Revista presei – 10 martie 2023

Ne-au mânat spre Timișoara mai întâi curiozitatea personală, apoi, cea care vine cu statusul nostru. Am fost acolo în decembrie la Festivalul „Ion Monoran”, poetul care a oprit tramvaiele orașului în timpul Revoluției din 1989, și ne-am îndrăgostit de capitala Banatului. Iar în ce privește statusul nostru, Ema e bloggeriță și fotograf, eu, scriitor bilingv, jurnalist și redactor-șef al unei reviste de artă alerte, care stă să apară,  Matca.

Ne-am urcat deci în mașină și am plecat din București spre Timișoara ca să aflăm cât mai multe despre una dintre capitalele culturale ale Europei în 2023. Despre programul deschiderii am auzit și bune, și rele, dar ce am experimentat la fața locului ne-a convins de reușită.

„Știe cineva ce înseamnă zsíroskenyér?” – întreabă Adriana Babeți, moderatoarea evenimentului „256 de romane pentru Europa Centrală”, desfășurat în librăria La Două Bufnițe, care geme de oameni. Știe aproape toată lumea: pâine cu untură, în maghiară. „Și ce înseamnă bundáskenyér?” Lumea știe și asta: frigănele. Așa cum spune la un moment dat Vasile Popovici, citându-l pe Slavici: în Banat fiecare om este întâmpinat în limba lui. Iar pe mese stau întinse platouri cu pâine unsă cu untură sau cu zacuscă, șuncă și cârnați, dar și ișlere, doboșuri sau baigli cu nucă și mac. Librăria arată așa fiindcă e gazda unui brunchliterar în jurul Dicționarului romanului central-european din secolul XX.

Până să înceapă discuția despre Dicționarul propriu-zis, să vedem ce mănâncă personajele din romanele central-europene? Aflăm de la Gabriel Kohn că în Marșul lui Radetzky personajele mănâncă supă, carne de vită fiartă cu legume, iar ca desert, gomboți cu cireșe și cu vișine. Vasile Popovici ne vorbește despre Sorin Titel, în romanele căruia „mama e mâncată”, iar bucătăria devine un loc central din trilogia lui bănățeană. Mă gândesc la poemul Bocet târziu de Attila József, în care apare (desigur, în alt context, adică în cel al pierderii mamei, poetul fiind „cel mai orfan” poet al literaturii maghiare) versul: „Trebuia să te fi mâncat!”. La rândul meu, vorbesc despre Apocalipsa memoriilor, romanul lui Péter Nádas, în care copiii mănâncă pâine cu untură, despre Zona Sinistra, distopia lui Ádám Bodor, unde se mănâncă ierburi și ciuperci, despre Maimuța plângăreață a lui Tibor Bálint, în care e o mizerie desăvârșită, și despre Trilogia transilvanăa lui Miklós Bánffy, unde, dimpotrivă, e un lux desăvârșit. Borco Ilin povestește despre cum se mănâncă zacusca în prozele lui Miloš Crnjanski sau chiar în propriul roman, Jurnal de pustă.

Noua serie de concerte “inSuflu”, parte a proiectului “Flute Lab”, va fi prezentată într-un turneu național care va cuprinde opt orașe, prilejuind reîntâlnirea publicului cu flautistul Matei Ioachimescu.

Debutul în această serie de concerte va avea loc sâmbătă, 11 Martie 2023, de la ora 19, în concertul care va avea loc la Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul” din Timișoara.

Binecunoscutul solist internațional, apreciat pentru prezența sa scenică electrizantă, va evolua într-un program spectaculos, construit în jurul virtuozității și al lumilor sonore magice. Alături de Matei Ioachimescu se va afla The Romanian Flute Ensemble, format din studenți remarcabili ai Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara – Tabea Bebeșelea, Iulia Lupaș, Alexandra Mahu, Miriam Tohătan, Romina Onișor și Bogdan Preda -, un ansamblu tânăr care se face deja remarcat la festivaluri internaționale.

The Romanian Flute Ensemble își propune să combine genuri muzicale diferite, de la muzica barocului la muzică de film și muzică cultă contemporană, într-o formulă instrumentală inedită: o mini orchestră formată din toată familia de flaute moderne – de la flautul bas la piculină. Publicul prezent la concertele “inSuflu” va avea privilegiul de a asculta în primă audiție și lucrările compuse special pentru acest eveniment de compozitori de primă mărime din generația tânără, precum Gabriel Mălăncioiu, Ciprian Pop, George Păiș și Alin Chelărescu.

Cei care au avut ocazia să vă asculte interpretînd Mozart la Sala Radio, la începutul lunii februarie, au putut vedea, la pauză, o fetiță de cîțiva ani dăruindu-vă o cartolină. Ulterior, de pe rețelele sociale, am aflat că fetița a scris, cu litere mari, că învață vioara și că speră să aibă și ea, într-o zi, „vioara aceea specială”. Aș începe de aici dialogul nostru și v-aș întreba dacă schimbarea percepției publicului larg asupra muzicii clasice, atragerea tinerei generații v-au fost scopuri în sine?

N-aș putea spune că am asta ca scop, că-mi gîndesc concertele sau interpretările pentru a atrage tinerii sau copiii sau pentru a populariza muzica clasică. Este, mai degrabă, un efect secundar atunci cînd prezinți publicului ceva interesant, consistent, cu care poate relaționa. Prioritatea mea numărul unu este să fiu sincer cu mine însumi, să cînt pe scenă lucrurile în care chiar cred și atunci este o șansă și pentru ceilalți să se conecteze la asta. Muzica este despre conectare, una mult mai profundă decît cea pe care o obținem prin cuvinte, și de aceea cred că și copiii sînt atît de sensibili la ea – pentru că ei știu să înțeleagă lucrurile pe care adulții au uitat să le priceapă. Îmi place această seriozitate pe care o au copiii atunci cînd se simt pasionați, atrași de ceva și cred că acesta este motorul principal atunci cînd te apuci să cînți la vioară. Este un demers care îți va ocupa ani, zeci de ani din viață dacă vrei s-o faci la un nivel profesionist și, în ziua de azi, cînd sîntem obișnuiți să obținem chestii apăsînd un buton, cîntatul la vioară e din altă lume, din alt secol. Cred că copiii, cu această seriozitate a lor despre care spuneam, pot găsi aceste resurse, spirituale în primul rînd, să dedice timp unui astfel de proiect. Am mare încredere în copii, în tînăra generație, și în faptul că ei știu foarte precis ce au de făcut, totul e să-i convingă și pe adulții din jurul lor.

Cu Turneul Stradivarius și cu „vioara aceea specială” ajungeți în toată țara și sprijiniți inițiative caritabile – anul trecut, la cea de-a XV-a ediție, ați derulat o campanie prin care publicul putea susține tinerii artiști ucraineni. Care a fost motivația inițială a turneului și cum s-a dezvoltat el, de la an la an?

În 2007 am primit această „vioară specială”, cum i-a spus fetița, și atunci am dorit să punctez un aspect foarte important: lumea credea cumva că vioara va fi a mea, că eu devin milionar peste noapte. Nu, vioara este a statului român, adică este a noastră, a fiecăruia dintre noi. Mi-am făcut atunci o promisiune îndrăzneață, și anume că o voi duce în fața fiecăruia dintre proprietarii ei de drept, adică a fiecăruia dintre români. Nu știu dacă am ajuns chiar în fața tuturor celor 20 de milioane, dar este un proiect în desfășurare. Provocarea a fost de a converti acel capital de imagine, inițial oarecum tabloidizat, pe care îl avea vioara, dat fiind că au existat toate acele povești cu restituirea ei către stat, iar lumea era foarte curioasă – nu să audă vioara, ci să o vadă și o să atingă, așa-numitul fenomen „mielul Vasilică”. Oameni serioși, în toată firea, mă întrebau așa, cu teamă, dacă le dau voie „să pună degetul”. Nu, nu se poate.

Universitatea Politehnica Timișoara, care se află în avangarda cercetării în Universitatea Politehnica Timișoara a găzduit deschiderea oficială a conferinței internaționale SIRAMM23, din cadrul proiectului „Eastern European twinning on Structural Integrity and Reliability of Advanced Materials obtained through additive Manufacturing”.

Acest domeniu nou, cel al printării 3D, în care are o expertiză temeinică, realizând, de altfel, caracterizarea și testarea componentelor realizate de producători prin fabricație aditivă, derulează acest proiect în valoare totală de 800.000 de euro din 2019, dar principalul câștig este reprezentat de transferul de cunoaștere de la cercetători cu reputație internațională în domeniul fabricării aditive, oboselii, integrității și durabilității structurilor către colegii lor mai tineri, aflați la început de drum.

Prezent la deschiderea oficială a conferinței, rectorul Universității Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a subliniat tradiția de peste 100 de ani a universității, în cadrul căreia Facultatea de Mecanică, gazdă a proiectului, este una dintre cele mai vechi și prestigioase, dar și inovarea permanentă, o caracteristică a instituției, încă de la înființare.

Tot în deschiderea conferinței, prof.univ.dr.ing. Liviu Marșavina, membru corespondent al Academiei Române, prorector al Universității Politehnica Timișoara și manager al proiectului SIRAMM, a prezentat un bilanț al acestuia, la 3 ani și jumătate de la lansare, subliniind principalele obiective realizate, cu toate greutățile induse de pandemia de coronavirus: o serie de mobilități pentru doctoranzi și cadre didactice, trei Scoli de Iarna (organizate la Timisoara 2021, Brno, 2022 si Belgrad 2023), seminarii și prezentări pentru companii, conferințe, mini-simpozioane, trei workshop-uri (organizate la Timisoara 2021, Brno, 2022 si Belgrad 2022), multe dintre acestea în sistem hibrid, care au dat posibilitatea participării din toate colțurile lumii, participare cu standuri la diverse evenimente, amenajarea unui laborator dedicat sau chiar un curs de master introdus în premieră națională în domeniul fabricației aditive.

În perioada 27 februarie – 7 martie au fost primite 470 de propuneri de modificare a proiectelor de legi, prin e-mail, a anunțat Ligia Deca joi, după ședința de Guvern în care a prezentat proiectele legilor Educației. Amintim că proiectele au intrat în avizare ministerială, iar premierul Ciucă a spus azi că legile ar trebui aprobate în Guvern până pe 23 martie pentru ca apoi să ajungă în Parlament.

Ligia Deca a spus că în cele 9 zile de dezbatere publică pe proiectele legilor Educației (n. red. inițial, Ministerul anunțase că vor fi 10 zile) au fost primite pe e-mail 470 de propuneri pentru modificări ale proiectelor. În briefingul de presă de după ședința de Guvern, Ligia Deca a prezentat pe scurt câteva dintre modificările aduse proiectelor, după ce au fost primite propunerile. Acestea fac referire la învățământul special, liceele tehnologice și cele cu profil agricol, sau păstrarea specializării pedagogice pentru învăţământul primar şi preşcolar.

”Am primit în jur de 470 de e-mailuri în perioada anunțată, deci până în data de 7 martie”, a anunțat Ligia Deca. Ea nu a precizat dacă sau ce propuneri trimise au fost luate în considerare.

Investiţiile în zona educaţiei reprezintă investiţii în viitor. Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) realizează un ansamblu complex de ştiinţă, educaţie şi inovare pe dealul Lomb, proiect care a fost prezentat în cadrul unei dezbateri publice a Centrului de Inovare şi Imaginaţie Civică (CIIC).

Potrivit primăriei Cluj-Napoca, "conceptul de amenajare propus pentru Science Campus Cluj-Napoca - complex educaţional, de cercetare, dezvoltare şi inovare realizat de Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai - a fost prezentat în cadrul unei dezbateri publice a Centrului de Inovare şi Imaginaţie Civică (CIIC)": "Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai a demarat proiectul Science Campus, echipa câştigătoare fiind selectată de un juriu internaţional în urma unui concurs de soluţii. Contractul de proiectare încheiat în urma concursului de soluţii cu SC KLX Studio SRL este în valoare de 1,7 milioane euro. Concursul internaţional de soluţii a fost organizat anul trecut de Municipiul Cluj-Napoca, în asociere cu Universitatea Babeş- Bolyai, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania".

Potrivit sursei citate, ansamblul se înscrie în strategia Municipiului Cluj-Napoca de a dezvolta o infrastructură extinsă şi puternică pentru educaţie, cercetare, inovare şi transfer tehnologic, care să aducă împreună actori din sistemul de educaţie şi cercetare, din mediul economic şi antreprenorial, societatea civilă şi administraţie. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat: "Cluj-Napoca îşi va putea menţine statutul de primul oraş din România în materie de calitate a vieţii dacă va reuşi să îşi fructifice uriaşul avantaj competitiv pe care îl are legat de universităţi şi de resursa umană. Viitorul oraşului nu mai stă în industria grea, ci în economia cunoaşterii, bazată pe educaţie şi ştiinţă. Este de datoria noastră să oferim în continuare avantaje competitive oraşului, să maximizăm beneficiile pe care le putem obţine de pe urma resursei umane de excepţie pe care o avem şi să punem la un loc capacităţile noastre de a crea cea mai bună calitate a vieţii la Cluj. De aici pornesc inovarea şi locurile de muncă mai bine plătite şi tot ceea ce înseamnă o calitate ridicată a vieţii. În acest proiect avem plăcerea de a avea un parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai, cea mai puternică universitate din România şi de referinţă în plan european şi internaţional".

Suprafaţa totală a campusului va fi de 6,48 hectare. Pe o suprafaţă de 3,48 hectare, Primăria va realiza un centru ştiinţific / Science Center, o piaţă urbană şi terenuri de sport. Restul suprafeţei îi revine UBB pentru realizarea unui ansamblu complex de cercetare-dezvoltare-inovare, în forma specializării inteligente InfoBioNano4Health, incluzând şi un campus universitar, care va include sediul Facultăţii de Matematică şi Informatică, alături de un cămin studenţesc.

Compania privată Lightning-Net a scos la licitație în SICAP un contract de 521.700 lei pentru achiziția de utilaje, instalații, echipamente și bancuri de lucru pentru construcția de roboți de asistență în mediul urban. Este vorba de subansambluri care să ajute la construcția fizică a roboților, partea de soft urmând a veni separat și nu face obiectul acestei achiziții. Scopul este a de produce un prototip care să poată fi testat în teren și care ar urma să fie produs în masă, în vederea îndeplinirii mai multor scopuri specifice. Achiziția platformelor de asamblare pentru roboți face parte dintr-un proiect derulat împreună cu Universitatea Politehnica București, ea fiind finanțată din Programul Operațional Competitivitate.

„Obiectivul general al proiectului îl reprezintă susținerea investiției private în CDI prin introducerea inovării de tehnologii și servicii în activitatea proprie a S.C. LIGHTNING NET SRL prin realizarea, bazată pe cercetare în colaborare cu un colectiv de cercetare dintr-o universitate tehnica de prestigiu, a unei baze de robot polimorfic cu orientare și mișcare liberă sau asistată în clădiri și areale din Smart City. Această bază poate acomoda aplicații diverse conform ideii inovative a proiectului, astfel încât potențialii beneficiari să poată achiziționa sau închiria baza de transport robotică pentru a instala diverse aplicații pe aceasta. Obiectivul investiției inițiale pentru inovare în vederea introducerii în producție a rezultatelor obținute din cercetare dezvoltare constă în înființarea unei unități noi”, este descrierea contractului scos acum la licitație.

Aflăm din caietul de sarcini și care este obiectivul mai mare al acestui proiect, cel de după dezvoltarea propotipului. „Activitățile proiectului își propun obținerea unui echipament pilot utilizabil comercial care va fi introdus în producție si pe baza lui se vor oferi servicii în domenii precum sănătate, securitate sau educație din ’’smart city”. Prin combinarea platformei robotice cu o aplicație de tipul CHIOS de verificare a stării de sanatate se intenționează a se obține un sistem robot de asistență medicală în spații private și publice iar o altă aplicație se va adresa supravegherii, îndrumării și reclamei în rețelele orașului inteligent.”

Sindicatele profesorilor au avansat o propunere calificată drept scandaloasă de părinți: absolvenții de clasa a VIII-a să susțină cinci probe scrise la examenul de Evaluare Națională: Matematică-informatică, Română, Științe, Umanistice și Limbă maternă, în locul admiterii suplimentare la liceu.

Cele mai mari sindicate din învățământul preuniversitar, respectiv Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, FLSI, și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” propun ca, în loc de admitere la liceu, absolvenții de gimnaziu să dea cinci probe la Evaluarea Națională.

Adică, în loc de două examene scrise la Română și Matematică, așa cum este acum, să se organizeze cinci probe scrise, respectiv Matematică-informatică, Română, Științe (Fizică, Chimie, Biologie), Umanistice (Istorie, Geografie, Limbi străine) și Limbă maternă, iar liceele să anunțe cu un an înainte coeficienții aferenți fiecărei probe, în funcție de filieră. Potrivit sindicatelor profesorilor, suma celor 4/5 coeficienți ar trebui să fie 10, niciun coeficient neputând fi 0. Repartizarea la liceu ar urma să se facă tot computerizat, în funcție de acești coeficienți și de media ponderală pentru fiecare liceu ales de elevi, aceștia urmând să completeze maximum 10 opțiuni. Schimbarea ar urma să înceapă cu elevii care trec în clasa a V-a în anul școlar 2024/2025.

Propunerea sindicatelor este oarecum asemănătoare cu a fostului ministru Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost adoptată precedenta lege a Educației. Acesta a explicat de curând că orice materie neevaluată este neînvățată de elevi, astfel că ei termină gimnaziul fără a avea cunoștințe fundamentale. Funeriu a propus să se reia o propunere prevăzută din Legea 1/2011 potrivit căreia, la finalul gimnaziului, să se dea examen la patru materii: Română, Matematică, un examen de științe exacte și unul de științe umanistice. Fiecare liceu, în funcție de profil, ar fi liber să acorde un coeficient mai mare sau mai mic fiecărei materii de examen, selectându-și astfel elevii doriți. În acest fel, nu ar mai fi nevoie de admitere suplimentară la liceu.

Aprobarea proiectelor de legi ale educației în Guvern este așteptată pentru 23 martie, după care vor fi înaintate Parlamentului spre dezbatere și aprobare, potrivit declarațiilor făcute joi, în urma ședinței Executivului.

”Astăzi, într-adevăr, pachetul legislativ intră într-o nouă dinamică, aceea a avizării în cadrul Guvernului, interministerială, legile sunt publice de la data de 27 februarie, astfel încheindu-se întreg procesul de consultare publică. Am clarificat deja principalele direcţii de reformă. Pe scurt, în primul ne dorim ca tot ce se investeşte în educaţie să fie vizibil apoi în valoarea adăugată pe care o vedem în clase şi în competenţele pe care copiii şi tinerii le obţin. Ne dorim să investim, suplimentar, peste tot unde este nevoie, definim aşa numitele zone defavorizate care vor deveni prioritare în alocările bugetare. Practic, niciun elev, niciun copil, niciun tânăr nu vor rămâne în urmă”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca, după ședința de Guvern.

Potrivit oficialului, cele două proiecte de legi – pentru învățământul preuniversitar și pentru învățământul superior – vor schimba în mod fundamental în bine educația din România.

”Avem datoria şi responsabilitatea de a oferi ţării noastre o generaţie de tineri educaţi, capabili să se integreze în societatea de acum şi societatea viitorului, să fie motorul unei economii dezvoltate şi să fie cetăţeni activi. Pentru asta avem nevoie de un sistem educaţional echitabil şi de calitate, iar măsurile pe care proiectele le propun, reformele, sunt bazate pe viziunea România Educată şi au fost îndelung dezbătute şi aş spune aşteptate la nivelul societăţii”, a mai spus Deca.

Ministra a enumerat cei trei piloni pe care – în viziunea ei – se sprijină învățământul preuniversitar: creșterea calităţii în educaţie şi reducerea analfabetismului funcţional; creşterea incluziunii, echităţii şi reducerea abandonului şcolar, şi ”integrarea tuturor lecţiilor pe care le-am învăţat împreună în perioada pandemiei şi a altor situaţii de criză, pe care ţara noastră l-a traversat în ultimii ani”.