Revista presei – 1 iulie 2021

În perioada 1-2 iulie 2021, Departamentul de Asistență Socială din Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie și Psihologie, găzduiește prima Conferință internațională virtuală „Asistența socială prin ochii tinerilor cercetători”:

Conferința este organizată împreună cu partenerii științifici: Departamentul de Asistență Socială al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Cluj Napoca, Reșița); Departamentul de Sociologie și Asistență Socială al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Filosofie și Științe Politice Sociale (Iași) și Departamentul de Asistență Socială al Universității din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.

Scopul conferinței este de a reuni tineri cercetători din întreaga lume pentru a prezenta și a discuta noile tendințe în domeniul asistenței sociale. Sunt invitați și bineveniți studenții internaționali în domeniul asistenței sociale de la nivelurile de licență, masterat și doctorat, precum și mentorii acestora, cercetători și profesori.

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Perioada pandemiei a provocat un imens salt în utilizarea mijloacelor de comunicare pentru conferințe online, cu toții am fost obligați să ne translăm activitățile către mediul virtual și să ne continuăm proiectele de cercetare folosind aceste facilități dezvoltate. Utilizăm noile formate de comunicare și după relaxarea restricțiilor și, iată, este firesc să ne gândim și la organizarea unei conferințe internaționale virtuale, propusă acum de cercetătorii din domeniul asistenței sociale. Îi felicit pe mentorii și studenții care vor participa la această întâlnire virtuală științifică.”

Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va avea un nou sediu - clădirea care găzduia hotelul de 5 stele „Opera Plaza”.  Pentru tranzacţie s-au alocat circa 9 milioane de euro.

Achiziţionarea de către Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din fonduri proprii, a imobilului „Hotel Opera Plaza” ca sediu al Facultăţii de Drept din UBB a fost aprobată miercuri, 30 iunie 2021, prin Hotărâre a Guvernului României.   „La UBB avem un deficit major de spaţii academice, atât pentru educaţie, cât şi pentru cercetare. Spre exemplu, numai anul trecut (2020) numărul de studenţi a crescut faţă de 2019 cu 6% (cu 11% la master). În acest mandat mi-am propus să corectez acest deficit, pentru a începe apoi şi un proces de dezvoltare. Studenţii au nevoie de medii moderne de învăţare (nu mai pot sta ca pe vremuri, inclusiv a mea, înghesuiţi în bănci sau, la cursurile de mare interes, chiar pe jos sau pe hol), iar cercetarea are nevoie de laboratoare în spaţii moderne şi adecvate standardelor de astăzi. După ce acoperim nevoile absolut necesare de spaţiu fizic, dezvoltările se vor face în principal în logică digitală, acolo unde acest lucru este adecvat. Pornind de la o analiză de nevoi şi de la planurile de facultate am gândit ca rector, împreună cu echipa rectoratului, un proiect investiţional pe termen lung. Sigur, mă aştept ca guvernul să ne ajute în acest demers, deoarece până acum ne bazăm mai mult pe resursele proprii decât pe fonduri specifice dedicate acestor nevoi care să vină de la stat; de asemenea, sper în continuarea şi sporirea în acest sens şi a susţinerii autorităţilor locale, foarte bună până acum, deoarece UBB reprezintă cea mai mare comunitate academică din ţară, susţinând şi dinamizând astfel tot oraşul. În acest caz concret, proiectul specific iniţiat de Rector şi Facultatea de Drept a fost discutat şi aprobat de Consiliul de Administraţie şi de Senatul UBB, iar astăzi a fost aprobat şi de Guvernul României. Deşi l-am iniţiat, nu am vrut să vorbesc public despre acest proiect concret până nu aveam aprobarea guvernului. Acum o avem, astfel că pot spune public că Facultatea de Drept a UBB - una dintre cele mai mari ca număr de studenţi -, va avea un nou sediu modernizat, iar achiziţia acestui spaţiu îi va rezolva problemele de infrastructură academică pentru mulţi ani de acum încolo!”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) se situeaza pe locul al treilea intre cele 78 de universitati romanesti, incluse in cel mai recent clasament international realizat de uniRank, dat publicitatii in data de 17 martie a.c. Toate universitatile membre ale Consortiului Universitaria sunt prezente pe pozitii de top in editia recent aparuta.

uniRank University Ranking analizeaza peste 13600 de institutii de invatamant superior recunoscute oficial din peste 200 de tari.

Criteriul care sta la baza acestui clasament il constituie calitatea prezentei si nivelul de popularitate al website-urilor universitare, avand drept repere traficul pe site, gradul de incredere/autoritate si calitatea link-urilor prezentei institutionale web.

Acest ranking este util in monitorizarea si optimizarea calitatii prezentei online la nivel institutional, precum si potentialilor studenti si cadre didactice din strainatate, pentru a percepe mai corect popularitatea si credibilitatea unei institutii de invatamant superior.

uniRank are la baza un algoritm care include informatii despre website-ul institutional, extrase din 5 surse diferite de informatii:

- Moz Domain Authority

- Alexa Global Rank
- SimilarWeb Global Rank
- Majestic Referring Domains
- Majestic Trust Flow

Clasamentul poate fi consultat aici.

Harvard și MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts) și au anunțat de curând că vor transfera EdX firmei 2U pentru tehnologie în educație ca să aducă mult mai aproape învățarea online pentru copiii din toată, notează MIT News. În această înțelegere, EdX va fi un serviciu public total operat de 2U. Compania 2U va folosi toate resursele EdX pentru a crește rapid și a scala învățarea online de care au nevoie elevii în prezent.

Cele două universități fondatoare EdX, Harvard și MIT, au început acest proiect în 2012, ca un set de cursuri acreditate și în mare parte gratuite pe care oricine cu acces la internet le poate accesa. În prezent, EdX se afirmă pe piața furnizorilor EdTech și este în competiție cu platforme precum Coursera, FutureLearn, Udemy sau SkillShare.

Punerea EdX sub umbrela 2U este structurată în așa fel încât să se asigure că EdX își va dezvolta misiunea inițială și presupune și o mulțime de noi măsuri de siguranță în mediul online pentru cursanții – 39 de milioane -, partenerii și contribuitorii EdX.

La schimb, 2U va transfera 800 de milioane de dolari unei organizații non-profit condusă tot de Harvard și MIT, ca să avanseze cu cercetarea în noua generație a educației online. “Sprijinită de aceste resurse substanțiale, organizația non-profit se va concentra pe eventualele probleme, care mai pot apărea, legate de inechitatea din școala online, totodată și pe cum să aplice inteligența artificială ca să creeze o învățare personalizată. Învățare personalizată care să răspundă și să se adapteze stilului și nevoilor elevului”, potrivit sursei citate.

“În această perioadă, discrepanțele economice și inechitățile sociale care macină lumea au continuat, de asemenea, să existe. Schimbarea în deținerea EdX va da curs misiunii EdX – incluzând accesul la cursuri low-cost sau gratuite – să fie dusă mai departe prin inovație continuă, la dimensiuni mai mari”, declară Alan Garber, rectorul Universității Harvard, pentru Gazeta Harvard.

Într-o societate în care impostura, plagiatul nu sunt combătute cu putere, profesorii nu pot face minuni. Când exmatriculăm din examen un elev pentru că are în buzunar un telefon mobil fără să-l prindem copiind, adică pentru tentativă de furt, nu putem să fluturăm prezumția de nevinovăție pentru decidenți și să-i păstram în funcții publice când sunt trimiși în judecată, afirmă prof. Mihaela Popa, fost secretar de stat în MEN.

Eu am fost inițiatoarea proiectului pentru ore, activități remediale. Existau 30 de milioane de euro. Am plecat, proiectul a continuat într-un mod centralizat.

Dacă am avut acești bani, cum se face că avem 16.500 de corigenți? Evaluează cineva această activitate, o monitorizează? Centralizarea excesivă la MEN face imposibilă monitorizarea și evaluarea. Dovada sunt rezultatele.

Care ar fi fost soluția corectă?

Școlile cu probleme, cu copii cu risc de abandon, care nu au făcut față, puteau propune un microproiect ministerului. Școala să propună ce vrea să facă și să indice suma necesară.

Orele remediale nu înseamnă ore de recuperare, ci planuri individuale pentru fiecare copil. Grupul țintă al proiectului nu ar fi trebuit să fie profesorii, ci elevii și diferitele lor probleme: lipsa dispozitivelor electronice, socio–economice, de familie etc. Sunt probleme pe care școala le știa.

Noi am ratat proiectele în educație pentru că le-am făcut centralizat. Un proiect viabil găsește întotdeauna finanțare, și este viabil dacă rezolvă problema acolo unde e ea.

Abandonul școlar e o problemă generală, dar nu se rezolvă la fel în fiecare școală. Am lăsat la MEN propunerea pentru exercițiul bugetar următor să existe acele microgranturi prin care școlile să își propună proiectele de care au nevoie și să răspundă direct pentru implementarea finanțărilor.

Vă mai dau un exemplu. Consiliul Europei a pornit odată cu noi în octombrie 2020 un proiect de dotare cu dispozitive electronice și echipamente sanitare. Am avut un megaproiect, la care s-a muncit non-stop, s-au depus proiecte de 3 miliarde de lei, dar nici până astăzi dispozitivele și echipamentele nu au ajuns în școli.

De ce?

Din cauza centralizării. Consiliul Europei a lansat un proiect de microgranturi, un ghid de 7 pagini, nu de 700, școlile au depus proiecte 50% pentru dispozitive, 30% pentru materiale sanitare și 20% pentru activități remediale. Au primit banii până în ianuarie și microproiectele s-au derulat în școli.

Apelul 1 de finanțare de la Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara a trecut de prima fază, cea de verificare a conformității administrative și a eligibilității ofertelor culturale înscrise. Au putut depune propuneri asociații sau fundații care derulează activități în domeniul cultural și artistic; instituții publice de cultură, cu excepția celor în subordinea Primăriei Timișoara; PFA, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale sau societăți comerciale care derulează activități în domeniul cultural și artistic.

Sunt disponibile trei milioane de lei, pe cinci arii de finanțare, după cum urmează: arte vizuale, artă digitală și noile media – 800.000 lei, artele spectacolului – 675.000 lei; promovarea culturii scrise – 425.000 lei; patrimoniu cultural – 425.000 lei; educație în și prin cultură, intervenție culturală, rezidențe – 425.000 lei; fond de contestații – 250.000 lei.

„În total, Centrul de Proiecte a primit 98 oferte culturale, dintre care 22 acțiuni, 63 proiecte și 13 programe culturale”, a transmis, în 25 iunie, Primăria Timișoara. Miercuri, 30 iunie, au fost anunțate proiectele care au trecut de prima fază, cea de verificare a conformității administrative și a eligibilității ofertelor culturale înscrise. Vestea bună e că toate propunerile au trecut. Vestea… interesantă este că pe listă sunt 99! Deci cu unul mai mult decât fusese anunțat că s-au înscris. Ofertele vin din Timișoara, dar și din București, Târgu Mureș sau Arad. Ele vor fi evaluate în perioada următoare.

Împreună cu Colliers România, Loginro analizează impactul economic pe care întoarcerea IT-iştilor l-ar avea.

În calculele de mai jos, se face abstracţie de posibile evoluţii favorabile pe plan antreprenorial – şi anume să se nască noi giganţi IT în România, o probabilitate cu atât mai mare pe măsură ce avem mai mulţi IT-işti.

În cifre reci, valoarea adăugată brută a unei persoane care lucrează în sectorul IT&C este de aproximativ 80.000 de euro pe an, dar aici includem pe toată lumea, de la cei mai experimentaţi programatori la tineri încă în curs de formare profesională. Ne gândim că, dacă România poate deveni un hub regional şi mai vizibil pe zona de IT, românii care s-ar întoarce ar fi deja formaţi profesional, deci putem adauga un bonus la capitolul productivitate; aşadar, putem estima că, dacă România ar atrage 1.000 de programatori pe an, aceştia ar aduce un plus de valoare adăugată la economia locală de aproximativ 100 milioane de euro, impact direct. Poate nu pare mult, dar trebuie să ţinem cont de faptul că un IT-ist are un impact direct de peste 3 ori mai mare la nivel de rezultate decât angajatul mediu din industria prelucrătoare .

Mai departe, dacă ar fi să-i împărţim pe aceşti 1.000 de programatori la nivel naţional în funcţie de distribuţia actuală a programatorilor, rezultatele ar arata, de asemenea, foarte bine. Câteva sute de oameni, sau chiar zeci,  ar avea un impact cuprins între 0,1% şi 0,2% în plus pentru economia locala o oraşelor mari, precum Bucureşti (unde se află ~48% din programatorii României), Cluj-Napoca (~20%), Timişoara (~9%), Iaşi (~9%), Braşov (6%), cu impactul cel mai mare, de 0,2%, fiind înregistrat la nivelul Clujului.

Un aspect important pe care mai putem să îl semnalăm este că industria IT&C din România pare mult mai matură decât în alte ţări din regiune. Sau, spus altfel, complexitatea operaţiunilor locale se apropie mai mult de standardele occidentale.

Cu o valoare adăugată brută de 78.200 de euro pentru o persoană din sectorul IT&C la nivel de 2020, România este mult peste Cehia (71.100 euro/an), Polonia (45.700 euro/an), Bulgaria (37.000 euro/an) şi Ungaria (36.700 euro/an); dacă ar fi să facem media pe regiune, România ar fi pe la jumătatea distanţei dintre zona euro (112.200 euro/an) şi aceste ţări (puţin peste 50,000 de euro).

Europa are de recuperat un decalaj de investiții de până la 10 miliarde euro pe an, care împiedică dezvoltarea și implementarea AI și blockchain în Uniunea Europeană, arată raportul „Inteligența artificială, blockchain și viitorul Europei” publicat recent de Banca Europeană de Investiții (BEI). Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului AI și blockchain în Uniunea Europeană și arată cum aceste tehnologii creează oportunități pentru o economie verde și digitală.

„Companiile şi guvernele din UE investesc sume semnificativ mai mici în AI şi blockchain, comparativ cu alte regiuni, şi a devenit clar că Uniunea Europeană are probleme în a transforma excelenţa sa ştiinţifică în aplicaţii de business şi succes economic”, concluzionează raportul BEI.
Inteligența artificială (AI) și blockchain sunt două dintre tehnologiile cu impact semnificativ in transformarea digitală și vor juca un rol central către suveranitatea tehnologică a Europei. La nivel global, toate economiile mari își doresc poziția de lider în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor AI și blockchain.
Europa stă bine la cercetare: UE are în prezent în jur de 40.000 de cercetători specializați în AI, Statele Unite aproximativ 30.000, iar China 20.000. Totodată, Uniunea Europeană a contribuit cu 30% din publicațiile științifice legate de AI la nivel global în perioada 2013 – 2017.
La nivel de finanțare: Europa a rămas în urmă, în ciuda excelenței sale științifice. Uniunea Europeană reprezintă doar 7% din investițiile anuale de capital în ambele tehnologii (1,75 miliarde euro), în timp ce Statele Unite și China reprezintă împreună 80% (25 miliarde euro).
Peisajul IMM-urilor: Studiul arată că cel mai mare număr de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) implicate în AI și blockchain se găsește în Statele Unite (2 995), urmate de China (1 418) și UE (1 232). În UE, cel mai mare număr de companii se află în Germania, Austria și Franța.