Revista presei – 10 mai 2021

Consorțiul Universitaria alcătuit din Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara, a pledat încă de la înființarea sa pentru implementarea unor măsuri sistemice care să ducă la creșterea recunoașterii și prestigiului universităților românești prin asumarea de către ministerul sau ministerele de resort (educație, cercetare) a unor măsuri care să direcționeze resursele pentru utilizarea lor într-un mod cât mai eficient.

În acest context reprezentanții Consorțiului Universitaria au susținut că activitatea de cercetare este esențială în acest demers și acele universități care au dovedit că au potențial și rezultate în domeniul cercetării trebuie susținute pentru a putea să fie competitive în raport cu cele mai bune universități din lume.

Recenta inițiativă a Ministerului Educației de a finanța cercetarea științifică din învățământul superior în baza unor criterii transparente și obiective este binevenită și trebuie să se permanentizeze pentru a conferi celor mai bune universități din România șanse reale în competiția globală în care sunt angrenate. Aceste criterii aduc o recunoaștere universităților performante din România, universități cu o prezență frecventă în ierarhiile și clasamentele internaționale.

Astfel, Ministerul Educației dovedește că stimularea performanței în cercetarea științifică a depășit momentul de a fi doar un deziderat și o sintagmă des întâlnită în sfera decidenților din educație, transformând în practică, pentru prima dată, această idee și transmițând în mod direct aprecierea și recunoașterea performanței.

Este o “legătură infimă” între folosirea tehnologiei de către adolescenți și eventualele lor probleme de sănătate mintală, conform unui nou studiu al Universității Oxford din Marea Britanie publicat recent în Clinical Psychological Science, citat de BBC. La studiu au participat peste 430.000 de adolescenți de 15 ani din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Specialiștii remarcă totuși o creștere a asocierilor dintre folosirea rețelelor de socializare și problemele emoționale ale adolescenților.

Cercetătorii au comparat indicatori de sănătate mintală precum depresia și problemele emoționale cu vizionarea emisiunilor la televizor, utilizarea rețelelor sociale și utilizarea dispozitivelor. S-au găsit mici scăderi în asocierea dintre televiziune și utilizarea rețelelor sociale și depresie, la cei care au completat chestionarele în perioada studiată, din 1991 până în 2019.

“Nu am putut găsi diferența dintre impactul pe care îl are social-media și sănătatea mintală în 2010 versus 2019. (…) Nu spunem că mai puțini oameni fericiți folosesc rețelele sociale. Spunem doar că legătura nu mai este atât de puternică.”, afirmă Profesorul Andrew Przybylski, co-autor al studiului, pentru BBC.

Participanții la studiu au fost chestionați cu ajutorul unor întrebări de tipul celor cu scală de apreciere. Au fost întrebați cât timp petrec pe device-uri și pe rețelele sociale, dar nu concret și în ce mod se folosesc de mediul digital.

„Rezultatele au fost diferite, în funcție de tipurile de tehnologie și de impactul acestora în privința sănătății mintale: folosirea tehnologiei a devenit mai puțin asociată cu depresia în ultimul deceniu, dar utilizarea social-media a devenit mai puternic asociată cu problemele emoționale. (…) Prin urmare, există puține dovezi privind creșterea asocierilor dintre folosirea tehnologiei de către adolescenți și sănătatea lor mintală. Informațiile despre noile suporturi digitale au fost colectate pentru un timp relativ scurt; tragerea unor concluzii ferme cu privire la modificările asocierilor cu sănătatea lor mintală poate fi prematură”, menționează autorii studiului.

Membrii Consiliului European au adoptat, sâmbătă, Declarația de la Porto cu privire la chestiuni sociale și care prezintă viziunea lor pentru tranziția digitală, verde și echitabilă a Europei.

Liderii europeni consideră că, pe măsură ce Europa se redresează treptat după pandemia de COVID-19, prioritatea va consta în trecerea de la protejarea locurilor de muncă la crearea de locuri de muncă.

„Punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale va fi esențială pentru a se asigura crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate pentru toți, în cadrul unei redresări favorabile incluziunii. În acest sens, ar trebui asigurat progresul activităților relevante cu sau fără caracter legislativ de la nivelul UE și al statelor membre”, precizează textul Declarației de la Porto, publicată de Consiliul European.

Membrii Consiliului European se angajează să pună educația și competențele în centrul acțiunii lor politice.

„În același timp, schimbările legate de digitalizare, de inteligența artificială, de telemuncă și de economia platformelor vor necesita o atenție deosebită în vederea consolidării drepturilor lucrătorilor, a sistemelor de securitate socială și a securității și sănătății în muncă”, mai precizează documentul.

O delegație formată din antreprenori de top din industria IT și din reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca s-a aflat săptămâna aceasta la Reșița. Cu acest prilej, reprezentanții administrației publice locale și județene au prezentat oportunitățile referitoare la dezvoltarea sectorului de inovație în Reșița și în Caraș-Severin.

„A fost o reală onoare pentru mine ca în ultimele două zile să fiu gazdă, alături de Romeo Dunca, pentru o delegație formată din antreprenori de top din industria IT. Vorbim despre unii din cei mai mari jucători din piața de profil, precum doamna Maria Metz – CEO NTT DATA România, Voicu Oprean – CEO AROBS,  Bogdan Surdea – Country Director SYKES România, Alina Negru – General Manager Emerson Cluj, dar și a unor colegi din administrația locală cu cele mai bune rezultate din România, reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca”, a anunțat primarul Reșiței, Ioan Popa, pe pagina sa de facebook.

Edilul a precizat că a prezentat invitaților din mediul de business planurile de viitor ale municipalității, oportunitățile și facilitățile pe care aceasta le creionează pentru a dezvolta zona de cercetare și inovare. „Noile programe de finanțare din fonduri europene pot crea oportunități de investiții și dezvoltare de afaceri în domeniul digital, la Reșița. Îi mulțumesc domnului Călin Hințea, promotorul acestei întâlniri, decan al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai, cel care a lucrat la realizarea strategiei de dezvoltare a Clujului. Îi mulțumesc pentru sprijinul acordat, dar mai ales pentru că ne este partener în creionarea propriei strategii de dezvoltare pentru Reșița. Cu astfel de prieteni și colaboratori, am toată încrederea că putem duce Reșița și Banatul de munte pe un drum al dezvoltării sustenabile”, a subliniat Ioan Popa.

La rândul lor, reprezentații Centrului Universitar Reșița al Universității Babeș-Bolyai au subliniat importanța acestei vizite: „Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, cel care a organizat și condus delegația clujeană din care au făcut parte și reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca, a subliniat rolul primordial pe care instituția de învățământ superior din capitala Banatului de Munte, Centrul Universitar UBB din Reșița, îl are în strategia de atragere de investitori și de dezvoltare a regiunii. Firme de top din domeniul IT, reprezentate la nivelul managementului de vârf, au încurajat venirea tinerilor pentru a se forma la Reșița, cu accent pe domeniul IT, creând premisele de a dezvolta inițiativa antreprenorială în sectorul tehnologiilor de vârf”.

Educația este pe locul doi între elementele care creează sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană, potrivit ierarhizării făcute de români la finalul anului 2020. Pe primul loc este menționat sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%) Rezultatele aparțin sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, publicat vineri de Parlamentul European (PE).

• “Valorile” lipsesc total din top 10 elemente indicate de români ca fiind cele care compun sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană; la nivelul UE, valorile sunt pe locul 3.
• Sondajul Eurobarometru special nr. 500 a avut tema „Viitorul Europei” și a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020, în rândul celor 27 de state membre ale UE; sondajul este unul comun al Comisiei Europene şi al Parlamentului European.
• Sondajul a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27.034 de interviuri, potrivit Parlamentului European.

Anul precedent, educația era indicată de români ca fiind primul element ca importanță pentru întărirea sentimentului de comunitate între europeni. Concret, în 2019 pe primele 3 locuri erau educația (indicată de 22% dintre respondenți), urmată de economie și sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (cu câte 18% fiecare). Anul 2020, afectat de pandemie, a făcut ca sănătatea să treacă pe primul loc în răspunsurile românilor, surclasând educația.

Radu Ticiu este antreprenorul care a dus conceptul CoderDojo la Timișoara și a creat o rețea de învățare gratuită pentru copii și adolescenți interesați de programare și tehnologie, în general. Au sesiuni săptămânale, incluzând prezentări, interacțiuni cu experți din diferite domenii, vizite de studiu, dezvoltă proiecte și participă la competiții internaționale sau târguri de știință. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta explică de ce crede că învățarea științelor este cea mai eficientă armă contra fake news și cea mai valoroasă achiziție pentru noile generații.

Ce v-a determinat să vă implicați în zona educației?

Probabil căutarea oamenilor care au încă curiozități și dorința de a face ceva împreună. Am căutat inițial oameni cu potențial antreprenorial în rândul studenților și, în lipsa lor, am ajuns la liceeni dornici să învețe programare, ajungând ulterior către copii din toate ciclurile preuniversitare, lucrând cu ei și cu numeroși mentori voluntari și ajungând să participăm la competiții de robotică, științe spațiale sau bioinformatică și să îi vedem întorcându-se, la rândul lor ca mentori voluntari ai unor noi generații de copii talentați și implicați.

„Stăm bine în clasamentele numărului de absolvenți de IT raportat la populația țării”

Se vorbește mult peste hotare despre români că ar fi buni la informatică. E ceva ce copiii au învățat până acum în școală sau de capul lor?

Mulți copii încep să învețe programare înainte de „a da” de materia intitulată informatică. Resursele necesare sunt extrem de disponibile online și atunci când au norocul să se adune în aceste contexte de învățare non-formale procesul devine extrem de rapid, nu prea există constrângeri și limitări, își pot alege alege singuri direcțiile, grupurile și ritmurile de studiu.

Au ocazia să gândească proiecte cu finalități clare, li se oferă posibilitatea să își prezinte munca și rezultatele, primesc feedback și recomandări precum și invitații de a participa la viața comunităților tech ale adulților, la hackathoane și competiții, câștigând frecvent la categorii de vârstă semnificativ mai mari decât vârsta lor.

Conferința despre viitorul Europei s-a lansat duminică, de Ziua Europei, la Strasbourg, după mai multe luni de pregătiri, anunță DPA. Cetățenii Uniunii vor fi consultați, timp de aproape un an, în chestiunile care îi preocupă pentru viitorul lor și al UE, urmând apoi să fie căutate soluții la problemele ridicate.

În viitor, este probabil ca 2021-2022 să fie asimilată în conștiința europeană drept perioada în care UE – născută după al doilea Război Mondial ca o comunitate a cărbunelui și a oțelului (binecunoscutul Tratat al Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului  – CECO) – a dat startul trecerii la verde și digital.
O trecere în care unii văd șansa de a plasa UE pe picior de egalitate cu SUA și cu China, din punct de vedere al economiei viitorului.

Evenimentul a fost programat să se lanseze de Ziua Europei, marcată în fiecare an la 9 mai. Conferinţa trebuia să înceapă iniţial în urmă cu un an, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cel care a cerut insistent încă din 2017 organizarea unei ample consultări privind reformarea Uniunii Europene, a susţinut discursul de deschidere a evenimentului de la Strasbourg, în care a evidențiat meritele Uniunii pe perioada pandemiei.

Drumul spre transformare – de la alianța cărbunelui și oțelului la o UE verde și digitală – deschis dezbaterii cetățenilor uniunii prin conferința începută duminică la Strasbourg – este deja început de ani buni, de o serie de decizii europene clare, cu impact economic major, deja agreeate la nivelul instituțiilor europene.

• Ținta de 55% de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Primele vizate sunt companiile energetice care folosesc cărbunele – o decizie care a creat controverse și reacții naționale din partea statelor în care cărbunele joacă un rol important.
• Decizia Comisiei Europene ca planurile naționale de relansare și reziliență să conțină alocări de minim 37% către proiecte cu impact în domeniul schimbărilor climatice și de minim 20% pentru proiecte de digitalizare a economiei
• Decizia Comisiei, aprobată de Consiliu, de a finanța Mecanismul de Relansare cu datorie comună – o noutate absolută pentru Uniune.
• Taxonomia: Comisia Europeană insistă pentru impunerea unui sistem de clasificare ”a activităților economice cu caracter durabil” pentru care sunt încurajate investițiile. Așa numita ”taxonomie” este încă blocată de obiecțiile a 10 state membre, dar nu sunt semne că Bruxellesul este dispus să renunțe șa orientarea investitorilor privați către companii durabile din punct de vedere ecologic, prin stabilirea unor praguri de emisii detaliate care să definească care activitate economică poate fi considerată „durabilă”.
• Regulile și termenele de schimbare a standardelor de poluare impuse industriei auto – care culminează cu noua definire a standardelor Euro7
• Deciziile băncilor europene de dezvoltare și/sau de investiții de a nu mai finanța proiecte de dezvoltare considerate poluante
• Comisia și statele membre au mai decis să sprijine apariția ”campionilor europeni”, companii europene capabile să facă față competiției cu rivalii americani în primul rând.

Presedintele Asociatiei pentru ATI "Aurel Mogoseanu", dr. Dorel Sandesc, initiatorul Maratonului Vaccinarii de la Timisoara, a anuntat, duminica seara, ca in cadrul editiei a doua a evenimentului, destinata rapelului celor vaccinati la sfarsitul lunii aprilie cu serul Pfizer, se vor putea administra si vaccinuri Johnson&Johnson, in doza unica, celor inca nevaccinati.

De asemenea, populatia care se va prezenta la imunizare in perioada 14-17 mai, la Centrul Regional de Afaceri Timisoara (CRAFT), va beneficia, in premiera nationala, de un screening al starii de sanatate.

"A doua editie a Maratonului Vaccinarii de la Timisoara, proiect care a dat tonul unor actiuni similare la nivel national, vine, pe langa rapelul asigurat celor vaccinati cu prima doza de Pfizer, cu doua noutati, si anume, vaccinare cu Johnson&Johnson pentru cei nevaccinati inca, vaccin care necesita o singura doza (fiind singurul vaccin care asigura sinteza optima de vaccin dupa o doza), precum si un screening al starii de sanatate a populatiei - in premiera nationala, in cadrul unui maraton al vaccinarii -, prin efectuarea de teste de depistare a unor patologii cronice la persoanele cu factori de risc", arata dr. Dorel Sandesc, intr-o postare pe Facebook.

Sala Polivalenta a Centrului Regional de Afaceri Timisoara (CRAFT) va redeveni centrul Maratonului Vaccinarii in perioada 14 - 17 mai, unde se va administra doza de rapel celor carora li s-a administrat primul ser Pfizer in perioada 23 - 25 aprilie.