceasta competiție a făcut ca UVT să aibă cea mai ridicată rata de succes (31,8% din totalul proiectelor depuse de UVT) în această competiție, comparativ cu celelalte universități din România.

Proiectele finanțate sunt arondate următoarelor domenii științifice: 3 – științe sociale și economice (psihologie), 1 – informatică, 1 – matematică, 1 – biologie și ecologie (biologie), 1 – științe umaniste (filologie).

Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea foarte diferite de cele cu care erau obișnuiți; iar pierderile și diferențele de învățare sunt o problemă care trebuie remediată urgent. Acestea sunt cele trei mari lecții ale pandemiei pentru sistemele de învățământ ale lumii, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) lansat la final de 2020, ce sintetizează principalele măsuri luate de guvernele lumii, în domeniul educației, în contextul crizei Covid-19.

• OECD apreciază, în preambul, că această criză Covid-19 are implicații majore în învățământ, care se pot prelungi mult după ce criza se va sfârși. Printre cauze: închiderea extinsă și repetată a școlilor, pierderile de învățare majore suferite de elevii lumii, constrângerile pentru reluarea școlii, impactul tehnologic. “Toate acestea înseamnă că o simplă revenire a educației la vechiul normal, care deja nu mai reușea să răspundă nevoile celor care învață, nu mai este o opțiune”.

Raportul sintetizează toate procesele anului în trei “lecții” ale crizei Covid-19 pentru sistemele școlare, lecții ce țin de întărirea rezistenței lor la șocuri majore și a capacității lor de reacție, când nevoile elevilor se schimbă.

Lecția nr. 1: Actorii din educație ar trebui să susțină moduri de gândire reziliente pentru procesul educațional, în care sunt valorizați oamenii și procesele, nu sala de clasă sau aparatura de lucru.

Ca moment de inovare și improvizație la scară largă, actuala perioadă oferă ocazia ca sistemele de învățământ să capete o flexibilitate mai mare și o reziliență întărită în principiile fundamentale pe baza cărora se organizează. Aceasta înseamnă adoptarea unor noi metode de predare, așa încât școlile să reacționeze mai rapid și mai bine la nevoile de învățare ale tuturor elevilor și în orice context, scrie în raportul OECD. (Pregătirea pentru predare la clasă, la distanță sau hibrid, cu implicarea mai mare a profesorilor în procesul decizional, pentru reducerea dezechilibrelor și în folosul tuturor categoriilor de elevi).

Lecția nr. 2: Profesorii au nevoie de noi abilități și noi cunoștințe pentru a răspunde noilor priorități educaționale, cu ajutorul noilor mijloace de livrare a educației

Așa cum guvernele au așteptat de la profesori să livreze educație în timp de criză, folosind metode inovative, va fi în continuare nevoie ca aceleași guverne să asigure că noile abilități și abordări flexibile de educație vor continua și după criza actuală. Ele trebuie să prioritizeze pregătirea profesională și sprijinul pentru profesori, așa încât aceștia nu doar să facă față, ci să susțină, pe termen lung schimbările dintr-un proces educațional care se schimbă constant. Cei care oferă învățare trebuie încurajați să aleagă singuri modul cum să crească profesional, trebuie să li se ofere instrumentele de care au nevoie pentru contexte diferite de predare și să fie încurajată colaborarea între ei, afirmă OECD.

Lecția nr. 3 E nevoie să fie umplute golurile de învățare acum, pentru a reduce cât mai mult perturbările produse în educația elevilor

Perturbările produse în timpul crizei i-au afectat în mod disproporționat pe elevi, mai ales pe cei mai vulnerabili dintre aceștia, adâncind inegalitățile anterioare. Implicațiile pot fi dramatice și de lungă durată, notează raportul OECD. Acesta arată că e nevoie de acțiuni urgente pentru a reduce pierderile de învățare și pentru a asigura continuarea educației pentru toți elevii. Iar pe termen lung, arată raportul, sistemele trebuie să asigure medii de învățare în care elevii să poată face față schimbărilor și să aibă posibilitatea să obțină competențe pe măsura deplinului lor potențial.

• Raportul OECD complet poate fi consultat aici

“În momentul de față să știți că raportările pe care le am sunt de 237.000 de elevi care nu au avut internet și de 287.000 de elevi care nu au avut echipamente IT. Am cerut un update în aceste raportări și vom vedea care este amploarea fenomenului. Dacă într-adevăr valorile sunt atât de mari înseamnă că va trebui să intervenim și cu alte măsuri în afara celor remediale”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

La recensământul inițial al elevilor fără dispozitive și fără internet, cel desfășurat în primavara anului trecut, Ministerul Educației a anunțat că erau aproape 250 de mii de elevi în această situație. Statistica a stat la baza achiziției de tablete, în valoare toatală de aproape 150 milioane lei, bani alocați din fondul de urgență aflat la dispoziția premierului, de la Guvern.

Licitația a fost lansată în vară, iar tabletele au fost distribuite școlilor în totalitate abia luna trecută. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea la începutul săptămânii că nu toate tabletele au ajuns la elevi din cauza că 20% dintre ele nu ar fi fost ridicate din diverse motive, fie că elevii aveau deja tabletă din alte surse, fie că părinții au refuzat sau că elevii cu părinții nu s-au prezentat să le ridice.

Pe lângă aceste tablete, Guvernul Orban a lansat o schemă paraleleă de decontare de tablete sau lapropuri din bani europeni, prin Ministerul Fondurile Europene, la care puteau participa școlile, primăriile, sau parteneriatele dintre școli și inspectorate școlare sau școli și primării.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani a fost în T3 2020 de 71,2%, cu 1,2 puncte procentuale peste ţinta naţională fixată la 70% în cadrul strategiei Europa 2020, conform datelor comunicate de INS.
România și-a atins astfel obiectivul propus dar va rămâne, totuşi, sub nivelul-ţintă de 75% fixat la nivel european.

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a ajuns la 66%, valoare în creștere față de nivelurile raportate în 2016 și 2018, deși populația activă a început să scadă iar numărul de salariați a rămas neschimbat față de cel din urmă cu doi ani (6.497 mii persoane, adică aproape exact o treime din populația rezidentă).

Reamintim că strategia Europa 2020 pentru dezvoltare durabilă include cinci obiective fundamentale. Alături de ocupare, mai figurează pe agenda UE cercetarea şi dezvoltarea, educaţia, sărăcia şi excluziunea socială şi schimbări climatice şi energie. România se află pe poziţii destul de slabe la toate aceste obiective, cu excepţia ultimului.

De reţinut, deşi se pot vedea creşteri sistematice ale numărului de persoane salariate pe toate segmentele de activitate, se poate observa o scădere a populaţiei active, consecinţă a emigrărilor masive de după intrarea în UE şi după liberalizarea deplină treptată a circulaţiei forţei de muncă.

Dincolo de faptul că aproximativ un român din cinci din grupa 20-64 ani a plecat să lucreze în străinătate, aici am putea avea explicaţia nu doar pentru ponderea scăzută a ocupării tinerilor dar şi pentru cea a persoanelor în vârstă( dar încă apte de lucru) care pot găsi oferte „lucrative” în sectorul de îngrijire a altor persoane din Occident.

În ceea ce priveşte evoluţia ratei de ocupare pe grupe din 2007 încoace, pentru a avea o referinţă în privinţa a ce s-a întâmplat de la aderare și până în ultimii ani), se poate observa o singură creştere semnificativă, plasată oarecum surprinzător la grupa de vârstă 55-64 de ani (aproape nouă puncte procentuale faţă de 2007, din care două treimi din 2016 încoace și +0,7 pp în pandemie).

Simplificat, datele sugerează că este vorba despre persoane formate în socialism, care au rămas în ţară şi lucrează în capitalism.

Situaţia se prezintă ceva mai bine decât în 2007 și la segmentul cel mai important de populaţie, cel de 25-54 ani, care a reuşit în T3 2019 să ajungă o ocupare de 82,1% dar a fost lovit de pandemie. În schimb, grupa de vârstă 15–24 ani a rămas sub nivelul din primul an de apartenenţă la UE iar mica tentative de revenire din 2019 a fost anulată ( T3 2020 prezintă același nivel din 2018, respectiv 24,7% sau mai puțin de un tânăr din patru apt de muncă).