Revista presei – 10 martie 2022

ARACIS, agenția care evaluează calitatea în învățământul superior, “nu are responsabilitate vizavi de o perioadă intermediară” pentru revenirea de la predarea online la predarea față în față, în universitățile românești, a declarat miercuri, pentru Edupedu.ro, Mădălin Bunoiu, președintele acestei instituții. Acesta a arătat că “ARACIS nu are sferă de competență în zona respectivă”, iar el “nu are capacitatea profesională a unui jurist” pentru a spune în acest moment dacă legislația, după ridicarea stării de alertă, impune “explicit și obligatoriu” că toată activitatea trebuie trecută față în față începând de astăzi.

Octavian Mădălin Bunoiu, care conduce Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) de la începutul acestui an, a precizat, pe de altă parte, că poate spune “cu fermitate” că, în condiții normale, conform legislației în vigoare, programele universitare cu frecvență trebuie “să se desfășoare în sală”, anume cu prezență fizică.

El a spus, însă, că “e util ca legislația românească să prevadă pe viitor o anumită modalitate” de predare online, sistem care are propriile avantaje, iar în momentul în care autoritățile vor lua astfel de măsuri “ARACIS e pregătită să facă standarde pentru acest lucru”.

Context:

• Marți, Ministerul Educației a emis o notă potrivit căreia, începând de miercuri, 9 martie, universitățile revin la predarea cu prezență fizică, iar dacă acest lucru nu e posibil imediat, ele pot decide, în baza autonomiei universitare, o perioadă de tranziție. Ministrul a menționat, în cazul optării pentru o astfel de tranziție, “obligativitatea recuperării activităților didactice” – detalii aici

• Ministrul a optat pentru această alternativă după riposte ale studenților, ale unor universități (exemplu) și ale unor politicieni. Marți, după nota ministerului privind perioada de tranziție, alianța organizațiilor studențești ANOSR a acuzat “incoerența inexplicabilă” a Ministerului, legată și de precizarea că există “obligația de recuperare a activităților” în universitățile care continuă cursurile online – detalii

Luni, ministrul Sorin Cîmpeanu afirmase, referindu-se la necesitatea revenirii la predarea față în față, că “școlarizarea fără certificarea calității de către ARACIS poate conduce la nerecunoașterea diplomelor românești”. Miercuri, întrebat despre predarea online, președintele ARACIS a spus că nu are ”capacitatea profesională a unui jurist” pentru a lămuri ceea ce impune legea în această situație, iar întrebat despre ce presupune recuperarea activităților, el a arătat că “ARACIS nu are responsabilitate vizavi de o perioadă intermediară”.

Ridicarea stării de alertă de pe teritoriul țării înseamnă și revenirea studenților în amfiteatre. La Universitatea Politehnica Timișoara, cel de-al doilea semestru al actualului an de învățământ a început în sistem hibrid, cursurile desfășurându-se online, iar laboratoarele și activitățile aplicative față în față.

Din 9 martie, instituțiile de învățământ superior pot reveni la activități didactice cu prezență fizică. Dacă asta nu este posibil imediat, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual  – cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor – universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică.

Astfel, conducerea UPT a decis ca Senatul universității să emită o hotărâre, în urma consultării organizațiilor studențești, de trecere graduală de la sistemul hibrid actual la cel față în față. Până atunci, cursurile rămân în online, laboratoarele și activitățile aplicative – cu prezență fizică.

„Poate că unele dintre experiențele pozitive câștigate în această perioadă le vom păstra și în continuare, dar ne bucurăm în primul rând pentru încheierea pandemiei, iar în al doilea rând pentru faptul că vom putea relua activitățile în sistem față în față. În zilele următoare vom demara discuțiile cu studenții pentru asigurarea unei reveniri în cele mai bune condiții spre învățământul cu prezență fizică, adaptată specificului fiecărei facultăți.”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

UVT propune flexibilitate în procesul de reluare a activităților în format integral fizic

Reluarea imediată a cursurilor față în față ar putea avea consecințe importante, sunt de părere reprezentanții Universității de Vest din Timișoara, mai ales în condițiile în care există în continuare un număr zilnic de cazuri de infectare cu Covid-19.

Astfel, UVT solicită Ministerului Educației să exprime o poziție oficială cât mai flexibilă în legătură cu maniera optimă pentru reluarea procesului educațional universitar în format integral fizic.

„Reluarea tuturor activităților didactice în format clasic depinde, totuși, de mai mulți factori, inclusiv cei care țin de disponibilitatea spațiilor de cazare studențești, de modalitățile de transport rapide, ori de contextul economic și contextul general social, care este dominat de războiul din zona Ucrainei. (…) Considerăm că o abordare în etape, decisă de senatele universităților în funcție de situațiile concrete din orașele și campusurile lor universitare, poate fi cea mai înțeleaptă manieră pentru reorganizarea activităților didactice, în noul context în care ne aflăm. Noile jaloane pe care senatele universităților le vor avea în vedere pentru trecerea de la activitățile online la cele în format clasic vor lua în considerare multitudinea de situații concrete în care se află studenții, cadrele didactice și personalul administrativ, dar și infrastructura și logistica din spațiile universitare.”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest.

În zona Oituz, pe locul fostului Bastion Carol, se construiește un campus școlar modern, integrat care va găzdui elevii Liceului „Nikolaus Lenau”, din Timişoara.

Șantierul pentru infrastructura școlară fusese sistat timp de un an și jumătate, până au fost finalizate descărcările arheologice. Primăria Timișoara anunţă că este în discuții cu proiectantul general, care va veni cu două propuneri de punere în valoare a patrimoniului istoric, astfel încât să fie stabilită soluția finală privind vestigiile arheologice.

Lucrările de ridicare a noului campus sunt realizate în proporţie de 40% și, în acest an, se lucrează la structură, pentru a o finaliza, iar apoi la finisajele exterioare, anunţă reprezentanţii Municipalităţii.

Clădirea, compusă din patru corpuri, va avea patru etaje și un demisol, iar între corpuri va exista o curte interioară. Noul campus va avea 48 de săli de clasă, laboratoare de fizică, biologie, chimie și informatică, o sală de sport, o bibliotecă în limba germană și o bibliotecă digitală, un cabinet medical și multe alte spații administrative.

„Acest campus școlar este una din investițiile majore ale orașului și se află într-o zonă care va vedea schimbări majore în următorii ani. Din această vară, vom începe un șantier pentru a lega strada Popa Șapcă de Calea Alexandru Ioan Cuza, avem în lucru un Plan Urbanistic Zonal care să permită construirea unei parcări de mari dimensiuni, multi-etajate. De asemenea, Universitatea de Vest are un șantier în zonă și, tot aici va fi realizată și o haltă pentru viitoarea rețea metropolitană de trenuri, pe unde va trece un culoar pietonal care să lege Iulius Town de cartierul Cetate”, declară viceprimarul Lațcău.

Investiţia, care se ridică la 65 de milioane de lei, cu TVA inclus, este realizată de o asociere de firme: Constructim, care este lider de proiect, Dinu Instal SRL , Ila Vorhaben SRL  şi Alex-Dia Construct SRL.

După ce a fost anunțată ridicarea stării de alertă, mai multe instituții au revenit la programul normal, dinaintea pandemiei. Printre acestea se numără și universitățile din întreaga țară ce au anunțat ieri, 8 Martie, că își vor relua activitățile cu prezența fizică a studenților.

După doi ani în care studenții s-au obișnuit cu mediul online, și-au găsit locuri de muncă și și-au schimbat radical viața, încercând să se adapteze noilor condiții, universitățile le impun acum întoarcerea cu prezență fizică fără să le pese de dorințele acestora.

Imediat după această veste, în mediul online au apărut numeroase comentarii de împotrivire din partea studenților, și pe bună dreptate. Nu poți lua decizi atât de radicale ce pot afecta un număr atât de mare de oameni, peste noapte.

După 2 ani de învățământ online în care unii profesori nici nu s-au sinchisit să mai intre la cursuri sau seminarii, dar aveau pretenții de examen, rectorii ar trebui să țină cont și de dorințele studenților.

Ce a declarat Ministrul Educației?

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat la data de 8 Martie că univeristățile își vor relua activitățile în mod fizic, dar dacă acest lucru nu va fi posibil imediat, se poate alege o perioadă de tranziție pentru a ușura întoarcerea studenților în sălile de curs.

„În situația în care acest fapt nu este posibil imediat, în vederea asigurării calității actului educațional, în funcție de specificul activităților desfășurate și în raport cu contextul actual (cazările studenților în căminele studențești, reconfigurarea orarelor etc), universitățile pot decide, în baza autonomiei universitare garantată de Constituția României, cu asumarea răspunderii publice, prin hotărâri ale Senatului universitar, o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică” 

Imediat după anunțarea acestei decizii, unele facultăți au decis să înceapă imediat și i-au chemat pe studenți la facultate chiar de azi, precum Universitatea din Oradea sau au stabilit deja o dată în care studenții se pot întoarce în sălile curs, precum Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Care este situația la UBB?

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, le-a transmis aseară studenților că va exista o perioadă de tranzit între învățământul online și învățământul cu prezență fizică, însă nu există momentan o dată stabilită. Pentru a putea fixa o dată, rectorul a menționat că se va face o analiză în Consiliul de Administrație asupra situației, urmând ca pe data de 14 Martie să fie comunicată o decizie în ceea ce priveste întoarcerea la învățământul normal. Totodată, rectorul a declarat că decizia finală va fi categoric revenirea la învățământul cu prezență fizică, dar trebuie stabilită o dată anume.

Odată cu încetarea stării de alertă şi învăţământul superior va renunţa la cursurile online. Ministrul Educaţiei a informat universităţile că au totuşi posibilitatea de a amâna revenirea în sălile de curs. "Universitățile pot decide o perioadă optimă de tranziție de la sistemul online la activități cu prezență fizică, având obligativitatea recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului al II-lea", spune Sorin Cîmpeanu.

Revenirea la forma de învăţământ de dinainte de pandemie ar putea pune unele probleme, după decizia ca unele cămine studenţeşti să fie folosite şi pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina. Pe studenţi nu-i deranjează însă această situaţie. "Nu-i un context tocmai plăcut, nici pentru noi, nici pentru ei, simplul fapt că a început acest război. Dar aşa cum am putut colabora foarte bine cu studenţii străini, nu văd nicio problemă în a colabora cu persoane mai înaintate în vârstă, să le spun aşa", este de părere un student. "Cred că este mai bine decât să se trimită arme, cred că este mai bine să li se ofere un adăpost şi să se protejeze oamenii acelei ţări. Pentru mine nu e nicio problemă."

"Această cameră de cămin este acum goală, însă perfect pregătită să preia studenţi dacă se reiau cursurile în format fizic. Pe de altă parte, în spaţiile de cazare ale Universităţii de Vest din Timişoara se pot găzdui zeci sau chiar sute de refugiaţi. Însă până acum nu a fost depusă nicio solicitare", arată Iulia Pop, reporter Observator.

Nu la fel se întâmplă în Iaşi, la Universitatea Agronomică, unde în căminele studenţeşti sunt deja cazaţi refugiaţi din ţara vecină. "Asigurăm cazare, servicii medicale, masă caldă la cantina universităţii şi orice alt suport prin voluntarii care sunt studenţi, în primul rând", spune prof. Dr. Gerard Jitareanu, rector USV Iași.

Cu toate că universitatea a revenit deja de ceva vreme la învăţământul în format fizic, locurile în cămine nu sunt o problemă. "Avem mai puţin ca de obicei studenţi la un cămin şi acest lucru ne-a permis oarecum să eliberăm şi 50 de camere plus-minus. Mai putem suplimenta şi cu ceva saltele daca sunt familii cu copii", adaugă Vasile Stoleru, prorector USV Iași.

Nu toate instituţiile vor reveni imediat la cursurile în format fizic. Spre exemplu, conducerea SNSPA a decis ca toate activitățile didactice să se desfășoare online cel puţin până pe 4 aprilie. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România acuză ministerul de incoerență după anunțul obligației de recuperare a activităților în universitățile care vor continua cursurile online.

Termenul limită pentru începerea față în față a activităților didactice, fixat în CA și care urmează să fie supus aprobării Senatului în ședința de mâine, 10.03.2022, este 28 martie. Pană atunci, se sistează orice activitate didactică, respectiv începând de astăzi, 09.03.2022, ora 14 și începe procesul de organizare a trecerii la tipul de activitate menționat (organizarea cazării, elaborarea orarului etc.).

Data la care vor începe efectiv activitățile didactice va fi anunțată ulterior. Activitate didactică ce trebuia prestată în intervalul 9 martie – data la care va începe efectiv activitate didactică se va recupera pană la sfârşitul semestrului II.

Cuvântul pe buzele românilor este azi solidaritatea. O stare de spirit pe care până mai ieri nu o bănuiam. Am stat de vorbă cu trei intelectuali despre cum privește mediul academic războiul și dramele refugiaților.

Copiii din Ucraina care se refugiază zilele acestea în România din cauza războiului vor primi statut de ”audient” la şcoală și vor fi trecuți în cataloage provizorii, urmând să beneficieze de mai multe drepturi, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial.

• dreptul la educaţie în unităţile de învăţământ din România în aceleaşi condiţii şi cu finanţare din aceleaşi bugete ca pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii români;
• dreptul la cazare gratuită în internatele şcolare, alocaţie de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, manuale.
• finanţarea cheltuielilor pentru drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură din aceleaşi bugete şi în acelaşi cuantum ca şi pentru elevii statului român.