Revista presei – 10 noiembrie 2022

În Aula Magna „Ioan Curea” a UVT, joi, 10 noiembrie 2022, începând de la ora 9.30, se va desfășura Maratonul de Antreprenoriat. Acțiunea este organizată de Universitatea de Vest Timișoara, în parteneriat cu Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), cu sprijinul CTP România.

Evenimentul Maratonul de Antreprenoriat are loc sub un format special de dialog, dedicat interacțiunilor cu antreprenori și oameni de afaceri de succes. Cei interesați sunt așteptați să asculte câteva dintre cele mai autorizate voci din domeniul antreprenoriatului și businessului, care vor vorbi despre propriile experiențe, căile de urmat, dar și despre provocările specifice domeniului, în lumea dinamică în care trăim. Vor fi prezenți reprezentanți ai unor afaceri naționale și internaționale de succes, cu o vastă experiență în acest domeniu.

Cei pasionați de domeniul plin de provocări al antreprenoriatului vor afla de la aceștia multe detalii despre cariera antreprenorială, dar și despre dezvoltarea unui business. Pentru publicul interesat să participe la acest eveniment unic, studenți, profesioniști, cercetători sau public larg, organizatorii au pus la dispoziție un formular de înscriere, disponibil AICI

Timișoara va găzdui anul viitor, în anul titlului Capitalei Europene a Culturii, conferința Smart Diaspora – Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Miercuri, la sediul Guvernului României a avut loc evenimentul de lansare a acesteia, în care au fost anunțate principalele date stabilite în proiectul considerat major pentru diaspora românească.

Conferința Smart Diaspora – Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat va avea loc la Timișoara între 11 și 13 aprilie 2023. La conferința de lansare a evenimentului au participat premierul Nicolae Ciucă, miniștrii Educației și Cercetării, reprezentanți ai Academiei Române, președintele în exercițiu al Alianței Timișoara Universitară, rectorul UVT Marilen Pirtea, directorul general UEFISCDI Adrian Curaj și alți reprezentanți ai instituțiilor organizatoare.

„Proiectele de viitor vizează susținerea centrelor de competență, a cercetătorilor români, din țară dar și din diaspora. Este o inițiativă cu beneficiu dublu, în jurul cercetătorilor din diaspora urmând să se cristalizeze proiecte și măsuri antreprenoriale importante. Aveți în Guvernul României un aliat de nădejde, pentru reușita acestui proiect major al diasporei științifice românești, organizat la Timișoara în 2023.”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

„Felicit Alianța Timișoara Universitară pentru că este din nou în avanscena coagulării comunităților universitare puternice, de această dată prin evenimentul dedicat diasporei românești, în 2023, anul în care Timișoara va fi epicentrul cultural al Europei.”, a completat Ligia Deca, ministrul Educației.

Conferința are ca scop promovarea valorilor românești în lume și închegarea unor relații strânse cu românii de peste graniță. La Timișoara vor fi invitați peste o mie de români din diaspora, alături de prietenii și colegii lor din țară, în cadrul unor dezbateri și workshop-uri organizate de cele patru universități publice timișorene. Între temele care vor fi abordate se numără știința la frontiera cunoașterii; frontieră tehnologică și inovare; provocarea digitalului; sustenabilitate, securitate și reziliență pentru cetățeni și comunități; antreprenoriat (social, tehnologic, cultural); știința cu toți și pentru toți în societate și pentru societate; universități europene prin ochii smart diaspora;
sectorul neguvernamental – provocări de cercetare.

„Evenimentul de astăzi este organizat de Alianța Timișoara Universitară împreună cu UEFISCD, cu sprijinul consistent al Guvernului României și, mai ales, al prim-ministrului. Constantin Brâncuși spunea: «Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face». Iată că a venit din nou rândul Timișoarei pentru a arăta că are toate resursele culturale și științifice pentru a realiza proiecte mari. Timișoara este un oraș multietnic, multicultural, cu o bogată istorie central-europeană, cu o comunitate de 45.000 de studenți și cercetători, care îmbogățesc viața culturală și orientează viitorul orașului. Suntem onorați să găzduim acest mare eveniment al României, anul viitor.”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Articol de opinie semnat de Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret:

Traversăm în prezent o perioadă dificilă. Mai întâi COVID-19, urmat de un război pe continentul nostru și de o criză energetică fără precedent, care exercită o presiune considerabilă asupra societăților noastre și a economiilor noastre.

Stimați cititori, ați putea să vă întrebați dacă acesta este momentul oportun pentru a reflecta la viitorul sistemelor noastre de educație și formare.

Voi răspunde foarte concis: cu siguranță.

În Europa, în ultimii doi ani, tehnologia educației (EdTech) a ajuns la stadiul de deplină maturitate. Iar prin EdTech se înțelege software-ul și hardware-ul utilizat în sălile de clasă sau pentru învățarea în ritmul propriu: tablete, ecrane și programe interactive, kituri de robotică, conținut online și platforme. Mă refer la noi modalități de învățare și inițiative din ce în ce mai numeroase vizând să amelioreze metodele de a preda noi cunoștințe și competențe persoanelor din toate categoriile de vârstă. Datorită dezvoltării rapide a tehnologiei, acest sector este într-o evoluție continuă.

Sectorul EdTech a demonstrat că întreprinderile solidare și fondate pe valori reprezintă marca distinctivă a Europei. De la începutul anului 2020, pe durata pandemiei, societățile EdTech și-au furnizat serviciile în mod gratuit pentru cursanți, profesori și personalul didactic. Ele au făcut acest lucru din nou pentru refugiații ucraineni. Platforma educațională New Ukrainian School Hub, care oferă acces la resurse educaționale pentru cursanții strămutați, este o inițiativă cofinanțată de UE pe care o susțin cu fermitate.

Obiectivele fundamentale ale unei şcoli sunt să formeze caractere, a declarat, miercuri, profesorul universitar Dumitru Borţun (SNSPA), în intervenţia sa de la Conferinţa Europeană pentru Transformarea Educaţiei.

„Vorbesc de morală, moralitate, de educaţie etică, să formeze buni cetăţeni, deci oameni capabili să iasă din micul ‘eu’ şi să privească în jurul lor la ceilalţi, la celălalt”, a detaliat Borţun. El a spus că în actualitate trebuie să fie educaţi „cetăţeni capabili să înveţe toată viaţa”.

„Este un curent mondial şi este o formă de augmentare a umanităţii din noi. Nu putem să spunem ‘Am terminat facultatea’ şi punem cartea în cui„, a arătat profesorul.

Mai mult, Borţun a susţinut că, fără morală, oamenii devin „anexe ale calculatorului” şi, referindu-se la evoluţia tehnologiei, în special în domeniul Inteligenţei Artificiale, a apreciat că „încă nu avem reperele morale, adică norme, nu le avem în acest domeniu”.

Madlen Şerban, secretar general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a vorbit despre conţinutul educaţiei.

„Ceea ce noi facem în proiectarea didactică în general este următorul lucru: nu facem distincţia între o învăţare bazată pe competenţe şi aceea care se bazează exclusiv pe discipline. Dezbaterea în spaţiul public este ‘Vreau ore de Educaţie Fizică’, ‘Vreau ore de Istorie’… oricare ar fi disciplina. Nu aceasta este discuţia. De ce le vreau, unde vreau să ajung, în formarea, în profilul pe care îl pun în discuţia oamenilor cărora le propunem ca împreună, într-un dialog al generaţiilor, să îi formăm. (…) Conţinuturile sunt cele care permit experienţele de învăţare”, a spus Madlen Şerban.

Şerban a afirmat că, în final, trebuie să se răspundă la întrebarea „Cine învaţă?”. „Învaţă oamenii, învaţă organizaţiile şi învaţă şi comunităţile”, a arătat ea.

Conferinţa Europeană pentru Transformarea Educaţiei „Promovarea competenţelor transversale ale tinerilor în noua UE şi în perspectiva viziunii SDG 2030 a ONU” a avut loc la Rectoratul Universităţii din Bucureşti.

Evenimentul a fost organizat de Fundaţia EUROLINK-Casa Europei în cooperare cu Centre europeen Robert Schuman din Scy-Chazelles (Franţa) şi cu sprijinul financiar al programului european „Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori – CERV”, precum şi în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, în contextul aniversării unui deceniu de la lansarea proiectului de internaţionalizare a educaţiei – Catedra Internaţională Onorifică „Jean Bart” (CIO-SUERD) şi a 25 ani de la fondarea Casei Europei „EUROLINK” la Bucureşti.

Executivul a aprobat, miercuri, Ordonanţa de Urgenţă care vizează unele măsuri pentru participarea României la Fondul Alianţei Nord-Atlantice de Inovare.

"Din perspectiva participării României la Fondul Alianţei Nord-Atlantice de inovare, Ordonanţa de Urgenţă pe care Guvernul astăzi a aprobat-o vizează implementarea angajamentului pe care România şi l-a asumat, sub semnătura preşedintelui României, Klaus Iohannis. Este un angajament asumat şi semnat ca atare la Summit-ul NATO de la Madrid, în vara acestui an, în iunie, şi vizează măsuri de stimulare a creşterii economiei României, cu o contribuţie majoră la dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi implementare de proiecte tehnologice, cu beneficii pentru institutele româneşti de cercetare şi dezvoltare, dar şi pentru companiile din mediu privat, care au un impact puternic în societate şi economie. Totodată, participarea la acest fond va încuraja dezvoltarea unor companii şi sectoare economice noi, aferente tehnologiilor emergente", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Acesta a precizat că valoarea participării României pentru constituirea acestui fond de investiţii este de 3,4 milioane de euro, sumă care se va prevede în bugetul anual al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

NIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, anunţă rezultatele celui mai recent studiu desfăşurat asupra stării industriei IT în România şi perspectivele acestui domeniu de activitate.

Studiul analizează volumul şi structura pieţei IT locale, evoluţia numărului de companii şi de angajaţi, valoarea investiţiilor, dar şi capitalul uman şi educaţia în tehnologie.

"Observăm o continuă creştere a pieţei de software şi servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut naţional ajungând la 7%. Există speranţe foarte mari în ceea ce priveşte dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieţei IT din România ar urma să depăşească 12 miliarde de euro", a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creştere a sectorului IT: 15 - 17% anual, de trei ori mai rapid decât media naţională

Piaţa IT din România este dinamică şi în continuă creştere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieţei IT a avut loc chiar şi în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creştere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creşterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creştere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 - 17% pe an.

Volumul pieţei de telecomunicaţii are o creştere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.

Şi valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare şi dezvoltare) s-a triplat în acelaşi interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.

Exporturile din domeniul telecomunicaţiilor au înregistrat şi ele o creştere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creşteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piaţa de software şi servicii aparţine companiilor mari.

Andrei Pleșu va fi invitatul unei viitoare conferinţe organizate de Universitatea de Vest din Timişoara în seria „La UVT, Cultura este Capitală”. Evenimentul va fi moderat de Mircea Mihăieş.

„Abisuri tematice: Ce întrebări își mai pun astăzi cercetătorii umaniști?” este tema de gândire pe care o propune publicului filosoful și criticul de artă Andrei Pleşu la conferinţa pe care o va susţine marți, 22 noiembrie, de la ora 18, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Moderator va fi scriitorul și criticul literar Mircea Mihăieș.

Evenimentul este inclus în Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, şi cofinanțat de Consiliul Județean Timiș.

Andrei Pleşu, absolvent al Facultăţii de Arte Plastice, Secţia de Istoria şi teoria artei şi doctor în Istoria artei la Universitatea din Bucureşti, a fost cadru universitar (1980-1982) la Academia de Arte Plastice, Bucureşti, apoi, după 1990, a predat Filozofia religiilor, la Universitatea din Bucureşti (1991-1997). A fost ministru al Culturii (decembrie 1989 – octombrie 1991) și al Afacerilor Externe (decembrie 1997 – decembrie 1999).

Este fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, rector al Colegiului Noua Europă (1994 – 2014), membru al World Academy of Art and Science şi al Académie Internationale de Philosophie de l’Art.