Revista presei – 10 februarie 2021

Doar o treime dintre cetăţeni se declară mulţumiţi de calitatea sistemului educaţional în ansamblul lui, însă majoritatea (59%) consideră că învăţământul universitar din România este de calitate, relevă un barometru de opinie realizat în cadrul proiectului „România Durabilă” implementat de Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Majoritatea participanţilor la sondaj, peste 50%, apreciază că şcolile din România oferă şanse egale tuturor copiilor, precizează un comunicat al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

„Această percepţie pare contrazisă de datele obiective, mai ales cele legate de accesul la educaţie pe perioada pandemiei, în care un număr important de copii (un milion, potrivit instituţiilor abilitate) nu a avut parte de şcoala online, pentru o anumită perioadă de timp. În plus, distribuţia geografică a abandonului şcolar la nivel de liceu şi şcoală profesională scoate în evidenţă variaţii semnificative: potrivit datelor INS din 2018, rata cea mai scăzută este cea din Bucureşti -1,7%, iar cele mai mari rate sunt în regiunile Centru (3,3%), Vest (3,2%) şi Sud-Est (3%)”, menţionează sursa citată.

De asemenea, cetăţenii sunt mulţumiţi de învăţământul primar – 52%, unde rata de abandon şcolar este printre cele mai scăzute (1,6% în 2018). În acelaşi timp, 50% dintre aceştia ar opta pentru a-şi efectua studiile lor sau ale copiilor lor în ţări ale Uniunii Europene.

Mai puţin de jumătate (48%) dintre respondenţi consideră că sistemul de educaţie este performant, în timp ce 31% se declară mulţumiţi, mai menţionează sursa citată, precizând că acest lucru arată „o evaluare generală critică, care reclamă politici publice adecvate cu rol să compenseze acest deficit de încredere”.

Chiar dacă şcolile şi-au redeschis fizic porţile pentru elevii din toată ţara, asta nu înseamnă că am scăpat de pandemie. Riscul de infectare încă este crescut. El variază de la o localitate la alta, de la o familie la alta. Cât de mult sau de puţin poţi evalua singur, răspunzând la 5 întrebări.

Astfel, medicul timișorean Octavian Jurma recomandă să evaluezi situația și să-ți răspunzi la câteva întrebări pentru a vedea cât de sigur e să-ți trimiți copilul la școală.

• Dacă adulții din familia ta sunt vaccinați, atunci copilul poate fi trimis la școală fără rețineri.
• Dacă ați făcut COVID-19 în familie, în ultimele 60 de zile, și nu aveți în familie factori majori de risc, poți să îl trimiți la școală.
• Dacă ai copii în ciclul primar, riscul e mai mic, dă asigurări Octavian Jurma. „Aparent paradoxal, riscul epidemiologic în școli este invers proporțional cu vârsta. Asigurați-vă că cei mici au măști de calitate și că știu cum să le poarte, cum să respecte regulile de distanțare și de igienă”.
• Cât de multă încredere poți avea să-ți trimiți copilul la școală depinde și de cât de corect se raportează situația epidemiologică din localitate.

• De asemenea, contează și cât de multă încredere ai în învățători și profesori. „În general, dacă și elevii, și profesorii respectă regulile de protecție și prudență, riscul în clasă va fi mai mic decât într-un supermarket sau într-un mall aglomerat, la final de săptămână”, a scris specialistul pe pagina sa de Facebook.

Cercetătorii din România sunt invitați, în această perioadă, să participe la un sondaj pe tema științei deschise, obiectul unor politici-cheie la nivel european ce trebuie aplicate și în nivel național. Sunt ei oare reticenți față de transparentizarea datelor de cercetare, sau o sprijină? Potrivit hub-ului din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) ce derulează analiza, “pe baza rezultatelor obținute se va stabili agenda evenimentelor și inițiativelor” pentru tranziția către știința deschisă, în România.

Sondajul este realizat de Open Science Knowledge Hub din cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în colaborare cu Catedra Unesco pentru Politici în Știință și Inovare. El poate fi completat până în data de 12 februarie.

Potrivit hub-ului din cadrul UEFISCDI, “acest demers este gândit în contextul provocărilor asociate strategiei europene privind știința deschisă (Open Science), și urmărește a înțelege nevoile comunității pentru dezvoltarea de inițiative, organizarea de evenimente pentru „capacity building” și transfer de cunoaștere în vederea facilitării tranziției către știința deschisă.”

• Sondajul poate fi completat aici. Potrivit echipei care îl realizează, el poate fi completat integral în 10-15 minute.

Aproape 20.500 de teste rapide antigen au ajuns în județul Timiș și urmează să fie distribuite spre unitățile de învățământ care au cabinete școlare. Unde nu există cabinete școlare, sarcina distribuirii revine celor de la DSP. Tot ei vor stabili cine va face testele în lipsa personalului sanitar din școlile fără cabinete.

Duminică au fost transferate spre Inspectoratul Școlar Județean 20.500 teste rapide antigen care vor fi distribuite mai departe către unitățile școlare care au cabinete medicale, în funcție de numărul de elevi. Teste ajung și la Lugoj, Sânnicolau Mare și la Deta. Unde nu există cabinete școlare, inspectorul școlar general Marin Popescu spune că DSP va stabili cum vor fi distribuite testele și cine le va realiza.

În Timișoara, toate școlile au cabinete medicale, conform inspectorului școlar general.

„Duminică au fost transferate către Inspectoratul Școlar 20.500 teste antigen pentru a fi transferate spre unitățile de învățământ cu cabinete școlare. În Timișoara, toate școlile au cabinet, chiar dacă sunt arondate la altă unitate de învățământ. Teste vor fi transmise la Lugoj, la Sânnicolau și la Deta. Criteriul după care vor fi transferate testele este acela al numărului de elevi la nivel de unitate de învățămât. Încercăm în câteva ore să distribuim testele antigen. Cantitățile care rămân vor fi la DSP și vor decide unde vor fi transferate. Unde nu există cabinete școlare se va decide cum se procedează și cine va realiza testarea elevilor la nivelul unităților de învățământ fără cabinete”, a precizat Marin Popescu, inspectorul școlar județean al Timișului.

40.000 de teste au fost alocate, în total, în județ, iar diferența urmează să ajungă zilele viitoare.

Comisia de învățământ din Senat a admis, marți, legea de aprobare a ordonanței prin care a fost înființată, în actuala formă, instituția guvernamentală care administrează circa 20% din fondurile de cercetare, competițiile de granturi și registrele universităților, UEFISCDI. Proiectul de lege a fost folosit politic, în trecut, când a fost încercată desființarea UEFISCDI și împărțirea instituției în mai multe entități. Șefa Comisiei, Monica Anisie (PNL), precum și senatoarea USR-Plus, Silvia Dinică, au declarat pentru Edupedu.ro că raportul de admitere pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Monica Anisie a precizat că a fost adoptat un singur amendament, prin care vechiul nume oficial al ministerului educației, menționat în ordonanța din 2010, este schimbat în numele actual – Ministerul Educației. Ea a spus că această chestiune, legată strict de ordonanța de acum un deceniu, nu are nicio legătură cu discuția despre ministerul care va avea sub umbrela sa UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) în actualul guvern – Ministerul Educației sau Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării, discuție care este “complet separată”.

Chestionarul din acest sondaj este o inițiativă AROC (Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale) și are ca scop să obțină informații din rândul consumatorilor de evenimente cu privire la redeschiderea sectorului în 2021. Ne concentrăm pe următoarele puncte:

*Care e gradul de confort al publicului cu privire la participarea la evenimente în 2021.
*Care sunt condițiile importante pentru public pentru a participa.
*Care este perspectiva asupra impactului pandemiei asupra sectorului din perspectiva publicului.

Completarea chestionarului durează aproximativ 2 minute.

Constantin Lomaca s-a născut în Buzău și este profesor de Chimie și Biologie, cu o carieră de 20 de ani în învățământ peste hotare. Fost director de curiculum în Sydney, Australia, buzoianul este acum șeful catedrei de științe la Franconian International School în Erlangen, Germania.

Dar sistemul românesc de educație are și modele pe care le poate urma.

”Țările care au transformat și reformat educația cu succes recunoscut internațional, precum Polonia, Estonia și Portugalia, au avut consens politic și au creat programe concrete și coerente, pe care le-au implementat cu consecvență în etape ce au durat cel puțin 6-8 ani”, povesteste Constantin Lomaca.

Prin anii ’70, Singapore a început procesul de reformă în educație, după ce a creat un grup de consultanță pe lângă ministerul lor, bazat pe experiențele unor emisari trimiși spre a învăța din experiențele altor țări. Au aflat ce merge la alții și au adaptat la specificul lor.

În final, a ieșit ce a ieșit: unul dintre cele mai performante și dinamice sisteme de învățământ, într-o țară care, în 1961, avea același Produs Național Brut (PNB) precum Ghana.

La conferința „Planul de redresare al UE - Tranziția digitală și creșterea competitivității economice”, organizată de biroul Parlamentului European din România, s-a discutat despre stadiul în care se află Planul Național de Redresare și Reziliență, despre calendarul acestuia, obiective și oportunități pentru România.

Politicienii care au vorbit în cadrul dezbaterii au împărtășit ideea că, pentru a avea o abordare coerentă pe termen lung în privința digitalizării României, e nevoie ca toate forțele politice să colaboreze.

Toți cei trei europarlamentari care au vorbit la dezbatere  - Cristian Bușoi, Președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (Grupul Partidului Popular European), Dragoș Tudorache, Președinte al Comisiei speciale pentru inteligența artificială în era digitală (Grupul Renew Europe), Victor Negrescu, Vice-Președinte al Comisiei pentru cultură și educație (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) - au spus că își doresc o abordare comună, dincolo de ideologii și ambiții politice, a digitalizării României.

Dragoș Tudorache  a spus: „Din punctul meu de vedere ceea ce este important este să ne fixăm niște obiective clare - pe care să le punem într-o agendă. (...) Eu cred că aceste obiective trebuie să fie transpartinice. Această agendă digitală trebuie să fie de-ideologizată. Și e un lucru care se întâmplă în toate celelalte colțuri relevante ale lumii din acest punct de vedere. Agenda digitală este transpartinică (bipartizană) și în Statele Unite (...). La fel și la nivel european, simt în Parlamentul European același lucru, există un consens destul de larg pe multe dintre subiectele importante în zona digitală și de inteligență artificială și cred că și în România trebuie să găsim înțelepciunea ca pentru această agendă și aceste obiective politice mari, pentru digitalizare, să avem o susținere, o înțelegere transpartinică a acestor obiective pentru a putea să le purtăm cu noi de la o guvernare la alta, având în vedere că ele ar trebui să se întindă pe o zonă și o perspectivă politică mult mai largă.”

Mădălina Mihalache, Șefa Biroului PE în România, a amintit cele mai importante cifre cunoscute despre mecanismul european căruia va trebui să îi corespundă PNRR:

„Mecanismul de redresare și reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, reprezintă cel mai important pilon al planului de redresare și are drept scop sprijinirea statelor membre în implementarea reformelor și investițiilor, care să ducă la restabilirea creșterii economice. La sfârșitul lunii decembrie, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind mecanismul de redresare și reziliență, din care România va beneficia de 30,5 miliarde de euro.”

„Este prevăzut ca un cuantum de cel puțin 20% din aceste fonduri să fie investite în proiecte care au ca obiectiv tranziția digitală. Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență urmează să fie adoptat în cursul lunii februarie, iar după momentul respectiv statele membre pot trimite oficial planurile naționale de redresare și reziliență pentru evaluare și aprobare.”

„În luna ianuarie Parlamentul European a adoptat și Instrumentul pentru Asistență Tehnică, ce va ajuta țările Uniunii Europene să pregătească planurile necesare pentru a accesa fondurile. ”

„România trebuie să contracteze cel puțin 70% din valoarea totală a granturilor europene de redresare și reziliență, care cuprind și fonduri pentru antreprenori, până la finalul anului 2022.”