Revista presei – 1 noiembrie 2022

În perioada 2 – 4 noiembrie 2022, de miercuri până vineri, Conferințele Dilema veche ajung pentru a doua oară la Timișoara. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Învăț și dezvăț”. Gazda primitoare a evenimentelor va fi Universitatea de Vest din Timișoara. Conferințele vor avea loc, câte două în fiecare zi de program, începînd cu ora 18.00. Intrarea este liberă.

În ordinea prezentărilor și a dialogurilor publice, conferențiarii ediției timișorene sunt: scriitoarea Adriana Babeți, psihologul Daniel David, regizorul Felix Alexa, arhitectul Vlad Gaivoronschi, jurnalistul Sever Voinescu și profesorul de drept Valeriu Stoica.

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema veche: „Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația e esențială, că tot ce trăim, rău sau bun, este produsul educației noastre și că rezolvarea marilor noastre probleme depinde de educație. Ne năpustim asupra educației – fie ea instituționalizată sau nu – cu toată energia generată de imensele noastre frustrări care, adesea, capătă intensitatea nevrozei. Nemulțumiți continuu, ne oprim rar din reformarea educației doar ca să constatăm că nu e bine și să ne apucăm iarăși de o reformă. O vorbă veche și înțeleaptă, însă, spune că orice învăț are și dezvăț. Ce poate însemna asta? Că orice progres obținut în educație presupune eliminarea unui ”balast” venit din educația trecută? Sau că nici un învăț nu e sigur, nu e ireversibil, fiind mereu amenințat de dezvăț? Dacă e așa, cine are datoria să te învețe și cine are datoria să te dezvețe – nu cumva învățul și dezvățul sînt două experiențe diferite ale vieții, chiar dacă proverbul le pune împreună? Se gîndesc, oare, educatorii și la ceea ce dezvață în timp ce-i învață pe elevii lor? Dar părinții? Și, la urma urmei, vorba clișeului încetățenit în presa noastră, cine pierde și cine cîștigă de pe urma învățului/dezvăț?

Vom reflecta pe marginea acestor întrebări într-o serie de conferințe sub marca și, mai ales, în stilul ”Dilema veche”. Oameni competenți, din perspective diferite, încearcă mai ales să formuleze corect dilema și să îndrume gîndirea răspunsului.”

La viitorul centru comunitar din incinta Parcului Industrial și Tehnologic au fost finalizate lucrările la structura de rezistență și cea metalică, iar în următoarele săptămâni ar trebui finalizată compartimentarea pe interior și instalația electrică de la parter.

Potrivit reprezentanților CJ Timiș, la Centrul comunitar de învățare permanentă Timiș din incinta Parcului Industrial și Tehnologic din Calea Torontalului a fost turnată placa peste ambele niveluri, au fost realizate traseele pentru racordarea la utilități, iar în două săptămâni va fi finalizată compartimentarea pe interior cu plăci de rigips, împreună cu instalațiile electrice la nivelul parter.

„În perioada imediat următoare este prevăzută închiderea construcției prin instalarea tâmplăriei PVC și a pereților-cortină. Astfel, pe timpul iernii vor putea fi realizate finisajele interioare cum ar fi tencuială uscată, turnarea pardoselilor și instalații. Au fost depășite multe obstacole prin adoptarea unor măsuri de combatere a perioadelor de criză apărute în ultima perioadă, construcția trecând cu bine de cele două controale din partea Inspectoratului Județean în Construcții Timiș.”, au transmis reprezentanții CJ Timiș.

Proiectul, „Inițiativă comună privind ocuparea forței de muncă” – JEDI, este finanțat prin intermediul programului INTERREG V-A România-Ungaria 2014-2020.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea prin care Programului cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” primeşte o parte din finanţare de la bugetul de stat, fiind vorba despre 164 de milioane de lei împărţite între Primărie, Consiliul Judeţean Timiş, Ministerul Culturii/Teatrul Naţional şi Asociaţia TM2023, scrie news.ro.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional ”Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”.

„Azi, Parlamentul a transmis un semnal important: Timişoara, Capitală Europeană a Culturii este un proiect strategic pentru România. Camera Deputaţilor a aprobat legea prin care Capitala Culturală primeşte o parte din finanţare de la bugetul de stat. Este vorba despre 164 de milioane de lei împărţite între Primărie, Consiliul Judeţean Timiş, Ministerul Culturii/Teatrul Naţional şi Asociaţia TM2023. Aceşti bani vor susţine atât investiţiile în infrastructura culturală, cât şi o parte din programul cultural al anului 2023. Noi nu am lăsat programul să stagneze, ci am finanţat de la bugetul local, atât investiţiile, cât şi programul pentru instituţiile şi operatorii culturali. Acum, când suntem în linie dreaptă cu pregătirile pentru 2023, o parte din bani vor veni şi de la bugetul de stat”, a scris Dominic Fritz, pe Facebook.

Ajunsă la a patra ediție, Bienala Interdesign este un eveniment referențial la nivel internațional pentru domeniul designului, atât în sfera profesională, cât și în mediul academic de specialitate.

Pentru Timișoara, în contextul evenimentelor derulate în cadrul proiectului Capitală Culturală Europeană 2023, Bienala Interdesign devine un reper în sfera artistică, consolidând imaginea Timișoarei de metropolă unde cultura este la loc de cinste.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), prin Facultatea de Arte și Design își asumă rolul important prilejuit de acest context european și internațional prin deviza „La Uvt cultura e capitală!”

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 31 octombrie 2022, ora 18:00, la galeria Helios (Piața Victoriei 6, Timișoara.) Vă așteptăm cu drag! – este mesajul organizatorilor.

Universitatea Transilvania din Braşov se află pe primul loc între universităţile româneşti în clasamentul US News Best Global Universities, ce acoperă Statele Unite şi peste 90 de ţări din lume.

Dacă anul trecut Universitatea Transilvania era a treia dintre instituţiile din România, în acest an, universitatea braşoveană a urcat pe primul loc.

Şi la nivel mondial, Universitatea Transilvania a urcat nu mai puţin de 50 de locuri, de pe locul 760 unde se situa anul trecut, pe locul 710, iar la nivel european este o ascensiune de pe locul 312, pe locul 289.

În acest an au fost introduse în clasamentul US News Best Global Universities 2.000 de universităţi din întreaga lume, cu 250 mai multe decât la ediţia de anul trecut.  Din România au fost incluse în top 12 instituţii de învăţământ superior, iar alte trei au fost doar menţionate. După Universitatea Transilvania din Braşov, în clasament se situează Universitatea Babeş Bolyai (pe locul 717 la nivel mondial) şi Universitatea de Vest din Timişoara (pe locul 889 la nivel mondial).

„Este pentru prima dată când universitatea noastră se situează în fruntea universităţilor româneşti într-un prestigios clasament internaţional, realizat de către o instituţie americană. Ne bucurăm că începem să culegem roadele unor măsuri luate în urmă cu câţiva ani, care au transformat universitatea noastră într-o instituţie dinamică, orientată spre performanţă vizibilă la nivel internaţional, iar meritele sunt ale întregii comunităţi universitare braşovene”, a declarat rectorul Universităţii Transilvania din Braşov, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan.

Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi organizează „Ziua Recunoștinței”. Manifestarea ce are doi invitați speciali, compozitorul Eugen Doga și actorul Dorel Vișan, este momentul prin care întreaga comunitate academică își exprimă gratitudinea față de înaintași, personalități remarcabile care și-au pus amprenta pe evoluția a numeroase generații de studenți. Evenimentul va avea loc vineri, 4 noiembrie 2022, începând cu ora 14:00, și va cuprinde o suită de momente aparte.

Universitatea de Ştiinţele Vieții (USV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi va organiza cea de-a II-a ediție a evenimentului „Ziua Recunoștinței”. Manifestarea ce are doi invitați speciali, compozitorul Eugen Doga și actorul Dorel Vișan, este activitatea prin care întreaga comunitate academică își exprimă gratitudinea față de înaintași, personalități remarcabile care și-au pus amprenta pe evoluția a numeroase generații de studenți.

Aceasta va avea loc vineri, 4 noiembrie 2022, începând cu ora 14:00, și va cuprinde o suită de momente dintre care punctăm decernarea titlului de Doctor Honoris Causa compozitorului Eugen Doga și actorului Dorel Vișan, precum și inaugurarea de busturi ale iluștrilor înaintași. În aceeași zi de vineri, 4 noiembrie 2022, de la ora 17:00, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu” va avea loc spectacolul omagial „Eminescu”, susținut de Eugen Doga, actorul Dorel Vișan şi „Essenza Quartet” (Vioară I: Patricia lacob; Vioara a II-a: Ştefan Mihai; Violă: Ruxandra Martin; Violoncel: Diana Mertic) spectacol la care va lua parte comunitatea academică a USV Iași, dar și inaugurarea de busturi ale iluștrilor înaintași.

Un amplu proiect de digitalizare a Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava a demarat la mijlocul lunii octombrie, fiind prezentat detaliat luni la prânz, în cadrul unei conferințe de presă la USV. Proiectul intitulat ”USV DIGITAL- Universitate digitalizată, Studenți conectați la profesii emergente, Viitor durabil” a fost prezentat de către prof . univ. dr. Mihai Dimian, prorectorul responsabil cu cercetarea al universității sucevene și director de proiect.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui centru digital inovator prin abordarea tehnologiilor avansate, în vederea creării condițiilor pentru lucrul în echipă în spațiul virtual, actualizarea/adaptarea conținuturilor și îmbunătățirea comunicării dintre Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și studenții săi.

Valoarea totală acordată prin contractul de finanțare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență este de 22.886.429,03 lei, din care valoarea eligibilă din PNRR este în cuantum de 19.232.293,30, 3.654.135,73 reprezentând valoarea TVA.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt dezvoltarea și optimizarea infrastructurilor digitale universitare și adaptarea programelor de studii în contextul alinierii la noile cerințe în educație și cercetare, precum și dezvoltarea și implementarea de programe de formare în domeniul competențelor digitale pentru studenți, personalul didactic și de cercetare al universității.

Peste 1200 de copii proveniți din mediul rural beneficiază anul acesta de cluburi gratuite de programare și robotică în biblioteci publice, prin intermediul programului CODE Kids, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Cursurile online vor fi susținute de 36 de profesionști ai companiei Societe Generale Global Solution Centre, conform sursei citate.

În pregătirea pentru Târgul Național de Știință, copiii vor fi mentorați și ajutați să își prezinte cât mai atractiv proiectele de robotică în fața unui juriu, într-un pitch care simulează procesul de finanțare din industria tech, se arată în anunț. „Astfel, copiii vor deprinde, pe lângă abilități tehnice, soft skills care să îi pregătească pentru o carieră de success în IT și chiar antreprenoriat”, potrivit informării.

Universitatea Tehnică din Iași va implementa un proiect pentru realizarea unui sistem de cloud instituțional. Totodată, în cadrul acestuia, care are o durată de implementare de 24 de luni, va fi înființat și dotat un laborator la cercetare a tehnologiei cloud la Facultatea de Automatică și Calculatoare.

Universitatea Tehnică (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iași va implementa un sistem de cloud instituțional în cadrul proiectului „Mediu colaborativ pentru dezvoltarea arhitecturilor cloud bazate pe OpenStack cu aplicații în CDI”, cu valoarea de 5.048.822,88 lei, finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Totodată, în cadrul proiectului, care are o durată de implementare de 24 de luni, va fi înființat și dotat un laborator la cercetare a tehnologiei cloud la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la TUIASI.

Obiectivul general al proiectului este modernizarea infrastructurii TIC a TUIASI pentru implementarea unei platforme electronice în arhitectura de tip Cloud OpenStack, destinată susținerii și dezvoltării mai rapide a competitivității științifice și poziționării universității ca un centru de excelență CDI la nivel regional.

Economia românească ar urma să crească în acest an cu 4,6% față de nivelul înregistrat în anul precedent, însă industria și agricultura vor avea aport negativ la creșterea economică din acest an, indică datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Contribuţiile negative au provenit din partea industriei, pentru care s-a prognozat o scădere a valorii adăugate brute cu 1,2%, şi din partea sectorului agricol, puternic afectat de secetă, ceea ce a condus la revizuirea semnificativă a estimărilor anterioare, până la o scădere de 12,8%, se menționează în nota adăugată prognozei de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNSP).

Evoluţiile sectoriale, conform celor mai recente date privind indicatorii cu frecvenţă ridicată (iulie-august), indică, în medie, o încetinire la nivelul unor activităţi, cum ar fi industria şi comerţul, în timp ce pentru altele se estimează ritmuri de creştere apropiate de cele înregistrate în primul semestru al anului.

Sectorul industrial a rămas afectat de suprapunerile şocurilor (perturbările lanţurilor de aprovizionare, criza energetică şi cea geopolitică).

Totodată, industria manufacturieră se confruntă cu o cerere externă în scădere, cauzată de incertitudinile evoluţiilor economice viitoare, manifestate inclusiv la principalii parteneri comerciali ai României.

În aceste condiţii, trendul descendent al producţiei industriale s-a consolidat la nivelul trimestrului II şi chiar s-a accentuat în perioada iulie-august, ajungând la -2,0% comparativ cu iulie-august 2021.

Cele mai mari dificultăţi continuă să se manifeste în ramura chimiei (cu o accentuare a declinului în perioada iulie – august de -21,8%, după ce în prima jumătate a anului scăderea a fost de circa 20%) din cauza preţurilor ridicate la gazele naturale.