Revista presei – 1 martie 2023

Seria de evenimente „Conectați la viitor”, prin intermediul căreia Universitatea de Vest din Timișoara propune dialoguri ce au ca misiune popularizarea științei, continuă în anul 2023. Invitatul primei ediţii din acest an este Marius Andruh, academician, profesor universitar la Facultatea de Chimie a Universității din București și cercetător cu recunoaștere internațională.

Evenimentul va avea loc joi, 2 martie, de la ora 18, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Reputatul chimist Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române, va expune tema mereu dinamică a chimiei și a eternelor sale provocări.

Prin contribuțiile competitive care au produs știință în domeniul chimiei, recunoașterea sa națională, dar mai ales internațională, precum și întreaga activitate profesională promit o expunere publică pe cât de savuroasă, pe atât de efervescentă, spun reprezentanţii UVT.

Marius Andruh, doctor în ştiinţe chimice, este preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Chimice a Academiei Române şi profesor la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti. Acesta este membru titular al Academiei Române din 2009, după ce, din 2001, fusese corespondent.

Prelegerea pe care o susţine la Timişoara face parte din seria conferințelor La UVT, Cultura este Capitală, inclus în Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, cofinanțat de Consiliul Județean Timiș. Partenerul acestei serii de evenimente este Nokia.

La aproape două săptămâni de la evaluarea națională a clădirilor cu grad ridicat de prăbușire în caz de cutremur, autoritățile au descoperit, la Timișoara, un corp al unui liceu încadrat în clasa întâi de risc seismic. Prefectul de Timiș a decis ca toți copiii să învețe, de marți, în online. 

„Avem o problemă în Timișoara, un liceu din cele cotate ca fiind liceele mari din Timișoara a fost găsit în cursul zilei de astăzi ca având o clădire care se încadrează în clasa de risc seismic I. Este vorba despre Liceul Economic din Timișoara F.S Nitti.”, a anunțat, luni, prefectul de Timiș.

Declarațiile lui Mihai Ritivoiu vin după ce zilele trecute autoritățile din Timișoara raportau că în județ nu există școli cu probleme, din acest punct de vedere.

„Ca urmare a cutremurelor din județul Gorj de la începutul acestei luni, Guvernul a solicitat fiecărei unități administrativ-teritoriale să prezinte situația cu clădirile cu risc seismic I. Primăria Timișoara a trimis adresa 4.106 din 15 februarie 2023, o adresă către Instituția Prefectului în care ne comunica faptul că niciuna dintre imobilele expertizate nu au fost expertizate în clasa de risc seismic I. Și ne dă o listă cu clădirile aflate în clasa de risc seismic II și III, cu adresele de rigoare. Am comunicat la București, am comunicat la Ministerul Educației acest lucru, pentru ca în dimineața asta să constatăm cu stupoare că există acest liceu care are o clădire expertizată în clasa I de risc seismic.”, a explicat prefectul.

Actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a prezentat public ieri, 27 februarie, noul proiect de lege a învățământului superior. Conform acestuia, profesorilor universitari li se va putea prelungi activitate didactică până la 70 ani. Mai mult decât atât, ulterior acestei vârste, prin decizie de ”prelungire anuală, conform cartei universitare”, profesorii vor putea preda fără limită de vârstă.

Conform unor surse Edupedu.ro, „de prelungirea pe 5 ani a titularizării, fără evaluare anuală, ar urma să beneficieze și rectorii și ceilalți universitari cu vârste apropiate celei de pensionare, 65 de ani, care doresc un nou mandat (de 5 ani) de rector sau de conducere în universitate”.

Întreg spațiul public s-a revoltat față de noile prevederi ce urmează să fie introduse în noua lege. Printre aceștia, chiar și profesori universitari, unii dintre aceștia oferindu-și declarațiile sub protecția anonimatului: „Se toarnă asfalt peste universități. Proiectul actual preconizează că orice grad universitar va putea rămâne până la 70, iar apoi, din an în an, fără limită de vârstă. Nicio lege a învățământului superior nu și-a permis asta până acum. Asta gerontocratizează definitiv învățământul superior românesc, pe de o parte; pe de alta, blochează pentru un număr mare de ani orice intrare nouă în sistem, de vreme ce toate posturile vor rămâne ocupate cât va dori fiecare universitate. Cei care pleacă și vor face doctorate nu mai au la ce să se întoarcă, nu va mai fi loc”.

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a declarat luni, în emisiunea Proiect de Ţară – România, de la Prima News, că noile legi ale educaţiei, în loc să se axeze pe o transmitere solidă de cunoaştere, merge mult pe ceea ce înseamnă soft skills, câte puţin din fiecare, transmite News.ro. El a arătat că, dacă se va merge pe această variantă până la capăt, societatea noastră în ansamblu nu va putea fi orientată în viitor pe o producere de bogăţie spirituală ci vom fi o societate orientată spre consum, divertisment şi astfel de lucruri. Funeriu a mai spus că o admitere separată la liceu este o greşeală şi speră că va fi corectat acest lucru în Parlament0.

”Aceste legi ale educaţiei au două părţi, o parte foarte bună, care este copiată din legea 1 pe care am dat-o în 2011 şi o parte care din păcate ar fi putut să fie mai bună şi căreia îi reproşez, generic, faptul că nu aşează educaţia pe o cale corectă. Ceea ce s-a propus nu propune o educaţie bazată pe exigenţă ci mai degrabă una care duce înspre laxism”, a spus Funeriu.

”În învăţământul superior, aş fi vrut să văd universităţi axate pe excelenţă, din păcate axarea universităţilor, în această lege, face din universităţi un fel de serviciu social, să aibă toţi o diplomă, lucrurile să fie cât mai uşoare”, a mai spus el.

În perioada 25-28 februarie, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, se află în vizită de lucru în Statul Israel.

Vizita cuprinde întâlniri cu Ofir Akunis, ministrul Inovării Ştiinţei şi Tehnologiei din Statul Israel, precum şi alţi înalţi reprezentanţi şi demnitari din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, Autorităţii pentru Inovare, Diviziei de Cercetare şi Inovare din cadrul DEL UE Tel Aviv şi Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică.

Totodată, Sebastian Burduja s-a întâlnit şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Statul Israel, precum Orr Danon, CEO Hailo, Asi Shmeltzer, CEO Shlomo Group şi Daniel Martin, CEO Cyber7.

În cursul zilei de mâine, delegaţia Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării va avea întâlniri şi cu reprezentanţi ai mediului universitar, la Universitatea Tel Aviv şi la Universitatea Technion din Haifa.

În vederea consolidării colaborării şi cooperării viitoare dintre cele două state, în domeniul cercetării ştiinţifice aplicate, reprezentanţii Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării din România şi cei ai Ministerului Inovării, Ştiinţei şi Tehnologiei din Statul Israel au semnat un Memorandum de înţelegere pe un program de cooperare ştiinţifică.

Astfel, va fi demarat un nou Program de finanţare comună a cercetării ştiinţifice aplicate cooperative româno-israeliene prin care se va promova schimbul de experienţă în domeniile cercetării ştiinţifice aplicate pe care ambele părţi le consideră importante pentru a obţine o creştere şi o dezvoltare durabilă în domenii precum inteligenţa artificială, securitate cibernetică, energie verde (hidrogen), fizica laserelor, etc.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat că există supoziţia că un copil nu poate intra la ce liceu sau la ce profil doreşte decât dacă se pregăteşte suplimentar, cu resurse private. Ea a explicat că prin pachetul de legi ale educaţiei îşi doreşte ca fiecare copil să aibă tot ce are nevoie în şcoală pentru a ajunge la profilul dorit.

Economiile a 28 de județe din România reprezintă fiecare sub 2% din PIB-ul național, Cluj fiind singurul județ a cărui produs intern brut are o pondere de peste 5% în economia națională, reiese dintr-un raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).

Situația se nuanțează dacă luăm în calcul și populația județelor, PIB/cap de locuitor, un indicator ce poate oferi indicii cu privire la nivelul de trai, fiind mai mare în județe cu economii relativ mici. Ies în evidență din acest punct de vedere Sibiu (locul șapte din punct de vedere al PIB/cap de locuitor și 12 din punct de vedere al ponderii economiei locale în economia națională), Gorj (locul 6 la PIB/cap de locuitor și 21 la ponderea PIB local în PIB național), Alba (locul 8/ locul 20), precum și Tulcea, a cărei economii este de doar 0,8% din economia României (locul 39), dar PIB-ul pe cap de locuitor este de 85,4% din media națională (locul 13).

Din acest punct de vedere, Tulcea între Iași, spre exemplu, a cărei economii este a șasea cea mai mare. Un singur județ din România, Vaslui, are un PIB pe cap de locuitor de sub 50% din media națională.

Datele privind piața muncii de la nivel local indică disparități similare, însă diferența dintre Capitală și următoarele clasate este ceva mai redusă. Astfel, circa 16,2% din populația ocupată a României și 19,3% din numărul mediu de angajați locuiesc în București. Ei au cele mai mare venituri, de 138,7% din media națională.

Clasamentul este similar celui privind ponderea PIB, dar există și câteva deviații.

Județul Constanța este pe locul patru la nivel național în ceea ce privește populația ocupată și numărul mediu de salariați, însă veniturile acestora sunt de doar 89% din media națională.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, consideră că problema din proiectul Legilor Educaţiei, prezentat de ministrul Ligia Deca, este la partea admitere la liceu.

“Problema este la partea de Evaluare Naţională şi la admitere. Acolo este marea problemă, pentru că părinţii nu vor să audă de această admitere nu pentru că nu ar fi un principiu sănătos. Ne dorim ca propriii copii să fie evaluaţi la nivelul competenţelor cheie.

Vom avea în aceeaşi formaţiune de studiu elevi care au susţinut două tipuri de evaluări. Unii cu Evaluarea Naţională standard, cu repartizare computerizată pe 30% din locuri, nu pe 40%, că 10% sunt destinate copiilor de etnie şi celor cu cerinţe educaţionale speciale, ceea ce este foarte în regulă, şi o altă categorie de elevi care va fi supusă încă unui examen, încă unui concurs. Este opţională, dar sunt copii care doresc să meargă”, a declarat Iulian Cristache, marţi, la Prima News. 

“Şi ne uităm ce poate să ofere ruralul, ce poate să ofere urbanul. Nu există o egalitate de şanse. Copiii din mediul rural în special, şi nu vreau să generalizez, că sunt situaţii şi în mediul urban, nu vreau să punem o anatemă doar pe mediul rural, nu au parte de educaţie aşa cum şi-ar dori-o pe partea de predare, adică un profesor cu vocaţie, bun, să interacţioneze, să predea.

Pe partea de învăţare, acolo unde este cel mai important lucru, la învăţare aceasta cade pe umerii părinţilor. Ce înseamnă învăţare la şcoală? Nu înseamnă nimic. În două ore şi ceva un profesor care să stea să predea şi lecţia la 25-30 de elevi, să se aplece asupra fiecărui elev, cum spune legea, cu planuri individuale, cu planuri remediale, intrăm în lumea poveştilor.