Revista presei – 10 iunie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara se regăsește printre cele mai bune 1.300 de universități din întreaga lume, în segmentul de top 1001-1200, în clasamentul ediției 2022 a QS World University Rankings. Alte 10 instituții superioare de învățământ din țară se regăsesc în acest top.

Conform ediției 2022 a QS World University Rankings, UVT se află în rândul celor mai prestigioase universități din România și din lume, prin clasificarea în segmentul de top 1001-1200 la nivel internațional, din 1.300 de școli superioare de învățământ incluse.

Astfel, în ediția din 2022 a QS World University Rankings se regăsesc următoarele 11 universități din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea Politehnică din București, Universitatea Politehnica Timișoara.

Criteriile de ierarhizare a universităților în acest top au inclus următorii indicatori de performanță: reputația academică – 40%, reputația în rândul angajatorilor – 10%, raport studenți/facultate – 20%, raport citări/lucrări – 20%, cadre didactice din străinătate – 5%, studenți din străinătate – 5%.

„Reputația academică, buna inserție a absolvenților, dar și relevanța cercetării științifice, propulsează Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) pe podiumul primelor trei universități românești, în ediția 2022 a QS World University Rankings. Acest rezultat se înscrie în tendința de vizibilizare accentuată a universităților de excelență din România, un rezultat de parcurs care confirmă consacrarea UVT drept cea mai importantă și premiată universitate comprehensivă din vestul țării”, apreciază Marilen Pirtea, rectorul universității.

România nu mai este reprezentată de nicio universitate în primele 1000 de instituții de învățământ superior incluse în QS World University Rankings 2022, cel mai nou clasament dat publicității, marți, de compania britanică Quacquarelli Symonds. Acum un an, în acest clasament figurau, peste pragul de 1.000, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București. Ambele au coborât, acum în grupa 1001-1200, unde se mai află Universitatea de Vest din Timișoara. Alte opt universități românești mai apar în clasament, pe poziții inferioare.

Topul global este condus de Massachusetts Institute of Technology (MIT). Clasamentul universităților românești incluse în rankingul global QS, ce cuprinde, în această ediție, circa 1.300 de instituții din întreaga lume:

Locurile 1001-1200 (ordine alfabetică):

• Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
• Universitatea de Vest Timișoara
• Universitatea din București

Locurile 1201+:

• Universitatea Al. I Cuza Iași
• Universitatea Lucian Blaga Sibiu
• Universitatea Ștefan cel Mare Suceava
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iasi
• Universitatea Transilvania din Brașov
• Universitatea Politehnică din București
• Universitatea Politehnică din Timișoara

În 2020 și 2019, în top 1000 mai rămăseseră doar două universități românești, UB și UBB, ambele în grupul 801-1000, după ce acum doi ani dispăruseră din primele 1000 Universitatea Al. I. Cuza, Politehnica București și Universitatea de Vest.

În ediția din acest an, universitățile au fost evaluate după criterii ce includ reputația academică, reputația angajatorilor, citări, număr de studenți per facultate, statutul, atractivitatea internațională.

Topul global este condus, pentru al zecelea an consecutiv, de Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Menținerea automat pe posturi până la 70 de ani a pensionarilor, la cererea angajatului fără acordul angajatorului, „este cea mai proastă decizie a guvernului, de până acum”, a declarat pentru Edupedu.ro rectorul Universității din București. „Îi vor opri pe tineri să intre în sistem și vor permanentiza mediocritatea și incompetența în administrația publică”, a avertizat Marian Preda.

• Potrivit Ministerului Educației, în toate universitățile erau anul trecut 3.146 de cadre didactice titulare (dintr-un total de 23.623) cu funcția de bază în universitate cu vârsta de peste 60 de ani, dintre care 623 peste 65 de ani.

Rectorul a acuzat că articolul din proiectul de lege adoptat astăzi, 9 iunie, de Guvernul Cîțu, „care spune că nu este nevoie de acordul angajatorului [pentru menținerea pe post a oricui face cerere – N.Red.] e cea mai bună dovadă de lipsă de respect pentru ceea ce înseamnă management, descentralizare, autonomie”.

„Încremenim oamenii pe poziții timp de 5 ani. (…) Nu înțeleg în favoarea cui este această decizie?”, a spus pentru Edupedu.ro rectorul Universității din București, Marian Preda.

Impunerea pe posturi a pensionarilor până la 70 de ani decisă astăzi de Guvernul Cîțu “arată neînțelegerea profundă de către guvernanți a acestui mediu” academic. Acuzația vine de la președintele Consiliului Național al Rectorilor, Daniel David, care spune, pentru Edupedu.ro, că decizia Executivului “se adaugă altor reglementări deja proaste în domeniu, care prăbușesc universitățile românești în competiția internațională”.

Creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani are loc automat la cererea angajatului, fără acordul angajatorului, prevede proiectul de lege privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, adoptat în ședința de Guvern din 9 iunie și trimis Parlamentului. Premierul Florin Cîțu a declarat la briefingul de după ședință că „este un proiect de lege care merge în Parlament în procedură de urgență”.

Într-o reacție la proiectul adoptat de Executiv, Daniel David spune că, până acum, “colegii cu vârsta peste 65 de ani aveau mai multe posibilități să fie implicați în sistem, pe baza interesului lor și a unor criterii de competitivitate și analiză de nevoi din partea angajatorului: (1) cu prelungire înainte de pensionare, ca titulari; (2) cu contract anual de muncă după pensionare, ca asociați; (3) cu contract de muncă la plata cu ora, după pensionare, ca asociați.”

Conducerea Liceului Alimentar din Timişoara a fost demisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, ca urmare a cazului de bullying asupra unei eleve cu nevoi speciale, comis de către colegele de clasă într-o sală de laborator, în care nu se afla în acel moment niciun cadru didactic, informează Agerpres. În plus, inspectorul a convocat, pentru miercuri, comisia judeţeană antiviolenţă.

Șeful ISJ Marin Popescu a explicat că directoarea adjunctă a liceului a chemat profesoara de la clasa care avea ora de laborator, să-i ducă un dosar, iar profesoara "a dat dovadă de exces de zel" şi a plecat imediat la direcţiune, lăsând clasa nesupravegheată. La revenirea în clasă, nimeni nu i-a spus nimic despre incident, transmite Agerpres.

Un total de 67,5% dintre tineri au răspuns că le este teamă de viitor şi pentru 40% plecarea din Romania a fost considerată ca opţiune. De ce? 66,1% consideră că educaţia din Romania nu te pregăteşte pentru viaţa reală.

Că pandemia a afectat şcoala am tot vorbit în ultimul an. Însă cum sunt tinerii romani când e vorba de viitorul lor educaţional? Că tot se apropie examenele finale (Evalurea Naţională şi Bacalaureatul). Care sunt nevoile, dorinţe, erorile în orientarea şcolară. Cum poţi afla cel mai bine aceste răspunsuri decât direct de la ei. Opinii ale specialiştilor/experţilor am tot auzit.

Cum tinerii îşi petrec mare parte din zi în mediul online, în aprilie 2021 am elaborat un chestionar online care a cuprins întâi întrebări privind vârsta, sexul, mediul de provenienţă şi nivelul educaţional. L-am revizuit după primele 10 răspunsuri. Pentru a păstra confidenţialitatea, dar şi pentru a încuraja sinceritatea răspunsurilor, nu am solicitat nicio dată de identificare (nume, prenume, adresă de email, etc.) şi am încercat să nu includ nicio întrebare fără relevanţă.

Întrebările au vizat atât categoria elevilor de liceu, a studenţilor, dar au putut răspunde şi cei care au absolvit recent studiile universitare, cei care au trecut prin sistemul educaţional (aşa cum le-am prezentat în informare). În total la cele 40 de întrebări au răspuns 567 tineri (166 băieţi şi 401 fete, vârsta medie de 20,9 ani). Dintre aceştia, 386 încă sunt studenţi, cei mai mulţi la inginerie (86), apoi studenţi la ştiinţe sociale (53), studenţi la economie, business sau management (50), medicină (46), drept şi ştiinţe juridice (41), literatură şi limbi străine (17), dar şi studenţi la informatică (13) şi pe ultimele locuri studenţi la jurnalism (7) şi trei studenţi la arte.

Mi-a plăcut că şi artiştii au răspuns. În ceea ce priveşte alegerea liceului, cei mai mulţi dintre respondenţi, (73,2%) au declarat că a fost decizia lor, însă au fost şi tineri care au declarat că nu şi-au dorit acest liceu, însă nu au avut de ales (probabil datorită mediilor scăzute?) într-un procent de peste 10% (10,4%).

I-am întrebat dacă alegerea domeniului de studiu coincide cu ceea ce părinţii tăi vor să facă?  Un procent ridicat de 40% dintre tineri consideră că părinţii lor au alte dorinţe, că ceea ce ei au ales nu coincide cu ceea ce părinţii vor pentru ei. Ne dăm seama că deşi aparent părinţii spun în multe cazuri „îl las să facă ce vrea el, nu mă bag” totuşi în 40% din cazuri ei şi-ar dori altceva. Că exercită o influenţă este altceva.

La fiecare 4 ani, pe fondul schimbării de gardă de la Casa Albă, comunitatea serviciilor de informații americane – aflată sub coordonarea DNI (directorul de national intelligence) – pregătește un raport prospectiv – niște scenarii – menite să decodifice impactul probabil al mega-tendințelor care vor modela lumea în următoarele două decenii. Pe astfel de radiografii se fundamentează politicile pe termen lung ale diverselor administrații de la Casa Albă. Avem, așadar, „Global Trends 2040” pentru Joe Biden: ce lumi posibile am putea avea peste două decenii?

„Global Trends 2040”, publicat în martie 2021, reprezintă cea de-a 7-a ediție a deja tradiționalului raport de macro-tendințe elaborat de National Intelligence Council sub egida Directorului Comunității Naționale de Informații, sub umbrela căruia sunt reunite toate serviciile secrete din Statele Unite.

Iată care sunt scenariile următoarelor două decenii, care i-au fost puse pe masă președintelui Joe Biden.

Scenariul 1 (cel roz): Renașterea democrațiilor

Scenariul 2 (cel brun-cenușiu, cu puțin galben):  O lume fără busolă

Majoritatea părinţilor sunt de acord că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată, arată un studiu lansat, joi, de Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România.

Conform studiului, sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat „în mai mare măsură” de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt „nemulţumiţi” de sistemul public de educaţie.

„Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a.

Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.

Materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire sunt matematica, limba şi literatura română, limbile străine.

Acelaşi studiu mai arată că unul din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020 şi tot atâţia au participat şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită.

"În prezent (anul şcolar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditaţii, iar 20% din părinţi au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular.