Revista presei – 1 martie 2022

Pasionații de tehnologie și inovare digitală pot participa la etapa de selecție pentru intrarea în program, desfășurată în luna martie. Selecția presupune prezentarea ideilor de business în cadrul unuia dintre hackathoanele organizate regional în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara.

„Pentru a asigura desfășurarea programului din acest an în condiții de siguranță, dar având, totodată, dorința de a reveni la formele de socializare tradițională, atunci când acest lucru va fi posibil, încurajăm derularea evenimentelor din această ediție de program atât în format online, cât și offline”, conform unui comunicat transmis, luni, StartupCafe.ro.

„Recomandarea este de a vă înscrie în program în centrul Innovation Labs cel mai apropiat de locul în care vă desfășurați activitatea”, se mai arată în comunicat.

Vă puteți înscrie AICI.

Datele limită de înscriere pentru participarea la Hackathoanele acestei ediții de program sunt:

• 11 Martie, pentru Hackatoanele din 12-13 Martie, din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara,
• 17 Martie, pentru Hackatoanele din 19-20 Martie, din Sibiu și București,

Înscrierile sunt deschise studenților, tinerilor absolvenți, specialiștilor din industrie și cercetătorilor care își doresc să experimenteze dezvoltarea unui produs de tehnologie în cadrul unui program de accelerare și alături de o comunitate de mentori experimentați, antreprenori și specialiști în ICT și business.

Programul se va desfășura la nivel național în perioada martie - iulie 2022 în cele cinci centre regionale, dar cu participanți din întreaga țară.

Programul este deschis tinerilor din toate universitățile, Innovation Labs fiind implementat în cele cinci orașe alături de 17 parteneri academici principali:

• în București: Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea Transilvania din Brașov,
• în Cluj-Napoca: Universitatea Babeș–Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj–Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca,
• în Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași,
• în Sibiu: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,
• în Timișoara: Universitatea Politehnica Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Oradea.

Universitatea Titu Maiorescu din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara – toate acordă sprijin refugiaților din Ucraina care au fugit din calea războiului și se refugiază în România, potrivit unor comunicate de presă primite de Edupedu.ro.

Pe platforma guvernamentală privată creată special pentru ca diverse instituţii ale statului şi entităţi private să poată pune la dispoziţie serviciile şi oferta lor pentru refugiaţi. Aici s-au înscris multe Universități cu ce ajutor pot oferi.

„Universitățile românești oferă refugiaților ucraineni cazare, alimente și orice alt sprijin logistic”, spune președintele interimar al Consiliului Național al Rectorilor, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), într-un mesaj public de solidaritate și unitate a instituțiilor de învățământ superior din România. Unite pentru sprijinirea refugiaților ucraineni și împotriva războiului din Ucraina, universitățile pun la dispoziția celor care se adăpostesc de conflict cazare, în timp ce profesorii și studenții se implică în colectarea de alimente și alte acte de voluntariat.

„Educația, prin însăși natura ei, are o dimensiune profund umanitară, iar instituțiile dedicate educației sunt, de fapt, în slujba umanității. De aceea, în mod firesc, aș putea spune natural, universitățile au fost printre primele instituții din România care au luat atitudine clară față de războiul din Ucraina și care au demarat, concret, acțiuni de sprijinire a refugiaților ucraineni, fie că aceștia se aflau în tranzit prin țară noastră, fie că doreau să rămână mai mult timp aici.

În mod evident, în aceste zile ale conflictului armat, zile care sperăm să fie și ultimele, universitățile din regiunile aflate în imediata vecinătate a frontierelor cu Ucraina au resimțit cea mai mare presiune din partea celor care fug din calea războiului. Nedorita continuare a războiului va face ca această presiune să se extindă și în celelalte regiuni ale României, însă universitățile sunt pregătite și pentru acest scenariu sumbru.

Universitatea Babeş-Bolyai va susţine profesorii, cercetătorii şi studenţii din Ucarina care doresc să-şi continue activitatea în România. Rectorul Daniel David a îndemat rectorii universităţilor din ţară să ofere sprijin similar.

„UBB îşi menţine şi întăreşte poziţia exprimată cu privire la susţinerea profesorilor, cercetătorilor şi studenţilor din Ucraina, astfel încât aceştia să-şi poată continua activităţile academice, aşa cum a fost aceasta exprimată naţional şi internaţional. UBB a primit primele solicitări în acest sens şi le va analiza cu celeritate”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a universităţii.

„De altfel, Universitatea noastră a anunţat deja autorităţile naţionale că se pot baza pe noi în acordarea de sprijin academic şi material (ex. cazare/hrană etc.) persoanelor refugiate în această perioadă din Ucraina, dacă va fi nevoie, în funcţie de resursele pe care le avem şi cadrul legal existent”, se mai arată în postare.

Universitatea Politehnica Timișoara se alătură cu sufletul ucrainenilor care luptă pentru libertatea lor, sperând la un final pașnic cât mai rapid al conflictului, care, fără doar și poate, ne-au schimbat prioritățile majorității dintre noi.

„Sunt convins că situația din ultimele zile din țara vecină vă este cunoscută. Generațiile noastre au avut norocul să nu cunoască astfel de conflicte în Europa între două state mai mari decât România. Am mai avut situații de conflict în Balcani în urmă cu mai bine de 20 de ani, dar parcă nu am simțit tensiunea de acum. Chiar dacă avem convingerea că acest conflict va rămâne departe de noi geografic, este de datoria noastră să întindem o mână către cei care au nevoie de ajutor”, a declarat rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan.

Conducerea Universității Politehnica Timișoara i-a contactat pe studenții din Ucraina (români de pretutindeni) pentru a vedea dacă ei sau familiile lor au nevoie de ajutor. Deocamdată nu sunt probleme. Dar sunt mulți alții care au.

Rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a anunțat că, în această fază, instituția pe care o conduce va pune la dispoziția autorităților 120 locuri de cazare în căminele proprii.

De asemenea, au fost demarate discuții cu conducerea Spitalului Militar Timișoara și se așteaptă detalii cu privire la o campanie de donare de sânge în zilele următoare.

Mame cu copii în brațe continuă să intre în România pe la vama din Sighetul Marmației. Unele plâng, altele se străduiesc să nu-și arate supărarea în fața celor mici. Într-o atmosferă cernită, jucăriile de pluș, purtate în brațe de la sute de kilometri, lipesc puțină culoare pe un tablou sfâșietor. Redau speranța în umanitate zecile de adolescenți și tineri români veniți la frontiera Sighetul Marmației să ajute: centralizează date, împart pachete cu dulciuri și mâncare, sunt translatori. Echipa Școala 9, aflată la granița cu Ucraina lovită de război, vă prezintă lecția de umanitate pe care o dau românii.

„Ce înseamnă frigul pe lângă tot ce se întâmplă acum? Cine-l mai simte?!”, spune Reghina, o adolescentă de 18 ani, de etnie ucraineană, care a venit și ea să ajute la Vama Sighet. Împreună cu prietenele ei Adelina și Andreea ajută cu traducerea, împart pachete, tot ce e necesar. Și privesc convoiul îndurerat de oameni pentru care n-au putut să le pregătească nicio lecție de istorie.

„N-am mai dormit de zeci de ore, dar nici nu simt oboseala”, spune echipei Școala 9 un profesor de muzică, în vârstă de 29 de ani, care a venit de la Bistrița-Năsăud să dea o mână de ajutor. E supărat și el, ca mulți alții în jurul lui, că autoritățile „ne lasă pe noi să le facem treaba”. „Au venit, au făcut câteva poze și au plecat”, spune tânărul.

Români din toată țara s-au mobilizat exemplar să-i ajute pe refugiații ucraineni. „Niciun copil din zona de război nu trebuie să sufere! Oferim sprijinul nostru familiilor cu copii care ajung în România, cu statut de refugiați de război”, scrie Vasile Vlașin, fondatorul asociației „Părinți salvatori”, pe grupul de Facebook „Maramureșul găzduiește Ucraina”.

Mii de persoane se oferă să-i ajute pe refugiații ucraineni care ajung în România pe la vama din Sighetu Marmației - cu transport, cu cazare, cu alimente, cu scutece și chiar cu lapte proaspăt pentru mamele cu bebeluși. Iar promisiunile n-au rămas în online.

De la prima oră a dimineții, în a treia zi de la startul războiului care a îngrozit Europa, vama de la Sighetul Marmației a fost înțesată cu sute de voluntari veniți din Baia Mare, Bistrița și chiar Cluj-Napoca.

Printre ei, zeci de tineri de liceu au venit să dea o mână de ajutor. Copii care ajută alți copii. Fac liste cu cazările disponibile, cară pachete cu alimente și produse de igienă, iar unii dintre ei, vorbitori de limba ucraineană, s-au oferit să ajute la coordonarea persoanelor de la graniță.

„Welcome to Romania! How can we help?”, este mesajul pe care îl citim în mâinile unor alți voluntari.

Scriitorul Yuval Noah Harari, autorul cărților „Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” și „Homo: Deus Scurtă istorie a viitorului”, a explicat într-un articol de opinie publicat în The Guardian de ce crede că Vladimir Putin „a pierdut deja războiul”.

„După o săptămână de război, pare din ce în ce mai probabil că Vladimir Putin se îndreaptă spre o înfrângere istorică. El poate câștiga toate bătăliile, dar va pierde războiul. Visul lui Putin de a reconstrui imperiul rus s-a bazat întotdeauna pe minciuna că Ucraina nu este o națiune reală, că ucrainenii nu sunt un popor adevărat și că locuitorii din Kiev, Harkov și Liov tânjesc după stăpânirea Moscovei. Aceasta este în totalitate o minciună – Ucraina este o națiune cu mai mult de o mie de ani de istorie, iar Kievul era deja o metropolă majoră când Moscova nu era nici măcar un sat. Dar despotul rus și-a spus minciuna de atâtea ori, încât se pare că o crede el însuși”, a scris Harari.

Putin s-a bazat pe o victorie rapidă asupra Ucrainei și pe înlocuirea conducerii țării cu un regim marionetă și a pariat că ucrainenii vor fi dispuși să fie conduși de păpuși ale Kremlinului. Însă, cu fiecare zi care trece, pariul lui Putin se dovedește pierzător, subliniază autorul „Sapiens”.

„Poporul ucrainean rezistă din toată inima, câștigă admirația lumii întregi și câștigă războiul. Urmează multe zile negre. Rușii pot cuceri în continuare întreaga Ucraină. Dar pentru a câștiga războiul, rușii ar trebui să poată păstra controlul asupra țării și pot face asta doar dacă ucrainenii îi lasă. Acest lucru pare din ce în ce mai puțin probabil să se întâmple.