Revista presei – 10 februarie 2023

Din anul universitar 2023-2024, studenții care au burse sociale ar putea să primească vouchere de 1.500 de lei și să le fie plătită chiria, după cum a declarat, pentru Edupedu.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș: „Sunt 50.000 de studenți care ar urma să beneficieze de aceste facilități, începând cu anul universitar următor.”

Sistemul care este folosit în învățământul preuniversitar ar urma să se aplice și pentru studenți. În anul școlar 2022-2023 sunt 405 mii de elevi beneficiari, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Pentru 160.000 au fost virații banii în perioada septembrie-noiembrie. 190.000 au primit cei 500 de lei la sfârșitul lunii decembrie, iar restul de 55.000 în primăvară, potrivit lui Marcel Boloș.

Marcel Boloș: „Oricum, intenționăm ca studenții beneficiari de burse sociale să aibă vouchere. Pentru ei, intenționăm să fie de 1.500 de lei valoarea voucherului și, dacă putem, să le subvenționăm chiria celor care sunt din familii defavorizate, care au o stare materială mai precară.”

CJ Timiș deschide, mâine, 9 februarie apelul pentru proiecte culturale. Cei interesați pot consulta criteriile de eligibilitate și procedura de depunere pe pagina web dedicată programului de finanțare, www.timcultura.cjtimis.ro.

Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, persoanele juridice de drept public ori privat precum și organizațiile neguvernamentale de tineret interesate care îndeplinesc condițiile legale prevăzute de O.G. nr. 51/1998 și de Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare, sunt invitate să depună cereri de finanțare nerambursabilă, în scopul atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă, pentru proiecte cultural – artistice și de tineret cuprinse în programul „Tim Cultura 2023 – Programul de finanțări pentru cultură și tineret” pe anul 2023 în județul Timiș.

Suma alocată pentru proiectele culturale și de tineret este de 7.250.000 lei din care 6.900.000 lei sunt pentru finanțarea proiectelor culturale, iar 350.000 lei pentru finanțarea celor de tineret.

Universitatea Politehnica Timişoara implementeză în 2023 proiectul „Gândește verde. Cultura dezvoltării urbane durabile” (Think green. The culture of sustainable urban development). Principalului obiectiv al iniţiativei este organizarea unei campanii cuprinzătoare de diseminare și informare a tinerilor, pentru a promova rolul culturii ecologice/ spaţiilor verzi în dezvoltarea durabilă a zonelor urbane.

Proiectul este coordonat de Rareș Hălbac-Cotoară-Zamfir şi în colaborare cu două instituţii din Norvegia – Norwegian Institute of Bioeconomy Research (NIBIO),  respectiv College of Green Development (HGUt).

În cadrul proiectului are loc implementarea unei serii de activități la Timişoara: organizarea unei școli de vară (iunie – iulie 2023) pentru 100 de copii/elevi, axată pe concepte precum cetățenia de mediu, dezvoltare personală în scopul promovării valorilor comunitare, dezvoltarea atitudinilor adecvate pentru mediu și dezvoltare urbană, organizarea unei conferințe internaționale intitulată: Cultura dezvoltării urbane ecologice durabile – provocări tehnice, sociale și de mediu, respectiv a unui seminar cu tema Soluții bazate pe natură vs soluții tehnice în dezvoltarea urbană durabilă. Sinergii și compromisuri (ambele programate pentru perioada septembrie – octombrie 2023).

Un sistem experimental de inteligență artificială va contribui la siguranța pietonilor, la o trecere nesemnalizată din Dumbrăvița

Doi tineri specialiști IT cu inițiativă și dorință de a face bine comunității au conceput un sistem care folosește inteligența artificială, respectiv camere video pentru a detecta pietonii care vor să treacă strada pe la o trecere nesemaforizată și pentru a-i avertiza pe șoferi asupra locației acestora. Sistemul pilot a fost deja montat, la una dintre cele mai utilizate treceri de pietoni din comuna Dumbrăvița, fiind acum în teste.
Ideea a pornit de la experiența personală a unuia dintre tinerii care au conceput sistemul și are ca scop reducerea numărului de accidente și de incidente în trafic.

Sistemul a pornit de la ideea de a folosi inteligența artificială, algoritmi de calcul și sistemele de avertizare pentru a preveni accidentele și incidentele din trafic. acesta fost creat de o echipă de tineri specialiști din Timișoara. Ei și-au dorit să găsească o soluție pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili participanți la trafic – pietonii. Astfel, au creat un start-up, Blume Technologies, și, timp de 6 luni au lucrat la acest sistem pilot.

Concurs pentru masteranzi și doctoranzi la Cluj, îl organizează cea mai mare universitate din țară.

Concursul Games of Science e organizat de universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și de British Council România, e deschis masteranzilor și doctoranzilor din domeniile matematică, informatică, inginerii, chimie, fizică, biologie, geologie, știința mediului și mecanică, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani.

Este a doua ediție a concursului. ”Obiectivul training-ului și al concursului este de a-i încuraja pe tinerii care studiază sau lucrează în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei, matematicii, medicinei și alte domenii de studiu cu caracter științific să explice concepte, procese, teorii și cercetări complexe pe înțelesul publicului și pe scurt”, arată UBB.

Câștigătorii etapei regionale vor ocupa locuri la finala națională de la București.

Ca o consecință a acestei decizii, intrată în vigoare la data de 7 februarie 2023, începând din toamna acestui an, Universitatea din Oradea poate să primească și să pregătească doctoranzi în domeniul muzică.

În acest moment, studiile muzicale la nivel doctoral sunt girate, în cadrul Universității din Oradea, de prof. univ. dr. habil. Romeo Rîmbu și conf. univ. dr. habil. Mirela Țârc. După cum spune dirijorul Romeo Rîmbu, coordonatorul domeniului de doctorat „Muzică”, școlii doctorale orădene i se va alătura, în curând, și prof. univ. dr. habil. Laura Demenescu. „Sperăm ca și profesori titulari din Oradea să se abiliteze și să-i putem coopta în cadrul școlii noastre”, adaugă prof. univ. dr. habil. Romeo Rîmbu, cel care, de altfel, a și inițiat demersurile privind acreditarea doctoratului în domeniul „Muzică” la Universitatea din Oradea. „De acum înainte, absolvenții Facultății de Arte, departamentul Muzică, vor putea urma toate etapele pregătirii lor academice: licență, master, doctorat, la Universitatea din Oradea. Prin școala doctorală, o universitate câștigă prestigiu, prestanță și notorietate. Avem deja semnale foarte bune. Sunt multe persoane interesate să urmeze aceste studii de doctorat, din rândurile absolvenților noștri, dar și din: Cluj, Timișoara sau București”, a adăugat prof. univ. dr. habil. Romeo Rîmbu.

O companie germană care este specializată în dezvoltarea de soluții tehnologice premium, anunță deschiderea unui centru de dezvoltare și cercetare în Timișoara.

Noul centru din Timișoara va ocupa o suprafața de 750 de metri pătrați în ISHO Offices, etapa 3. Acesta este cel de-al doilea birou HTSR în România, după cel din București. Anunțul vine la scurt timp după ce alte două companii tehnologice, Omron și Canon, au ales ISHO Offices pentru spațiile lor de lucru.

„Hays Technology Solutions Romania este numele unei călătorii care a început în anul 2021, ca parte a companiei germane Hays Technology Solutions Gmbh. După deschiderea sediului central din București, suntem entuziasmați să anunțăm că deschidem un centru de dezvoltare în Timișoara, al doilea centru Software R&D din România. Pe parcursul acestui an, ne propunem să construim în Timișoara o echipă de peste 70 de specialiști, care să ne ajute să livrăm soluții IT premium către colaboratorii noștri. ISHO Offices, prin facilitățile pe care le oferă, poate contribui la crearea unui mediu de lucru colaborativ și creativ, care oferă condiții excelente de muncă, la standard internațional. Timișoara este un centru regional atractiv, un hub de talente pentru domeniile cu specializare ridicată”, declară Alexandru Cicortas, director general Hays Technology Solutions Romania.

Înscrierile pentru ediția a doua a Games of Science au început. Competiția oferă tinerilor cercetători din România acces la ateliere de comunicare publică, un concurs cu premii de 2000 de euro și acces într-o comunitate globală de changemakers.

Organizat de Social Innovation Solutions, ”Games of Science” este un proiect de promovare a comunicării științei pe înțelesul publicului larg, constituit din sesiuni de training cu tineri oameni de ştiinţă, la capătul cărora participanții se întrec într-un concurs de prezentări științifice. Proiectul este dezvoltat alături de British Council, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea de Vest din Timișoara, și Universitatea Politehnică București, dar și alte organizații educaționale și de business din România.

”Games of Science este proiectul cel mai important în care sunt implicată, nu doar pentru că am fost acolo din primul moment, ci mai ales pentru că reacţiile celor implicaţi în prima ediţie mi-au arătat că proiectul are capacitatea de a schimba vieţi şi, poate, societatea. Participanţii nu învaţă doar să vorbească în public despre munca lor de cercetare, ei învaţă să lucreze, să exploreze şi să cerceteze împreună şi asta îi face de neoprit. Abia aştept să-i cunosc pe participanţii din acest an!” Ada Roseti, coordonator Games of Science, doctorand al Universităţii din Bucureşti, şi specialist în comunicarea publică a ştiinţei.

Cine e responsabil când algoritmii iau decizii proaste? Pentru a răspunde la această întrebare ne-am întors în trecut, mai bine de 2000 de ani, la Aristotel.

Imaginează-ți că ești o mamă cu trei copii. Într-o zi primești o scrisoare prin care ești înștiințată că trebuie să dai înapoi tot ajutorul primit de la stat pentru creșterea copiilor, din cauza unei suspiciuni de fraudă. Știind că nu ai făcut nimic, te-ai gândi, probabil, că este doar o greșeală care se va rezolva rapid. Se dovedește că întregul proces de a-ți demonstra nevinovăția durează nouă ani, timp în care lipsa banilor și stresul te aduc în depresie. Afli, apoi, că numeroși alți părinți, majoritatea cu venituri mici sau din diverse minorități etnice, trec prin același coșmar. Cine este responsabil? Răspunsul ar fi simplu dacă ar putea fi identificați cei care au decis că există o suspiciune de fraudă în toate aceste cazuri. Dar la mijloc nu au fost oameni, ci algoritmi.

Vestea cu adevărat proastă este că acest scenariu nu este unul imaginar. Acum câțiva ani, în Olanda, autoritățile fiscale au folosit un sistem de inteligență artificială care avea ca scop crearea unor profiluri de risc, în efortul de a detecta timpuriu frauda în rândul persoanelor care solicită ajutor pentru îngrijirea copiilor. Sistemul folosit, ce avea la bază un algoritm de învățare automată, a identificat ca factori de risc criterii precum dubla naționalitate sau veniturile modeste. Astfel, autoritățile au penalizat zeci de mii de familii pentru o simplă suspiciune de fraudă bazată pe indicatorii de risc ai sistemului. Algoritmii, se pare, dau rateuri cu miză mare.

România târâie după ea, de 30 de ani, un model de dezvoltare care împiedică convergența omogenă către nivelul de dezvoltare european. Nu a existat niciun plan politic de atenuare a inegalităților și nici nu au fost create condițiile necesare pentru dezvoltarea naturală și circulația firească a capitalurilor. Rezultatul este coagularea a 3-4 Românii – foarte diferite între ele atât ca grad de dezvoltare cât și ca perspectivă de viitor.

Dezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.

Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB). Economia Capitalei a fost cât cea a primelor șase cele mai puternice județe la un loc, respectiv Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov și Iași (”campioanele” regiunilor pe care le reprezintă). Dacă adăugăm și județul Ilfov, regiunea a generat 27,2% din economia națională, mai mult decât dublul regiunii de pe locul al doilea, Nord-Vest.

Trecerea inspecțiilor școlare la agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele este criticată de Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD, după cum a declarat joi, 9 februarie, într-o dezbatere organizată în Senatul României: „Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”.

„Sigur că şi în ceea ce priveşte reforma sistemului de asigurare a calităţii în educaţie, reforma cu noua formulă ARACIIP, cred că aici avem o serie de paralelisme prin trecerea inspecţiei generale şi inspecţiei tehnice la acest acest nou organism. Se creează un paralelism cu direcţiile judeţene şi nu ştim dacă acest lucru va funcţiona foarte bine”, a declarat Vasile Dîncu.

Acesta a vorbit și despre evaluarea cadrelor didactice: „Eu cred că aici trebuie să gândim un sistem de evaluare a cadrelor didactice mult mai apropiat de ceea ce se întâmplă astăzi în lume. Să fie un proces mult mai subtil, care se uită la calitatea portofoliului sau este construit pe o serie de criterii extrase din standarde naţionale, dar care implică analize şi cuantificări mai complexe în ceea ce priveşte munca unui cadru didactic.”

Locuitorii Timișoarei sunt invitați să completeze un nou chestionar, de data aceasta referitor la soluții pentru un oraș verde și inovator. Durata de completare a chestionarului este de maxim 10 minute.

UrbanizeHub, o asociație internațională axată pe idei, opinii și proiecte privind orașele „smart” și dezvoltarea urbană, derulează proiectul „Soluții Inovative pentru Orașe Verzi”, în care sunt incluse patru orașe: Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița.

Proiectul cuprinde strategii locale și acțiuni concrete care vor fi implementate cu scopul de a încuraja transformarea celor patru orașe. UrbanizeHub, alături de reprezentanții administrațiilor locale și ai societății civile au realizat chestionare și workshopuri pentru a elabora o fișă a orașului și un plan de acțiune pentru fiecare comunitate urbană.

Locuitorii Timișoarei își pot expune opiniile cu privire la dezvoltarea orașului în care locuiesc, prin completarea acestui chestionar. Acesta include întrebări referitoare la eficiența energetică, iluminatul public, mobilitatea urbană, managementul deșeurilor, digitalizare, dezvoltare urbană verde, educație și implicare. Durata medie de completare a chestionarului este de 7-10 minute.

În etapa următoare, răspunsurile vor fi centralizate. Apoi va fi organizat un concurs de idei Urban Innovation Hackathon, unde concurenții vor putea propune soluții care să contribuie la dezvoltarea verde a orașelor.

Alex Drăghia are 18 ani şi este elev în clasa a XII-a la liceul Mihai Viteazul din Caracal. Pasionat de relaţii internaţionale şi voluntariat, Alex şi-a dorit să reprezinte România la ONU. Pentru asta a trebuit să treacă printr-un procedeu de selecţie dur: 43 de tineri au vrut să fie în locul lui. 

Alexandru Drăghia, delegat de tineret ONU: Procesul de selecție a fost într-adevăr o provocare. Am avut tot felul de probe pentru care nu te puteai pregăti in mod neapărat. Erau menite să scoată din tine acel element de surpriză.

Alex visează să schimbe lumea și crede în puterea tinerilor de a pune în mișcare acțiuni care fac minuni. În plus, nu se teme de muncă.

Alexandru Drăghia, delegat de tineret ONU: O sa dau ca exemplu ziua de ieri. Am ajuns acasă undeva la ora 2, după care am avut o oră și jumătate pauză în care am reușit să mănânc, să stau cu familia, după care am intrat direct in documente, întâlniri și interviuri până la ora 9 seara.

Examenele se susţin la mai multe materii şi am facut si noi un calcul superficial. Dacă un elev solicită meditaţii la 3 materii de examen, o şedinţă pe săptămână la fiecare, asta înseamnă 12 şedinţe pe lună. Iar meditaţiile nu sunt chiar ieftine. Soluţia: meditaţiile gratuite. Universitatea Politehnică Bucureşti oferă astfel de şedinţe. Şi nu sunt singurii. 

Între 100 şi 150 de lei şedinţa. Cam atât costă, la acest moment, meditaţiile la materiile de bacalaureat şi admitere. Şi ar urma să plătim cel puţin patru asemenea şedinţe pe lună... ceea ce înseamnă un efort financiar serios şi susţinut. Alternativa noastră? Un bilet de autobuz sau metrou spre Universitatea Politehnica din Bucureşti, unde meditaţiile sunt gratis.

De peste două luni de zile, ministrul Educației, Ligia Deca, nu a mai purtat nicio discuție cu partenerii de dialog social, legată de proiectele noilor legi ale Învățământului, susțin sindicaliștii din sistem.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, spune că ultimele  variante ale legilor Educației prezentate partenerilor de dialog social sunt cele din mandatul lui Sorin Cîmpeanu și nu se știe care dintre propunerile reprezentanților cadrelor didactice au fost agreate de actuala conducere a Ministerului Educației (ME).

“Ne-a fost înaintată doar o formă pe care a făcut-o fostul ministru Sorin Cîmpeanu. După ce a fost schimbat Sorin Cîmpeanu, am avut o discuție cu doamna Ligia Deca, în care am prezentat câteva lucruri, dar fără să fie formulate o altă varianăt și așa mai departe, cum vedem noi lucrurile. De atunci, nu am mai văzut nicio formă, ce anume s-a lucrat de către minister, ce au trimis la acel grup  de la partid – e un grup care se ocupă. Nu știm. Doar ce a apărut în spațiul public. Alte informații nu avem. Discuția cu doamna ministru a avut loc la aproximativ două săptămâni de la data la care a fost numită în funcție, anul trecut. Nu știm care dintre propunerile noastre au fost agreate de minister și am cerut acest lucru. Avem promisiunea că, în momentul în care se finalizează discuțiile la nivel de partid, până în 15 februarie, să ni se prezinte și nouă o variantă și eventuale propuneri să le putem face atunci. Sper să se întâmple treaba asta”, a declarat, pentru “România liberă”, Simion Hăncescu.

Ministerul Educației a anunțat joi, prin intermediul unui comunicat, repartizarea la nivel național a celor 1.200 de noi posturi de consilieri școlari aprobate în decembrie 2022.

Ordinul prin care au fost redistribuite posturile a fost semnat de ministrul Educației, Ligia Deca, iar în urma repartizării se va ajunge la o medie națională de aproximativ un consilier la 800 de elevi.

Cele 1.200 de posturi au fost repartizate în toate cele 42 de județe, pentru acest demers fiind avute în vedere mai multe criterii obiective.