Revista presei – 10 martie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara consideră că anumite poziții exprimate recent în spațiul public, cum este și aceea exprimată de profesorul univ. dr. emerit Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, sunt deopotrivă incorecte și periculoase. Conform acestora, cauza pentru scăderea calității procesului de învățământ este cercetarea – ca unic criteriu pentru evaluarea cadrelor universitare. Argumentul invocat ar fi acela ca universitarii sunt nevoiți să pună pe primul loc activitățile de cercetare, deoarece acestea sunt cele care contează pentru promovarea lor profesională și, prin urmare, acest lucru conduce la neglijarea activităților didactice și a studenților.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază faptul că: „Dacă finanțarea programelor de studii s-ar face după performanța obținută de absolvenți la un examen național de admitere în profesie, organizat de către un for profesional independent, sau dacă finanțarea s-ar face în baza competențelor absolvenților, recunoscute de către angajatori, suntem convinși că tabloul educației terțiare din România ar fi relevat cu o claritate mult mai bună. Nu ar mai fi deloc interesant să căutăm țapi ispășitori în activitatea de cercetare. Dincolo de toate aceste considerente, vreau să afirm limpede că experiența europeană arată că dacă dorim ca România să aibă, ca țară, o economie din ce în ce mai competitivă, din alte motive decât acela al unei resurse umane ieftine, este esențial ca investițiile în sectorul de cercetare – dezvoltare - inovare să crească în perioada următoare”.

Educația are un procent de 11% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat astăzi ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea, care prezintă structura actualizată a PNRR, pe care România o va trimite Comisiei Europene. Ministrul a spus că fondurile totale alocate Romniei prin PNRR sunt 29,2 miliarde euro. Asta înseamnă că Educația primește 3,21 miliarde euro, adică 15,7 miliarde lei, la cursul euro din prezent, în condițiile în care bugetul pe acest an al Ministerului Educației este de 25,7 miliarde lei.

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului.

PNRR va include un program național pentru dezvoltarea învățământului preșcolar și unui program național pentru creșă pentru prima oară în România, a mai spus Ghinea.Ministrul Fondurilor Europene a vorbit și despre digitalizarea educației: „Este o strategie făcută de Ministerul Educației, pusă în dezbatere publică, aici sunt fondurile pentru operaționalizarea acestei strategii”.

România educată, învățământul dual: „Aici vorbim despre o reformă legislativă prin care să creștem nivelul din învățământul tehnic și a face și joncțiunea dintre aceste școli licee profesionale și mediul de afaceri cat și construirea unor centre regionale de învățământ dual”, a spus Ghinea.

Infrastructură școlară și universitară: „Un fond de granturi pentru școli și universități care să ridice nivelul de dotări și nivelul de infrastructură pe o metodologie de mapare a nevoilor fiecărei școli dezvoltate împreună cu Banca Mondială.”

Parlamentul European și Comisia Europeană au prezentat, marți, primul sondaj Eurobarometru realizat în comun pentru cele două instituții privind viitorul Europei, care arată că marea majoritate (92 %) a respondenților din toate statele membre solicită ca vocile cetățenilor să fie „luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei”.

Eurobarometrul, publicat înainte de semnarea, miercuri, a Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei, arată că aceasta va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE: 76 % sunt de acord că proiectul Conferința privind viitorul Europei reprezintă un progres semnificativ pentru democrație în cadrul UE (25 % „sunt total de acord” și 51 % „tind să fie de acord”), o majoritate clară susținând acest punct de vedere în fiecare stat membru al UE.

Cele mai puternice niveluri de acord cu afirmația se găsesc în Irlanda (90%), Suedia (88%), Belgia (88%) și Lituania (87%), unde mai mult de 85% susțin acest punct de vedere. Cele mai scăzute niveluri se regăsesc în Letonia (61%) și România (67%), unde mai puțin de șapte din zece sunt de acord.

Respondenții au declarat că ar trebui implicate activ persoane din toate categoriile sociale (51 %); 47 % afirmă că tinerii ar trebui să aibă un rol important; 42 % au ales guvernele naționale, iar 40 %, cadrele universitare, experții, intelectualii și oamenii de știință.

Românii sunt de acord doar în proporție de 32% că cetățenii obișnuiți trebuie să se implice în Conferința privind viitorul Europei, cel mai scăzut nivel din UE.

Cele mai mari ratinguri cu privire la această măsură pot fi găsite în Irlanda (70%), Franța (67%) și Olanda (65%).

Consultă aici sondajul Eurobarometru

Puțin peste jumătate dintre europeni (51 %) ar dori să se implice personal, respondenții irlandezi fiind cei mai entuziasmați (81 %), urmați de belgieni (64 %), luxemburghezi (63 %) și sloveni (63 %). Românii se situează la jumătatea clasamentului, cu 54%.

Potrivit Eurobarometrului, există un sprijin foarte puternic în favoarea unui cuvânt mai greu de spus al cetățenilor UE în deciziile referitoare la viitorul Europei. Dintre cei 92 % dintre respondenți care consideră că vocile cetățenilor UE ar trebui luate mai mult în considerare, 55 % „sunt total de acord”, iar 37 % „tind să fie de acord”. Numai 6 % nu sunt de acord cu această afirmație.

Gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, cu 2.500 de salariaţi la nivel local, se extinde pe piaţa din România cu trei noi birouri şi vrea să ajungă la un număr de 3.000 de angajaţi până la finalul anului în curs.

Nu este pentru prima dată că în Franţa se discută despre islamo-stîngism. Fenomenul a mai provocat reacţii şi dezbateri, iar uneori este contestat şi calificat drept o fantasmă a dreptei sau a extremei drepte. Cîţiva dintre membrii guvernului, cum este cazul ministrului Frédérique Vidal care are în grijă universităţile şi cercetarea, consideră însă că islamo-stîngismul a început să cangreneze spaţiul universitar şi că trebuie examinat mai îndeaproape acest lucru. Doamna Frédérique Vidal a cerut chiar întocmirea unui raport în această privinţă, într-un moment cînd executivul pregăteşte şi o nouă lege împotriva apariţiei, în sînul societăţii franceze, a unor forme de secesionism cultural.

Au reuşit oare islamo-stîngiştii să infiltreze universităţile franceze şi să orienteze cercetarea în domeniul ştiinţelor sociale în conformitate cu criterii împrumutate de la extrema stîngă americană? Începe şi Franţa să aibă mişcarea sa woke şi să adopte tehnici de reprimare intelectuală de tip cancel culture? Ministrul Învăţămîntului universitar şi-a propus să obţină un răspuns la aceste întrebări şi din acest motiv a comandat un raport privind proporţia neobişnuit de mare, în cîmpul cercetării, a temelor legate de gen, de rasă, de identitate, de epoca colonială. Sigur, în Franţa nu există interdicţii în privinţa unor astfel de studii (cum au apărut în unele ţări ale Europei de Est, de exemplu în Ungaria sau în Polonia). Ministrul de resort Frédérique Vidal şi-a pus însă o întrebare legitimă: cînd brusc se multiplică temele de cercetare legate de aceste subiecte nu avem cumva de-a face mai degrabă cu militanţi decît cu cercetători obiectivi?

Demersul ministrului a provocat o reacţie virulentă: peste 600 de universitari, profesori şi cercetători au semnat o petiţie în Le Monde cerînd demisia ei sub acuzaţia că ar exercita un fel de „represiune intelectuală”. Pe de altă parte, diverşi comentatori au demolat în mai multe articole conceptul de islamo-stîngism considerînd că nu are nici o bază ştiinţifică.