Revista presei – 1 septembrie 2021

La Universitatea de Vest din Timișoara, pentru al doilea an consecutiv, s-a dat startul în Turul României – cea mai importantă cursă ciclistă anuală. Universitatea de Vest din Timișoara este onorată să găzduiască, pentru al doilea an consecutiv, startul celei mai importante curse cicliste anuale, Turul României 2021.

Luni, în perimetrul parcării centrale a UVT, a fost organizată prezentarea celor 15 echipe internaționale, provenind din 10 țări, înscrise în această ediție a Turului României. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai Federației Române de Ciclism și ai partenerilor săi, Guvernul României, Ministerul Tineretului și Sportului și Auchan România.

Din partea partenerilor locali, cei care se asigură de buna organizare a Startului acestei ediții, au participat rectorul UVT,  prof. univ.d. Marilen Gabriel Pirtea, alături de Președintele Consiliul Județean Timiș, domnul Alin Nica, și de Viceprimarul Municipiului Timișoara, domnul Cosmin Tabără.

În deschiderea evenimentului a fost organizată Cursa Copiilor, tot în locația parcării centrale a UVT, la care au participat peste 150 de copii cu vârste între 3 și 14 ani. Spre deosebire de cicliștii profesioniști din concurs, copiii participă la competiții pentru că li se pare ceva distractiv. Avem convingerea că, în acest fel, copiilor li se dezvoltă, în timp, spiritul de fair-play și pasiunea pentru o viața sportivă.

Prima zi a Turului României, marți, 31 august, este dedicată cursei Prolog, desfășurată în Timișoara. Nimic nu poate atrage mai mult publicul decât o „defilare” a fiecărui sportiv pe străzile orașului. În acest caz, totul se întâmplă în contratimpul circuitului de 4 km, din centrul Timișoarei. Pentru cicliști, să poți pedala pe un circuit central, încurajat de sute de spectatori, este un boost moral enorm înaintea celor 5 etape dificile. Programul etapei Prolog cuprinde Startul Prologului (ora 18:00), Finish-ul Prologului (ora 20:00) și Ceremonia de premiere (ora 20:20), toate organizate în Parcarea Universității de Vest din Timișoara. Întregul program al competiției din Turul României 2021 poate fi consultat pe pagina web turulromaniei.ro.

În evenimentul de prezentare a echipelor participante la Turul României 2021, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Ne bucurăm să fim parte a unui eveniment sportiv de talie internațională și să contribuim la promovarea României pe harta ciclismului internațional, alături de Federația Română de Ciclism și de partenerii săi: Guvernul României, Ministerul Tineretului și Sportului și Auchan România.  Universitatea noastră nu poate sta departe de sport, în general, și de aceea, prin Clubul Sportiv Universitar din UVT, în care funcționează 9 secții sportive, susținem sportul de masă și sportul de performanță. UVT este cea mai importantă universitate comprehensivă din vestul țării, în care vocația sportivă este prețuită și stimulată. Tocmai de aceea, această universitate de renume susține cu bucurie o echipă de ciclism, UVT – Devron West Cycling Team, cu care ne mândrim și care a obținut, în acest an, nu mai puțin de cinci titluri de campioni naționali, în campionatele României și Republicii Moldova. Chiar dacă în această ediție a Turului României nu putem participa fizic, culorile țării noastre sunt purtate de studentul și sportivul nostru Iustin Văidian, alături de lotul Național de Ciclism al României. Suntem mândri că această competiție prestigioasă în plan internațional debutează, al doilea an consecutiv, de la Timișoara, de la UVT, o universitate în care fiecare student poate să-și găsească cea mai bună versiune a sa, prin ambiție, implicare, creativitate și pasiune. Mult succes tuturor echipelor și lanț întins în Mica Buclă 2021!”.

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara organizează, joi, 2 septembrie 2021, la ora 13, în sala P02, clădirea Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor (str. Pestalozzi 16), conferința de închidere a proiectului ”ROmania Serbia NETwork for assessing and disseminating the impact of copper mining activities on water quality in the cross-border area (RoS-NET2)”.

Universitatea de Vest din Timișoara, în calitate de lider, în parteneriat cu Institutul de Mine și Metalurgie din Bor și cu GEC NERA filiala Caraș Severin, a finalizat proiectul RoRS 337 ”ROmania Serbia NETwork for assessing and disseminating the impact of copper mining activities on water quality in the cross-border area (RoS-NET2)”, cu perioada de implementare 10.09.2019 – 09.09.2021 și cu o valoare totală de 999 894 euro, din care 849 909.90 euro reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă.

Prin implementarea acestui proiect au fost exploatate rezultatele proiectului anterior de colaborare România Serbia  (Cross-border network for advanced training and research in environmental protection, Code 464), care a condus la identificarea naturii poluării datorate operațiunilor miniere de cupru, realizându-se caracterizarea fizico-chimică și toxicologică a fluxurilor de apă, astfel că au fost propuse soluții de remediere, au fost realizate sesiuni de formare pentru tineri în domeniul temelor orizontale și al indicatorilor de mediu și a fost informat publicul larg, ONG-urile, organizațiile și autoritățile publice despre situația existentă, cât și despre necesitatea și modalitățile de rezolvare a problemei identificate.

Obiectivul general al proiectului a fost de a evalua calitatea apei în zonele de operațiuni miniere transfrontaliere, propunerea de metode de remediere și promovarea educației în domeniul protecției mediului. Informații: http://www.elearning-chemistry.ro/rosnet2/ .

Universitatea Politehnica din Timişoara (UPT) a adus la ediţia din acest an a Flight Festival, care s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii, la Aerodromul Cioca, proiecte şi tehnologii ale viitorului, în cadrul standului dedicat, unde au fost prezentate aplicaţii educaţionale şi de cultură experimentate cu ajutorul tehnologiilor de realitate augmentată, virtuală şi mixtă, holograme, dar şi cursuri de competenţe digitale gratuite şi proiecte internaţionale de interes pentru comunitate.

Standul UPT din cadrul expoziţiei Tech World a atras interesul a peste 1.000 de participanţi, care au putut descoperi o serie de cursuri şi aplicaţii educaţionale, culturale şi web, dar şi mobile şi de realitate augmentată, virtuală şi mixtă, dezvoltate în cadrul proiectelor naţionale şi internaţionale implementate de universitate, arată un comunicat al UPT remis, marţi, AGERPRES.

Printre proiectele culturale care au stârnit interes s-a numărat "Patrimoniul sub reflectoare Timişoara" / "Spotlight Heritage Timişoara" care le-a descoperit participanţilor pagina web a proiectului, cu poveştile a trei cartiere istorice ale Timişoarei, prin intermediul unui display interactiv şi, totodată, "s-au plimbat" virtual prin Timişoara de acum şi de altădată.

Un alt proiect de mare interes prezentat de echipele UPT a fost "Digital Culture - Perfecţionarea competenţelor digitale şi îmbunătăţirea incluziunii sociale a adulţilor în industriile creative".

Românii nu sunt foarte satisfăcuți de calitatea vieții din România, arată cele mai recente statistici furnizate de Eurostat. Concret, pe o scară de la 1 la 10, gradul de satisfacție al românilor este de 7,3 din 10, notează sursa citată.

Cel mai puțin satisfăcuți de traiul din propria țară sunt însă vecinii bulgari, unde gradul de satisfacție este de 5,4 din 10. La polul opus se situează finlandezii și irlandezii, unde gradul de satisfacție este de 8,1 din 10.

Clasamentul european ia în calcul o serie de aspecte, precum mediul înconjurător, calitatea guvernanței, siguranța, relațiile sociale, sistemul medical, calitatea sistemului educațional, petrecerea timpului liber, oferta locurilor de muncă și nivelul de salarizare, precum și aspectele legate de condițiile de trai.

Nemulțumiți de aspectele legate de mediu.

Din perspectiva mediului înconjurător, românii nu sunt foarte satisfăcuți. Astfel, ei consideră că expunerea la particulele PM10 reprezintă un motiv pentru care calitatea vieții are de suferit.

România se află, de altfel, în procedură de infringement la nivel european, Comisia Europeană solicitând autorităților de la noi să respecte cerințele europene privind calitatea aerului înconjurător.

Mai precis, 55,8% din români sunt cât de cât mulțumiți de aspectele legate de mediu, conform Eurostat. Ca și comparație, austriecii au cel mai ridicat nivel de satsfacție din acest punct de vedere, de 8,4 din 10, media europeană fiind de 7,2 din 10.

Încredere scăzută în sistemul judiciar românesc.

Românii nu au însă prea multă încredere în sistemul de justiție din România. Concret, nivelul de satisfacție privind justiția este de 5,8 din 10. De asemenea, doar 55% din români au încredere în Parlamentul European și deciziile luate la acest nivel, subliniază Eurostat.

Totuși, media europeană privind încrederea în sistemul de justiție este mai scăzută, de doar 4,5 din 10 posibil. Cea mai puțină încredere în justiția de la ei din țară o au slovenii, cei mai satisfăcuți cu privire la deciziile juridice fiind cei din Danemarca.

Cât de siguri se simt românii pe stradă.

Referitor la nivelul de siguranță, 22,8% din români nu se simt în siguranță atunci când circulă noaptea pe străzi, 19,5% se simt foarte siguri în timp ce 57,7% declară că se simt relativ siguri.

La nivel european, cei mai în siguranță se simt cei care trăiesc în Malta, aceștia având un grad mare de satisfacție din această perspectivă. În ceea ce privește relațiile sociale, gradul de satsfacție al românilor este apropiat de media europeană. Spre deosebire de alți europeni, însă, 93,7% din români afirmă că au la cine să apeleze în caz de nevoie.

O majorare a salariului minim este necesară, întrucât nivelul actual este insuficient, a declarat, marţi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, subliniind că această majorare trebuie să fie făcută fezabil şi sustenabil din punct de vedere al economiei.

"Când salariul minim a fost majorat artificial şi nesustenabil din partea economiei am avut, pe de o parte, creşteri de preţuri ca urmare a includerii cheltuielilor cu salariile şi, de asemenea, muncă la negru. Toată lumea a avut de pătimit. De aceea, ca ministru al Muncii, mă preocupă foarte tare ca o majorare a salariului minim, pe care o consider necesară întrucât nivelul actual al salariului minim este insuficient, să fie făcută fezabil şi sustenabil din punct de vedere al economiei. Şi vreau sa fac aici un comentariu care s-ar putea să vă surprindă. Să ştiţi că suntem într-un context oarecum favorabil majorării salariului minim. Avem şi încă o discuţie la nivel european unde există îngrijorare cu privire la expunerea spre riscul de sărăcie, inclusiv sărăcie energetică, şi atunci statele membre îşi pun problema cum ar trebui să arate salariul minim. În acelaşi timp, dacă obţinem o mai mare corectitudine în relaţiile de muncă - şi vă spun asta ca rezultat al discuţiilor pe care le am în teritoriu cu angajatori mici şi mari - atunci majorările de salariu minim ar putea să conducă şi la o creştere a puterii de cumpărare şi a nivelului de trai", a afirmat Raluca Turcan, la Digi 24, scrie Agerpres.

Ministrul Muncii a precizat că aproximativ 1,6 milioane de angajaţi au salariul minim. "Avem trei tipuri de salariu minim: salariu minim standard, salariu minim pentru studii superioare şi salariu minim din construcţii. Cumulat, aproximativ 1,6 milioane", a precizat Turcan.

Totodată, ministrul Muncii susţine că, în momentul de faţă, există "informaţii consistente" că sunt foarte mulţi oameni angajaţi scriptic cu salariul minim, dar de fapt ei nu sunt plătiţi cu salariul minim.

"Cine pierde din acest proces? Pierde în primul şi în primul rând angajatul pentru că, în momentul în care angajatul, de convenienţă cu angajatorul acceptă să fie plătit scriptic cu mai puţin, adică să aibă venituri nedeclarate sau subdeclarate, practic el este păgubit în primul rând la pensie, în timp", a spus ministrul Muncii.

Raluca Turcan a precizat că a fost demarată deja o campanie de informare, că se intră pe teren şi se verifică corectitudinea relaţiilor de muncă prin Inspecţia Muncii.

Reprezentanții Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) au întâlnit săptămâna trecută delegația Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), într-o reuniune care a vizat stadiul demersurilor privind dezvoltarea și implementarea tehnologiilor deep tech în economia și societatea românească, în cadrul proiectului SIPOCA 704.

La opt luni de la demararea proiectului, s-au făcut pași importanți și s-au stabilit direcțiile principale de acțiune în domenii cu o dinamică extraordinară de dezvoltare, de mare interes naţional, european şi global: AI, Blockchain, HUB-urile de inovare digitală, Open Science, Open Data, Calculul de Înaltă Performanţă (HPC), Digital Policy Lab / Laboratorul digital de politici publice.

Octavian Oprea, Președintele ADR, a declarat: ”Conform HG-ului său de înființare, Autoritatea pentru Digitalizarea României elaborează reglementări și strategii în domeniul tehnologiilor avansate, lucru cu care ne mândrim și care ne responsabilizează. Suntem în a opta lună de implementare a proiectului şi deja avem paşi importanţi făcuţi în demersurile noastre de aprofundare a cunoaşterii şi adopţiei tehnologiilor deep tech în România. În cadrul proiectului, ADR va contribui la consultările la nivel naţional pe subiect, la promovarea rezultatelor și la alinierea cu stakeholder-ii naţionali şi internaţionali pe fiecare segment de tehnologie şi cadrul de reglementare. Rezultatele proiectului vor fi supuse consultării publice şi vor încorpora punctele de vedere şi perspectivele actorilor principali din mediul privat, mediul academic şi sectorul public, astfel încât valabilitatea recomandărilor pentru România să fie general asumată, iar perspectivele de implementare să fie certe”.

Prof.dr.ing. Daniela Popescu, Prorector, a menționat în cadrul întâlnirii: ”Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Autoritatea pentru Digitalizarea României au reuşit să pună în comun expertiza şi cunoştinţele acumulate la nivelul entităţilor / organizaţiilor din sectorul public, din zona academică precum şi din sectorul privat. Această asociere asigură realizarea în primul rând a unui conținut de calitate dar în egală măsură va evidenţia preocupările și necesitățile fiecărui actor relevant din societate şi economie cu privire la digitalizare, din perspectiva utilizării tehnologiilor inovative”.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a amânat majorarea salariilor profesorilor, care ar fi trebuit să se întâmple în septembrie. Este a doua amânare din toamna lui 2020 încoace. Școala 9 a întrebat un sociolog și un specialist în științele educației de ce e importantă creșterea salariilor din învățământ și dacă avem nevoie și de alte măsuri pentru îmbunătățirea calității educației. Cercetările din mai multe țări completează răspunsurile lor.

Elevii profesorilor cu salarii peste nivelul pieței au rezultate mai bune la școală, au concluzionat studii din Statele Unite și Marea Britanie. În plus, profesorii își dau interesul să facă performanță. Au existat și excepții în țări precum Indonezia și Uruguay, unde au crescut salariile, însă nivelul elevilor a rămas același; cu toate că erau mulțumiți de venitul majorat, motivația profesorilor de-a se autodepăși n-a crescut.

„Motivația la locul de muncă e determinată de mai mulți factori, nu numai de remunerație”, spune sociologul Radu Mălureanu pentru Școala 9. Recunoaște că salariul e important, dar amintește alte câteva elemente relevante: calitatea relațiilor umane și a „obiectului muncii”: curricula și metodologia de predare. La fel de însemnate sunt, consideră specialistul, predictibilitatea factorilor negativi – schimbările sistemice, de pildă, ar trebui să fie rare – și perspectivele de avansare.

În învățământ „cadrul normativ este stufos și plin de obstacole pentru un om obișnuit”, precizează Mălureanu, ceea ce reprezintă încă o presiune pe umerii profesorilor. „Sistemul educațional e stresant și cu alocări de sarcini iraționale; cadrele didactice stau foarte mult în afara orelor să efectueze activități birocratice: rapoarte, statistici, inventare”.

Dacă salariile din educație ar continua să crească, pe termen lung s-ar observa o îmbunătățire în privința rezultatelor elevilor. Dar schimbările nu se văd de pe-o zi pe alta. „Dacă ar fi așa de simplu, să modifici salarii și să ai apoi rezultate mai bune, cred că ar fi fost plin de scenarii optimiste ale reformei”, subliniază sociologul.

Iar în caz că amânarea majorării salariale se va perpetua, fracturile deja cunoscute din sistem se vor adânci în următorii ani. „Cum deja există factori demotivanți, atât ar mai lipsi, să determinăm cadrele didactice atâtea și cum sunt, să dorească să plece. Reconversia profesională sau emigrarea ar fi fenomene care ar atinge rate mai mari, în opinia mea, pe lângă degradarea continuă a calității învățământului”, explică Mălureanu consecințele.

Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie din București, crede, de asemenea, că, pe lângă salariu, contează și alți factori. „Unele teorii despre motivație spun că salariul poate demotiva”, explică acesta. „Un salariu care ridică semne de întrebare asupra existenței poate, într-adevăr, să îndepărteze de învățământ resursa umană valoroasă sau să o demotiveze pe cea care rămâne”.

Recunoașterea socială, mai spune el, se numără printre factorii care-i mențin în sistem pe cei care aleg profesoratul, considerat „o meserie transformatoare, schimbătoare de societate”. În România, e nevoie ca societatea să așeze această profesie „pe o poziție fruntașă”, subliniază Pânișoară.

Cum atragi tineri ageri în sistemul educațional

În țările unde salariile profesorilor coboară sub nivelul pieței, ei își iau de obicei un al doilea job pentru completarea veniturilor, prin urmare, investesc mai puțină energie în pregătirea planurilor de lecție și în predare.

Un salariu mai mare ar putea stimula profesorii să depună mai mult efort la ore? Este o întrebare pe care și-a pus-o într-un articol și David Evans, profesor de politici publice din California.

Salariile mai mari ale profesorilor ar putea să sporească învățarea copiilor, pentru că ar atrage cei mai buni absolvenți de facultate din educație, scrie el. „Dovezi recente din peste 30 de țări prezintă o legătură clară între profesorii cu aptitudini cognitive superioare și performanțele ulterioare ale elevilor”, arată Evans. „Care sunt țările în care profesorii au competențe cognitive superioare? Cele cu salarii mai mari”. În absența unei remunerații satisfăcătoare, absolvenții de top din educație se reprofilează, ca să se poată întreține.

„O creștere salarială pentru profesori ar putea face meseria didactică mai atractivă pentru absolvenți”, e de părere și Ovidiu Pânișoară. „Ar însemna o infuzie de tineri valoroși mai mare decât în prezent. Mulți își doresc să meargă în învățământ, dar salariile nu le susțin motivația pe termen lung”.

Un studiu din 2018 al Băncii Mondiale a evidențiat că, de multe ori, nici profesorii și școlile din SUA nu au sprijinul și motivația să răspundă nevoilor elevilor. Iar salariile mici și slaba pregătire a cadrelor didactice împiedică evoluția școlară a copiilor.

Dincolo de creșterile salariale, ca profesorii să dea randament ar fi necesare diverse reforme ale sistemului de învățământ, iar acestea au variat de-a lungul anilor de la țară la țară.

Brazilia, de pildă, a înregistrat câștiguri ridicate în ce privește învățarea elevilor după o serie de reforme în 1990. Odată cu majorarea salarială s-au înmulțit cerințele educaționale pentru a deveni profesor. În același timp, s-au asigurat finanțări pentru școlile rurale și s-au măsurat rezultatele elevilor.

Decizii similare s-au luat în Ecuador în 2009, când s-au dublat salariile profesorilor. Pe-atunci, autoritățile au introdus un examen național de angajare și sisteme de evaluare a cadrelor didactice, astfel încât să obțină posturile cei mai pregătiți candidați. Pe lista măsurilor s-au aflat și stimulentele financiare pentru profesorii performanți. Iar schimbările au fost benefice – după testările regionale din 2006-2013, scrie Evans, Ecuador a ieșit pe primul loc la nivelul de alfabetizare a elevilor din America Latină.

Dacă ne uităm cum își aleg profesorii țări precum Finlanda și Singapore, cu punctaje ridicate la testele internaționale, găsim un model similar, bazat pe competitivitate. Nu intră orice în sistem, iar remunerația e pe măsura abilităților. (Școala 9 a scris săptămâna trecută despre salarizarea profesorilor din România și din vestul Europei; un cadru didactic de la noi primește doar 16% din veniturile unuia din Germania, de pildă). În ambele țări, sunt admiși puțini candidați la școlile de formare a profesorilor, așa că ajung acolo doar cei cu rezultate academice excelente.

Trăim în societatea-spectacol: totul e prezentat ca „eveniment” scenic, zgomotos și strălucitor, precum un foc de artificii. În mass-media – ca și în „bula” fiecăruia din rețelele de socializare – se revarsă cotidian fluviul unui șir indistinct de „breaking news” care ne asaltează fără să lase vreo urmă. Uităm după cinci minute orice am citit preț de alte cinci.

E clar că mintea umană nu poate procesa inteligent, cu temei moral sau cognitiv, o asemenea cantitate de „știri” care se anulează reciproc, într-o devălmășie haotică. Pe de altă parte, citim cu precădere informațiile ambalate strident, care anunță bătălii, scandaluri, excese, anomalii și aberații. Și tocmai pentru că selectăm cu precădere expresia smintelilor cotidiene, am devenit imuni la alerta reală.

Există însă și la noi pretenția unei prese „quality”. Emisiuni de radio, TV, editoriale din presa scrisă, feluriți autori cu blog personal sau site-uri de știri care caută să respecte cât de cât regulile jurnalismului autentic. Nu stă chiar tot ce citim, auzim sau vedem sub zodia senzaționalului ieftin, de bâlci al deșertăciunilor. Nu toți producătorii de conținut media vădesc spirit de turmă, copiind mecanic agenda colegilor mai harnici, până la sugestia paranoică a unui „ordin pe unitate” (marota celor ce perpetuează, conspiraționist, legenda unui stat paralel). Putem găsi jurnaliști sau publiciști care-și verifică datele din surse independente, se străduiesc să scrie concis și clar, păstrează un ton decent, evită atacul la persoană și propun analize argumentate, ocolind abuzul de păreri subiective, adesea calomnioase. Ei se adresează din start unui public exigent și educat, care n-are timp de pierdut cu prostii, grosolănii și minciuni țipătoare.

Realitatea rămâne totuși scindată între o masă de consumatori superficiali, pavlovian obișnuiți cu trivialitatea iresponsabilă, dar „glumeață”, și cei puțini, capabili să guste virtuozitatea stilistică, abstracția analitică, gravitatea eleganței ideatice sau fructul (adesea amărui) al lucidității critice. N-ar fi exclus ca situația pe care o descriu să corespundă, pur și simplu, normalității democratice. Pe măsură ce – prin educație, călătorii, dezvoltare economică și maturizare civică – vom ridica media culturală a națiunii, vom vedea că publicul cere tot mai mult presă adevărată, așa cum respinge mereu mai conștient borhotul tabloid. Chiar dacă populismul, din nefericire dominant în democrațiile avansate, va continua să erodeze (și) democrațiile emergente din estul post-comunist, se cuvine să încurajăm jurnalismul de bună calitate, pentru că simpla lui prezență, marginală, dar prestigioasă, devine o contrapondere eficientă și rămâne un model pentru viitorul apropiat.