Revista presei – 10 iunie 2022

Ediția 2023 a QS World University Rankings confirmă prezența Universității de Vest Timișoara UVT în rândul celor mai prestigioase universități din România și de la nivel mondial, prin clasificarea în top 1201-1400 din totalul universităților ierarhizate, fiind situată între primele 85% dintre universități incluse în ranking.

În ediția din 2023 a QS World University Rankings se regăsesc 13 universități din România, două fiind clasate în zona 1001-1200, iar celelalte 11 în zona 1201-1400. Cinci dintre universități, inclusiv Universitatea de Vest din Timișoara, sunt membre ale Consorțiului Universitaria.

Acest clasament a vizat evaluarea 2464 de universități din locații diferite ale lumii, dintre care 1422 de universități s-au clasificat în ranking. Metodologia utilizată în demersul de ierarhizare a universităților este specifică tuturor proceselor derulate de QS și include următorii indicatori de performanță: reputaţia academică – 40%, reputaţia în rândul angajatorilor – 10%, raportul studenţi/facultate – 20%, raportul citări/lucrări – 20%, cadre didactice din străinătate – 5%, studenţi din străinătate – 5%.​

Honeywell şi Universitatea Politehnica din Bucureşti au inaugurat astăzi un laborator, complet echipat cu soluţii de automatizare de ultimă generaţie, care utilizează cele mai noi tehnologii dezvoltate de companie, conform unui comunicat remis redacţiei. Noul laborator universitar - Honeywell Sisteme de Control Avansat - va funcţiona în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, iar prin intermediul său studenţii vor avea acces la cele mai noi soluţii software utilizate de companii din întreaga lume.

Potrivit sursei citate, laboratorul va putea fi utilizat de peste 400 de studenţi în fiecare an, care vor învăţa astfel să lucreze cu software-uri de ultimă generaţie dezvoltate de companie şi, în acelaşi timp, să testeze aceste soluţii. Astfel, studenţii vor avea ocazia să pună în practică cunoştinţele tehnice dobândite în timpul cursurilor şi să se pregătească pentru o carieră în domeniu, în timp ce se familiarizează cu aceleaşi tehnologii utilizate şi de inginerii Honeywell în cadrul proiectelor de automatizare de procese.

"La Honeywell, ne angajăm să investim constant pentru a descoperi noi modalităţi prin intermediul cărora viitorii ingineri şi specialiştii în IT să poată aşeza baze cât mai solide pentru carierele lor. Suntem mândri să extindem acest angajament în România, prin parteneriatul pe care îl derulăm împreună cu Universitatea Politehnica din Bucureşti, deschizând un nou laborator care le poate oferi studenţilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele practice în domeniul tehnologiilor inovatoare, care au potenţialul de a schimba în bine lumea noastră", a declarat Mihai Brana, Managing Director Honeywell România.

Laboratorul este echipat cu o serie de servere şi sisteme de control, care sunt gândite să faciliteze dezvoltarea de soluţii tehnologice destinate industriilor. Acest sistem este gândit pentru a facilita dezvoltarea, simularea şi testarea de strategii de control de proces, împreună cu interfaţa om-maşină dezvoltată în programele proprietare Honeywell. Sistemul are aplicabilitate la nivelul unei arii largi de industrii, precum: Industria de Petrol şi Gaze, Industria Chimică şi Industria Petrochimică, Industria Farmaceutică, Energie, Energie Regenerabilă, Industria Producătoare de Hârtie şi Celuloză şi multe altele.

Studenții de la Universitatea București au câștigat aurul la concursul internațional de matematică SEEMOUS 2022, pentru al patrulea an consecutiv, potrivit instituției.

Pentru al patrulea an consecutiv, studenții Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București au obținut medaliile de aur la cea de-a XVI-a ediție a South Eastern European Mathematical Competition for University Students – SEEMOUS 2022.

Organizată sub patronajul Societății Sud-Est Europene de Matematică, a Societății de Matematică a Serbiei și a Facultății de Matematică din cadrul Universității din Belgrad, ediția din 2022 a Concursului Internațional de Matematică pentru Studenți a avut loc în Palić, Serbia, în perioada 27 mai – 1 iunie 2022.

Universitatea din București a fost reprezentată la concurs de trei studenți ai Facultății de Matematică și Informatică. Toți cei trei studenți ai Universității din București au cucerit podiumul competiției SEEMOUS: Vlad Nicolae Robu – aur, Andrei Tiberiu Pantea – argint și Paul Florin Rebenciuc – bronz.

Studenții UB au fost pe podiumul competiției și la edițiile din 2018, 2019, 2020 și 2021.

În 2019, Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de Dragoș Manea, student în anul II la Matematică, care a câștigat concursul, clasându-se pe locul I, cu punctaj maxim și medalie de aur. Dragoș a participat și la ediția din 2018 a concursului, la care a obținut o medalie de argint. De asemenea, tot în 2019, Andrei-Robert Bâra, student în anul I la Matematică, s-a clasat pe locurile 2-3, iar Călin-Daniel Spiridon, student în anul II la Matematică, pe locul 4, amândoi primind medalie de aur. Călin a obținut medalie de aur și la ediția de anul trecut a concursului. Tot medalie de aur a obținut și Andrei-Alexandru Jelea, student în anul I la Matematică, care s-a clasat pe locul 6, concurând pentru Universitatea Politehnica din București, la care este, de asemenea, student.

Universitatea din Craiova găzduieşte pentru trei zile prima întâlnire de lucru a membrilor Consorțiului European Cross-Border University – ACROSS. Universitatea din Craiova este membră a alianței universitare internaționale ACROSS, din data de 7 martie 2022, când rectorul prof. dr. Cezar Ionuț Spînu, a semnat convenția de aderare la consorțiul care este format în prezent din zece universităţi. ACROSS vizează schimbări sustenabile în domeniul educaţiei, crearea şi pregătirea de profesionişti capabili să se integreze imediat pe piaţa muncii.

Potrivit rectorului Universităţii din Craiova, prof.univ.dr Cezar Spînu, în oraşul nostru sunt prezenţi fizic reprezentanţi de la universităţi din Germania, Spania, Letonia, Slovenia. La lucrările consorţiului european vor interveni însă online reprezentanţi de la universităţi din Polonia, Franţa, Bulgaria şi Italia.

„Este o mare onoare pentru Universitatea din Craiova să găzduiască prima întâlnire a membrilor ACROSS de la semnarea comvenţiei, într-un moment în care mai mult ca oricând se evidenţiază importanţa colaborării şi solidarităţii transfrontaliere.
Alianţa ACROSS se bazează pe valori comune, pe obiective comune şi pe un viitor comun în domeniul educaţiei, cercetării şi antreprenoriatului şi nu numai. Consorţiul nostru este unul foarte puternic, format din 10 universităţi de prestigiu din Europa: Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică Chemnitz (Germania), Universitatea din Girona (Spania), Universitatea din Lleida (Spania), Academia de Tehnologie Rezekne (Letonia), Universitatea din Nova Gorica (Slovenia) ai căror reprezentanţi se află astăzi la Craiova precum şi Universitatea de Tehnologie Bialystok (Polonia), Universitatea din Perpignan (Franța), Universitatea din Ruse (Bulgaria) și Universitatea din Udine (Italia) ai căror reprezentanţi se vor alătura online.

Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara a găzduit conferința de prezentare a proiectului POR 140100 – Creșterea Competitivității UPT prin Înființarea Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic „Politehnica 2020” și Identificare Oportunități de Colaborare cu alte ITT-uri și IMM-uri din Regiunea de Vest, având ca scop principal consolidarea relațiilor cu mediul economic, în vederea creșterii numărului de transferuri tehnologice între UPT și companii.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai conducerii UPT, cadre didactice, reprezentanți ai mediului economic, dar și reprezentanți ai altor centre de transfer tehnologic din oraș.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, care a vorbit despre importanța acestui centru pentru dezvoltarea componentei de inovare și cercetare din planul strategic al universității, dar și ș.l.dr.ing. Vlad Mihăescu, directorul Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic Politehnica 2020.

Peste 300 de specialiști din societatea civilă și mediul de afaceri au lansat un manifest cu propuneri pentru noua lege a educației care ar trebuie să fie gata până în septembrie 2023. Cele o sută de propuneri vizează, printre altele, cariera didactică, managementul școlilor, bugetul, curriculumul, alfabetizarea funcțională, digitalizarea. Vor ca școlile să aibă mai mare libertate în ce se predă elevilor, cariera didactică să fie deschisă și altor categorii profesionale și să înceapă cu practică și mentorat. Școala 9 vă prezintă propunerile acestora.

Coaliția „O voce pentru educație” a fost înființată acum trei luni și cuprinde specialiști din 180 de organizații din toată țara, adunați la aceeași masă cu scopul de a oferi o viziune pentru noua lege a educației. Într-o conferință de presă, specialiști din ONG-uri și firme și-au prezentat în zece puncte cele o sută de propuneri, după ce anterior le-au transmis și Ministerului Educației.

În următoarele două săptămâni, coaliția își propune să realizeze și o execuție bugetară care să arate, pe fiecare an școlar, cât costă punerea în practică a propunerilor.

1. Cariera didactică și parcursul profesional. Acces pentru profesioniștii din privat

Admiterea în cariera didactică se va face fie pe ruta academică, dinspre teorie spre practică (liceu pedagogic/licență și masterat didactic), fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare și programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare și conversie profesională rapidă).

Şcoala românească pierde elevi pe bandă rulantă. Anul acesta se înregistrează cei mai puţini absolvenţi de liceu care susţin examenul de Bacalaureat de la Revoluţie încoace. Experţii spun că trebuie văzut în ce măsură este vorba despre copii care nu mai vin la şcoală şi în ce măsură e vorba despre „sindromul Brăila“, adică de elevi pe care profesorii nu vor să-i trimită la examene.

Numărul tinerilor înscrişi la Bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a României. Şi înainte de 1989 aveam mai mulţi absolvenţi de liceu care dădeau examenul de maturitate.  Acesta este semnalul de alarmă tras de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a subliniat că peste 40.000 de elevi de clasa a XII-a din generaţia curentă nu s-au înscris la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie.

„Spre exemplu, în anul 2008 aveam 225.000 de elevi înscrişi la Bacalaureat. Anul acesta avem doar 126.000. Şi vorbesc şi de promoţia curentă, şi de promoţiile anterioare. Până în anul 2012 am avut constant peste 200.000 înscrişi la Bacalaureat. Anul acesta, doar 126.000. Anul trecut am avut 133.000, iar acum doi ani, am avut 155.000. Scăderea este de-a dreptul dramatică”, a spus ministrul Cîmpeanu. Acesta susţine că pandemia este de vină pentru numărul scăzut al elevilor înscrişi la Bacalaureat.

În opinia expertului în educaţie Mihai Maci, trebuie văzut foarte exact când discutăm problema abandonului, în ce măsură este vorba despre copii care nu mai vin la şcoală şi în ce măsură e vorba despre „sindromul Brăila”: adică de elevi pe care profesorii nu vor să-i trimită la examene pentru ca să nu tragă în jos media şcolii: „Pentru că şi asta este o problemă la noi şi e cât se poate de reală. Dacă e vorba de abandon şcolar, atunci de vină este familia”.

„Se abordează forma și se trece cu vederea fondul. Și informațiile care ajung la public, sunt neclare, incomplete. Eu, dacă aș fi un părinte care nu are legătură cu sistemul de învățământ, ce aș putea să înțeleg? Se utilizează termeni precum module, modular, teste standardizate și așa mai departe, ce să înțeleg eu ca părinte?”, scrie Laurențiu Badea, profesor de fizică la Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea și fost inspector de fizică, pe blogul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Este unul dintre profesorii cu experiență în programul „Fizica Altfel” și, în calitate de coordonator județean al mecanismului de sprijin inițiat de CEAE în Vâlcea, are experiență în a-i ajuta pe profesori să facă progrese în procesul de predare, potrivit CEAE.

„Nu înțeleg decât că se fac niște transformări, că se schimbă semestrele cu module, că se va încheia anul cu o singură medie finală, dar nici chiar eu, ca profesor, nu înțeleg care este intenția. Nu pot să vă spun care ar fi impactul eliminării tezelor, nu înțeleg ce se va întâmpla cu acele teste standardizate”, mai spune profesorul.