Revista presei – 10 ianuarie 2023

Academia Română Timișoara, bv. Mihai Viteazul nr. 24, Comitetul Român de Istorie și Filosofia Științei și Tehnicii, Uniunea Ziariștilor Profesioniști și Institutul de Cultură din Voivodina organizează Ziua culturii naționale, cu tema Cultura timpului, timpul culturii, luni 16 ianuarie, de la ora 11.00.

Cuvântul de întâmpinare îl va avea acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române. Vor participa acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, cu lucrarea Timpul obiectiv și timpul verbal. Teme și probleme actuale în filosofia timpului. Arhim. lect. dr. Casian Rușeț, Facultatea de Teologie „Ilarion V. Felea”, Arad, Episcopia Caransebeșului, consilier cultural, cu lucrarea Cultura Timpului ‒ privire succintă în lumina nepieritoare a tradiției creștin-ortodoxe.

Preot lect. dr. Nichifor TĂNASE Universitatea de Vest Timișoara, Mitropolia Banatului, cu lucrarea Hristos și timpul ‒ de la mișcarea umană la odihna divină. Prof. univ. dr. Alexandru RUJA Universitatea de Vest Timișoara, cu lucrarea Istoria literaturii române contemporane din Vest, Timișoara, Editura David Press Print, 2022, p. 1032.

Uzina de Apă de pe calea Urseni din Timișoara, considerată monument de arhitectură industrială, s-a transformat într-un spectaculos muzeu în unei investiții realizate de Aquatim.

“Este contribuţia Aquatim la Timişoara – Capitala Europeană a Culturii 2023. Vom include acest muzeu în circuitul turistic al oraşului. Nu sunt multe asemenea muzee în Europa. Prima Uzină de Apă de la Timişoara a fost dată în funcţiune în 1914, dar staţia de epurare era deje funcţională în 1912. Era printre primele din Europa. Iată că directivele Uniunii Europene de azi erau respectate la Timişoara la începutul secolului XX. Apa pompată din subteran era tratată pentru eliminarea fierului şi manganului. Uzina a făcut parte din proiectul lui Stan Vidrighin de alimentară cu apă şi canalizare a Timişoarei”, a spus Ilie Vlaicu, managerul companiei Aquatim.

Uzina de Apă a funcționat cu tehnologia veche, care folosea apa din foraje, între anii 1914 –1991, trecându-se apoi la noua tehnologie, cu filtre de nisip.

Muzeul de la Uzina de Apă este în curs de finalizare. Vorbim de trei clădiri vechi: Fântâna nr.1, Stația de filtrare și Stația de pompare, cât și construcția unui pavilion nou, modern, care va găzdui găzdui evenimente, activități culturale, expoziții, lansări de carte și altele.

„Cea mai spectaculoasă clădire pe care o deschidem este Fântâna nr.1, cunoscută multora ca OZN-ul de la Urseni. Clădirea este atipică. Nu mai există așa ceva în România. Adăpostește primele fântâni, primele foraje de apă potabilă ale orașului. Toată povestea se întâmplă sub pământ. Se coboară pe o scară spirală. Iar ce vedem la suprafață este o cupolă, o boltă și niște ferestre micuțe, rotunde care seamănă cu cele ale avioanelor sau cu ferestrele farfuriilor zburătoare. Acest aspect i-a făcut pe mulți să se gândească la OZN”, a spus Loredana Leordean, purtătorul de cuvânt de la Aquatim.

Coaliția de guvernare PNL-PSD discută marți, la ora 16 în cadrul unei ședințe, despre proiectele legilor Educației, potrivit unor surse Edupedu.ro. Drafturile de legi vor fi prezentate membrilor coaliției pentru a fi agreate, înainte să fie făcute publice. Amintim, Ligia Deca a precizat în 28 decembrie că “proiectele legilor Educației vor fi prezentate în Guvern după perioada de vacanță, până la începutul sesiunii parlamentare.”

Potrivit unor surse Edupedu.ro, marți, 10 ianuarie, coaliția de guvernare se întrunește la ora 16 pentru a discuta, printre altele, pe marginea proiectelor legilor Educației. Drafturile vor fi prezentate membrilor coaliției de guvernământ, deși încă nu au fost prezentate public.

Ministrul Educației Ligia Deca spunea la finalul anului trecut că proiectele legilor Educației vor fi prezentate în Guvern după perioada de vacanță, până la începutul sesiunii parlamentare,” fără să precizeze o dată anume. În plus, Ligia Deca preciza că va prezenta proiectele de legi într-o conferință de presă: “Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedbackului venit, la începutul anului viitor, după perioada de vacanță. Cred cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor în care să explicăm toate reformele. (…) Vorbim despre începutul anului viitor”, spunea ministrul Educației în 28 decembrie.

Ligia Deca a fost întrebată tot atunci dacă poate spune concret când vor fi prezentate în Guvern legile Educației și a răspuns că “vor fi făcute publice și intră în primă lectură în ședința de Guvern. Urmează procedura de avizare interministerială și după aceea adoptarea în Guvern cât mai devreme. La începutul sesiunii parlamentare viitoare le vom vedea și în procedură de dezbatere parlamentară. (…) Nu are rost să lansez o dată pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerială”, spune Ligia Deca

Indicatorul de Sentiment Economic (ESI) realizat de Comisia Europeană a scăzut în România în decembrie, față de nivelul din noiembrie, însă indicatorii aferenți ultimului trimestru din 2022 relevă o potențială creștere a activității economice, în vreme ce situația din UE este pe dos – indicatorul a crescut în decembrie, dar a scăzut în ultimul trimestru față de trimestrul precedent.

Astfel, ESI pentru România a scăzut în decembrie la 102,1, de la 104,7 în noiembrie, după patru luni de creșteri consecutive, ”dar ultimul trimestru al anului 2022 pare a fi destul de puternic din punct de vedere al creșterii economice, cu ESI mediu la 103,3 în T422 față de 101,8 în T322. ESI semnalează astfel o creștere secvențială pentru economia românească în ultimul trimestru al anului 2022”, potrivit specialiștilor Erste Research.

Evoluția este pe contrasens față de cea paneuropeană. La nivelul UE, ESI a crescut de la 92,7 în noiembrie la 94,2 în decembrie. În ceea ce privește evoluția trimestrială, ESI pentru UE27 este la 92,8 în trimestru patru din 2022, în scădere de la 95,5 în trimestrul trei. O posibilă explicație pentru evoluția divergentă ar putea fi faptul că ESI pentru România nu mai include din aprilie indicatorul încrederii consumatorilor, fapt ce ar putea distorsiona rezultatele.

”Cu toate acestea, opinia noastră este că creșterea secvențială în T4 2022 în România va fi pozitivă în jurul valorii de +1% trimestru la trimestru, în timp ce nu excludem o revizuire în scădere a cifrelor PIB-ului real pentru trimestrul al treilea. Creșterea pe întregul an 2022, în opinia noastră, va fi de +4,7% și ne așteptăm la o încetinire în 2023 la +2,1%”, se arată în analiza Erste Research.

Tinerii care au aplicat la universități din Statele Unite ale Americii prin intermediul platformei Youni au obținut burse în valoare totală de 9,1 milioane de dolari, numai în acest an școlar și doar în prima fază de aplicare (early-application). Suma poate crește până la finalizarea procesului.

Cu 63 de studenți acceptați deja la unele dintre cele mai prestigioase universități din SUA precum: Harvard, University of Pensilvanya, Princeton, NYU, Columbia, MIT, University of Chicago și multe altele.

Bursele oferite de universitățile americane acoperă 4 ani de studii, dar și parțial sau integral costurile de cazare și masă ale studenților acceptați.

Consultanții Youni - Daniela Bordei, Ana Crăciun, Julia Boca și Maria Victoria – au oferit suport atât tinerilor olimpici la diferite specialități, cât și celor implicați în activități extracuriculare, astfel încât aceștia să poată să ajungă la universitatea dorită. Tinerii au beneficiat de suport pentru a-și realiza atât CV-ul, cât și alte materiale necesare pentru admiterea la universitățile din străinătate, eseuri, documente despre proiectele lor de suflet (passion projects), dar și de ajutor pentru pregătirea exemenelor de tip SAT sau a altor examene specifice.

Rectorul Universităţii ”Babeş-Bolyai”, Daniel David, a transmis tinerilor că îi sfătuieşte să aleagă o universitate foarte bună din România dacă nu sunt siguri că viaţa lor va fi organizată în altă ţară după finalizarea studiilor, precizând că universităţile din ţara noastră nu sunt slabe, cum spune multă lume.

Daniel David a fost întrebat, luni, la Prima News, ce fac universităţile din România în faţa exodului tinerilor la unităţi de învăţământ superior din străinătate.